Guvernul a aprobat vineri o ordonanță care modifică regulile din domeniul amenajării teritoriului și construcțiilor, eliminând barierele administrative și responsabilizând autoritățile publice.

Noile prevederi stabilesc digitalizarea completă a proceselor de urbanism. Toate solicitările și avizele vor fi comunicate electronic, cu dată certă, ceea ce permite cetățenilor și investitorilor să urmărească stadiul proiectelor și să verifice responsabilitatea instituțiilor implicate.

Ordonanța urmărește eliminarea interpretărilor diferite ale entităților emitente de avize, reducerea costurilor indirecte și a întârzierilor administrative, precum și prevenirea refuzurilor arbitrare la depunerea documentațiilor.
Digitalizarea va asigura un acces nediscriminatoriu la procedurile administrative pentru firme, cetățeni și autorități locale și va sprijini atât investițiile publice, cât și construcțiile private.

Europarlamentarul Victor Negrescu afirmă că dezbaterea privind prezența copiilor pe rețelele sociale trebuie să depășească simpla idee a interzicerii accesului, subliniind necesitatea unor măsuri europene și naționale solide pentru siguranța digitală a minorilor.

Acesta a amintit că Parlamentul European a adoptat, în noiembrie 2025, un raport non-legislativ privind protecția minorilor în mediul online, document care propune un set de măsuri axate pe responsabilitatea platformelor digitale, standarde de proiectare sigure și educație digitală pentru utilizatori și familii.

Printre recomandările raportului se numără stabilirea unei vârste minime armonizate de 16 ani pentru accesul pe rețelele sociale și servicii online, cu posibilitatea utilizării acestora între 13 și 16 ani doar cu acordul părinților, precum și aplicarea strictă a legislației europene existente, inclusiv Digital Services Act (DSA).

De asemenea, documentul solicită evaluări și sancțiuni clare pentru platformele care nu respectă obligațiile de protecție a minorilor, dezvoltarea unor mecanisme eficiente de verificare a vârstei și implementarea principiului „safe-by-default” în produsele digitale, precum și consolidarea cooperării între autoritățile naționale la nivelul Uniunii Europene.
Victor Negrescu a precizat că, pe baza acestor concluzii europene, a propus în timp o serie de soluții concrete, susținute financiar și de organizații neguvernamentale. Printre acestea se numără elaborarea unei Carți Naționale a Drepturilor Cetățenilor în Mediul Online, implementarea programelor de educație digitală pentru copii, tineri, părinți și profesori, precum și utilizarea fondurilor europene și PNRR pentru formare și instruire digitală.

Europarlamentarul a mai subliniat importanța aplicării coerente în România a legislației europene precum DSA, DMA și AI Act, separarea platformelor destinate minorilor de cele pentru adulți, precum și consultarea tinerilor și a părinților în elaborarea politicilor publice privind mediul digital.
Potrivit lui Victor Negrescu, aceste soluții sunt deja ancorate în cadrul legislativ european și național, fiind necesară în prezent voința politică pentru transformarea lor în practici eficiente de protecție a copiilor online.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, miercuri, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, că Guvernul analizează posibilitatea ca primăriile să poată reveni asupra nivelului impozitelor locale, în urma unei propuneri venite din partea UDMR. Anunțul vine după o discuție directă cu liderul formațiunii, Kelemen Hunor, care a susținut că „a corecta decizii este un semn de maturitate, nu de slăbiciune”.

„Am văzut această propunere și am discutat cu domnul Kelemen Hunor. Răspunsul nu este unul simplu, pentru că impozitul pe proprietate este o problemă complexă, cu o paletă largă de aplicare”, a afirmat Ilie Bolojan.

Premierul a reamintit că România și-a asumat aducerea impozitelor pe proprietate la un nivel apropiat de valoarea de piață a imobilelor, fiecare localitate având o marjă de aplicare. Guvernul a stabilit un prag minim, inclusiv pentru impozitarea mașinilor, însă unele primării, care anterior aveau taxe mai mici, s-au trezit în situația de a fi obligate să aplice niveluri mai ridicate decât cele practicate până acum.

„Unele administrații locale au ajuns în situația în care nivelul stabilit de Guvern este mai mare decât cel anterior. Acum vor să reducă impozitul la nivelul minim prevăzut de lege, dar legislația nu le permite acest lucru”, a explicat Bolojan.

Din acest motiv, Guvernul ia în calcul modificarea cadrului legal astfel încât autoritățile locale să poată atât majora, cât și diminua taxele. „Este un atribut al administrației locale să poți și să crești, dar și să scazi impozitele. Putem analiza în ce măsură putem corecta asta, astfel încât primăriile să poată reveni asupra nivelului stabilit. Ar trebui să facem asta cât mai repede, înainte de aprobarea bugetelor”, a spus premierul.

Ilie Bolojan a amintit că 2025 a fost un an atipic pentru impozite, acestea fiind adoptate târziu din cauza contestațiilor la Curtea Constituțională. „Nu a fost timp suficient pentru explicații și clarificări. În primele săptămâni ale anului au apărut date eronate, până când lucrurile s-au stabilizat”, a precizat el.

Premierul a explicat și decizia de eliminare a scutirilