Un spital regional se construiește la Iași. Contractul de lucrări pentru faza a doua a Spitalului Regional de Urgență Iași a fost semnat recent, la sediul Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS).

Potrivit ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, proiectul are o valoare totală de 3,23 miliarde de lei, din care 1,69 miliarde de lei reprezintă costul lucrărilor de execuție aferente acestei etape. Noul spital va dispune de 850 de paturi și o suprafață totală de peste 200.000 de metri pătrați construiți.
Spitalul Regional de Urgență Iași va fi dotat cu echipamente medicale de ultimă generație și va funcționa ca un centru de excelență pentru întreaga regiune a Moldovei, a precizat Rogobete.

Oficialul a amintit că lucrările la Spitalul Regional de Urgență Craiova sunt deja în desfășurare, iar pentru unitatea de la Cluj procedura de licitație se apropie de final. Semnarea contractului de execuție pentru proiectul din Cluj este estimată pentru prima parte a anului viitor.
Potrivit Ministerului Sănătății, realizarea celor trei spitale regionale reprezintă primele investiții majore în construcția de noi unități medicale publice din România după 1989.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) anunță că Banca Europeană de Investiții (BEI) a aprobat integral 7 noi proiecte transmise prin Fondul pentru Modernizare, în cadrul sesiunii 2/2025.

Valoarea totală a noilor investiții este de aproximativ 1,3 miliarde euro, prima tranșă solicitată fiind de 300 milioane euro. Aceste proiecte se adaugă portofoliului deja aprobat, ridicând totalul investițiilor gestionate de MTI la 2,366 miliarde euro, destinate modernizării și decarbonizării transporturilor din România.

Printre priorități se numără:
înlocuirea utilajelor energofage cu echipamente cu emisii zero;
achiziția de vehicule electrice pentru transport rutier, feroviar și naval;
dezvoltarea infrastructurii de mobilitate electrică și a rețelei naționale de stații de reîncărcare;
investiții în infrastructura navală și portuară pentru eficiență energetică.

MTI va publica în curând ghidurile solicitantului pentru cele cinci scheme de ajutor de stat pe platforma Fondului pentru Modernizare.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat lansarea proiectului „La pas prin istorie”, un demers transfrontalier ce urmărește punerea în valoare a patrimoniului cultural de pe ambele maluri ale Prutului.

Proiectul, cu o valoare totală de 1,53 milioane de euro, este finanțat din fonduri europene și se desfășoară în parteneriat cu Raionul Hâncești din Republica Moldova.

La Galați, inițiativa vizează reabilitarea și revitalizarea Parcului Casei „Cuza Vodă”, locul în care a locuit domnitorul Alexandru Ioan Cuza alături de familia sa. „Parcul își va recăpăta farmecul de altădată, redând atmosfera epocii în care, la Galați, se puneau bazele Unirii Principatelor Române”, a declarat Costel Fotea.

Din bugetul total, 450.000 de euro revin Consiliului Județean Galați, care va continua astfel procesul de punere în valoare a patrimoniului început prin restaurarea și consolidarea Muzeului „Casa Cuza Vodă”.

În cadrul proiectului, soclul și statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza vor fi expertizate și restaurate, iar vestigiile arheologice descoperite în 2020 vor fi conservate și expuse publicului printr-un sistem modern, cu microclimat, iluminare și protecție din sticlă.

„La pas prin istorie este o veritabilă punte între trecut și viitor, între generațiile care au clădit istoria și cele care o duc mai departe. Ambianța romantică, specifică grădinilor din secolul al XIX-lea, va adăuga o nouă dimensiune acestui edificiu emblematic pentru istoria noastră”, a subliniat președintele CJ Galați.

Proiectul include și restaurarea Conacului lui Manuc Bey din Hâncești, obiectiv istoric de referință pentru Republica Moldova.

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a avut la Palatul Victoria, o întrevedere cu Dan Jørgensen, comisarul european pentru energie și locuințe. Discuțiile au vizat principalele provocări din domeniul energiei și al locuințelor, precum și modalități de consolidare a cooperării României cu Comisia Europeană în aceste sectoare.

Premierul Ilie Bolojan a arătat că, deși România a investit în ultimii ani în energie regenerabilă și în reabilitarea termică a clădirilor, aceste proiecte au fost derulate fragmentat, fără o coordonare la nivel naţional. Un alt subiect abordat s-a referit la investițiile în capacități de stocare a energiei și la extinderea interconectivității regionale, pentru o mai bună stabilitate a sistemului energetic.

„Pentru a echilibra producția și consumul, România trebuie să investească în stocare și în conectarea rețelelor energetice cu Vestul Europei. Aceste proiecte vor reduce costurile și vor crește siguranța energetică”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

Prim-ministrul a mulțumit Comisiei Europene pentru sprijinul acordat în prelungirea termenului de funcționare a centralelor pe cărbune, măsură care contribuie la menținerea stabilității în perioada de tranziție către surse curate. Totodată, a arătat interesul României pentru dezvoltarea energiei nucleare, prin retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă și investiții în noile capacități planificate în zona Mării Negre.

Având în vedere responsabilitățile comisarului și în domeniul locuințelor, a fost discutată posibilitatea extinderii programelor europene de sprijin pentru reabilitarea blocurilor vechi, în vederea îmbunătățirii eficienței energetice și a confortului locativ.

Comisarul european Dan Jørgensen a salutat inițiativele României, subliniind importanța cooperării regionale și a investițiilor în infrastructura energetică pentru a elimina dependența de gazul rusesc. De asemenea, acesta a reiterat sprijinul Comisiei Europene pentru proiectele care contribuie la creșterea nivelului de trai al cetățenilor europeni: „Indiferent dacă vorbim de energie sau locuințe, obiectivul nostru comun este să oferim soluții reale care ridică standardul de viață al oamenilor.”

La întrevederea de la Palatul Victoria, din partea Guvernului, alături de premierul Ilie Bolojan, au mai participat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, și secretarul de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, Dragoș Hotea.

Deputatul Viorica Sandu anunță extinderea rețelei de caravane medicale inițiate de Ministerul Sănătății, un proiect prin care serviciile de prevenție, consultațiile și investigațiile medicale vor ajunge și în cele mai izolate zone ale țării. Serviciile vor fi decontate prin CNAS, pentru ca atât persoanele asigurate, cât și cele neasigurate să beneficieze de asistență medicală gratuită.

Caravanele medicale vor fi organizate de spitale, în parteneriat cu asociații și organizații locale, iar din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate vor fi acoperite costurile pentru spitalizările de zi, consultațiile, precum și procedurile diagnostice și terapeutice.

Serviciile vor fi acordate de medici specialiști, prin asistență medicală mobilă, în baza contractelor dintre spitale și casele de asigurări de sănătate. „Aceste investigații medicale sunt destinate atât pacienților asigurați, cât și celor neasigurați, indiferent de zona de reședință. Medicina de prevenție devine, în sfârșit, o realitate pentru toți românii – asigurați sau neasigurați. Încrederea și grija față de oameni sunt pilonii unei Românii sănătoase”, a transmis deputatul Viorica Sandu

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a semnat contractul de finanțare prin Programul Sănătate a proiectului privind construirea unui Centru Integrat de Îngrijiri Paliative la Galați, un proiect în valoare totală de aproape 30 milioane de lei.

”Este un proiect de suflet, pentru că este vorba de un centru în care pacienții afectați de boli grave sau incurabile, precum formele avansate de cancer, vor putea primi sprijinul medical și uman de care au atâta nevoie.

De asemenea, este un proiect pe care ni l-am dorit foarte mult, pentru că la Galați nevoia de îngrijiri paliative este foarte mare. În prezent, Spitalul Județean are doar 10 paturi dedicate acestor servicii, iar cererea este mult peste posibilitățile actuale.

Noua unitate va funcționa într-o clădire modernă, cu patru etaje, dotată cu peste 1.000 de echipamente de ultimă generație. Centrul va dispune de 50 de paturi (saloane cu două, trei paturi), cabinete medicale, spații pentru kinetoterapie și consiliere psihologică, săli de tratament și de socializare – totul gândit pentru confortul și necesitățile pacienților”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Finanțarea europeană, în valoare de 12,7 milioane de lei, a fost obținută de Consiliul Județean Galați prin Programul Sănătate, iar 16,8 milioane de lei vor fi asigurate, sub formă de cofinanțare, din bugetul propriu. Licitația pentru construirea noii unități, derulată cu clauză suspensivă, este în curs de finalizare, astfel încât lucrările efective vor putea începe în prima parte a anul viitor.

”Este un pas important pentru a le oferi celor aflați în suferință nu doar tratament, ci și demnitate, alinare și speranță”, a precizat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a declarat duminică seară, la Digi24, că Partidul Social Democrat va oficializa în următoarele zile candidatura pentru Primăria Municipiului București, precizând că este vorba despre „o decizie pur formală” în acest moment.

„În următoarele 2-3 zile, lucrul acesta îl va face și Partidul Social Democrat. Este normal să trăim într-o lume în care ne respectăm colegii, respectăm regulile. De aceea, așteptăm cu nerăbdare biroul permanent, probabil că va fi marți sau miercuri, și în interiorul Partidului Social Democrat vom tranșa acest subiect”, a spus Băluță.

Întrebat dacă decizia privind candidatura este deja clară, edilul a precizat că procesul este o simplă formalitate. „Evident, este o decizie pur formală în acest moment și așteptăm să o și implementăm”, a adăugat acesta.
Băluță a afirmat că își bazează candidatura pe rezultatele obținute în Sectorul 4, nu pe calcule politice, și a subliniat că experiența acumulată în ultimul deceniu reprezintă principala sa recomandare.

„Pe mine mă recomandă rezultatele pe care le-am obținut împreună cu comunitatea Sectorului 4 și cu echipa mea. Fie că discutăm despre spitale, metrou, școli sau planșeul Unirii, toate sunt obiective care au crescut nivelul de trai și au schimbat complet fața sectorului. Sectorul 4 a reușit, în acești 10 ani, să aducă pentru România peste 5 miliarde de euro, gestionând proiecte importante de infrastructură”, a afirmat primarul.

În ceea ce privește competiția electorală pentru Capitală, Băluță a apreciat că aceasta este benefică pentru bucureșteni. „Nu se pune problema să ne temem de o competiție. Este foarte bine că bucureștenii au de ales între oameni de calitate. Cu cât sunt mai mulți candidați valoroși, cu atât este mai bine”, a spus el.
Edilul a explicat și decizia de a-și devansa candidatura, deși anterior anunțase că va aștepta anul 2028. „Am re-evaluat decizia pe care o luasem inițial, aceea de a candida în anul 2028. Având în vedere statusul orașului și nevoile lui, consider că pot fi de ajutor comunității bucureștenilor. Obiectivul numărul unu este să depanăm acest oraș, pentru că sunt extrem de multe lucruri care nu funcționează”, a mai spus Daniel Băluță.

Un control derulat de Corpul de Control al Ministerului Mediului la Administrația Națională Apele Române a scos la iveală pierderi de peste 450 de milioane de euro din fondurile PNRR, investiții blocate și deficiențe grave de management, potrivit unui raport prezentat de ministra Mediului, Diana Buzoianu.

Verificările au fost declanșate în urma unor sesizări privind blocajele administrative și pierderea masivă a finanțărilor europene destinate proiectelor de apărare împotriva inundațiilor. Dintr-o alocare inițială de 557,8 milioane de euro pentru șapte proiecte majore, Apele Române au pierdut peste 80% din fonduri în urma renegocierilor cu Comisia Europeană.

Cel mai mare proiect, dedicat modernizării infrastructurii critice de apărare – baraje, poldere și diguri –, evaluat la 340 de milioane de euro, a fost redus cu 90%. Din 13 baraje, 13 poldere și peste 400 de kilometri de diguri planificate, au mai rămas finanțate doar un baraj și un polder, ambele în județul Bihor, în valoare totală de aproximativ 33 de milioane de euro.
„Acest control a fost necesar pentru a înțelege cum a ajuns o instituție esențială să piardă fonduri uriașe care ar fi trebuit să protejeze comunități întregi de inundații. Vorbim despre bani care puteau fi transformați în baraje, diguri și lucrări concrete, dar care s-au pierdut din cauza unei conduceri care nu a reușit să construiască capacitatea necesară în teritoriu de a gestiona aceste proiecte. Vom lua măsurile ca această realitate să nu se mai întâmple și pe viitor”, a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu.

Raportul constată întârzieri majore în procedurile de achiziție, documentații tehnice refăcute în buclă, lipsă de coordonare între structuri și o slabă asumare managerială. În plus, fostul director general și mai mulți directori ai administrațiilor bazinale și-au semnat singuri deciziile de numire în echipele de implementare a proiectelor, obținând sporuri salariale între 10% și 50%. În total, peste 500 de angajați au beneficiat de sporuri pentru gestionarea fondurilor europene, deși majoritatea proiectelor au fost pierdute.

„Rezultatele sunt fără echivoc: sute de milioane de euro pierdute, investiții ratate și sute de angajați recompensați fără rezultate. Reforma ANAR va însemna eficiență și profesionalism”, a mai spus ministra.

În urma raportului, Ministerul Mediului a propus reorganizarea completă a structurilor care gestionează proiectele din PNRR. Departamentul PNRR din aparatul central va fi desființat, iar personalul va fi redistribuit în teritoriu, unde există nevoia reală de expertiză. Din cei peste 500 de angajați care primesc în prezent sporuri, doar aproximativ 100 vor rămâne implicați în proiectele active, confirmate de Comisia Europeană.
Ministerul a cerut ANAR recuperarea sumelor încasate nejustificat de personalul care nu a avut activități reale de implementare și identificarea unor surse alternative de finanțare pentru lucrările critice de protecție împotriva inundațiilor.

În paralel, va fi introdus un mecanism de monitorizare strictă, cu raportare semestrială privind stadiul investițiilor, cheltuielile și termenele asumate.
„Banii europeni trebuie transformați în rezultate vizibile, nu în funcții și sporuri. În perioada următoare, Apele Române vor trece printr-un proces real de reconstrucție, în care competența și transparența vor fi singurele criterii de lucru. Oamenii de bună credință și cu experiență din instituție, care au fost ignorați în ultimii ani, vor fi baza de temelie de la care pornim această reformă”, a subliniat ministra Diana Buzoianu.

România trebuie să folosească toate resursele disponibile pentru a evita problemele în aprovizionarea cu energie în această iarnă, a declarat luni ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care a subliniat că este „imperios necesar” ca centralele pe cărbune să rămână în funcțiune.

„Acest risc a fost statuat printr-un studiu independent, realizat pe 6.000 de parcele, pe care l-am prezentat comisiei pentru a-i convinge că e imperios necesar în acest timp. Vom pune în funcțiune noi capacități de producție și stocare a energiei electrice”, a afirmat Ivan.

Ministrul a recunoscut că situația economică este dificilă, menționând că România plătește cel mai scump preț la energia electrică raportat la veniturile populației din Uniunea Europeană.
„Evident, știu că este o perioadă extrem de complicată. România plătește cel mai scump preț la energia electrică raportat la veniturile oamenilor din întreaga Uniune Europeană. E o situație cu care mă confrunt cu responsabilitate pentru ca, împreună cu producătorii de energie și operatorii din piață, să putem scădea facturile finale”, a spus Ivan.

Oficialul a adăugat că problemele din sistemul energetic nu pot fi rezolvate rapid, dar guvernul intenționează să dezvolte capacități noi de producție și stocare.
„Nu poți să rezolvi în câteva săptămâni ceea ce s-a acumulat în 30 de ani. Vom crea noi capacități de producție în bandă – hidro, nuclear și pe gaz – și vom direcționa finanțările disponibile din regenerabile către capacități de stocare, pentru ca România să își asigure energia produsă intern”, a precizat ministrul.
Bogdan Ivan a mai spus că, în următorii trei ani, România ar putea deveni independentă energetic și ar putea exporta energie către alte state din regiune.
Bogdan Ivan a anunțat săptămâna trecută că România va păstra în funcțiune mai multe termocentrale pe cărbune cel puțin până la finalul anului 2029. Decizia a fost luată împreună cu Comisia Europeană.

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat, vineri, că a avut un „dialog constructiv” la Parlament cu principalii actori din sistemul judiciar, în vederea elaborării rapide a unui nou proiect de lege privind pensiile magistraților. Scopul inițiativei este atât deblocarea situației din justiție, cât și deblocarea tranșei de 231 de milioane de euro din PNRR, până la data de 28 noiembrie.

„Așa cum am anunțat public, am inițiat o consultare în vederea elaborării rapide a unui proiect de lege privind pensiile magistraților, care să răspundă cu adevărat așteptărilor românilor și să deblocheze tranșa de 231 de milioane de euro din PNRR”, a declarat Grindeanu.

Potrivit liderului PSD, demersul are două obiective clare: deblocarea situației din justiție și formarea unui grup de lucru cu specialiști, sub coordonarea Parlamentului, care să identifice „cu celeritate soluția legislativă constituțională”.

Grindeanu a mulțumit pentru deschiderea arătată de Elena Costache, președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), și Alex Florența, procurorul general al României. De asemenea, a apreciat implicarea ministrului Justiției, Radu Marinescu, a ministrului Muncii, Florin Manole, și a vicepremierului Marian Neacșu.

„Cred că în politică dialogul este singura cale prin care poți obține rezultate pe termen lung. Sunt un om politic care respinge obtuzitatea și încăpățânarea, pentru că acestea nu duc niciodată la rezultate viabile”, a mai spus liderul PSD.

Grindeanu a lansat, totodată, o invitație către ceilalți lideri ai coaliției de a participa activ la găsirea soluției legislative: „Trebuie să folosim toate mijloacele parlamentare pentru a avea o soluție reală și constituțională la o problemă serioasă”.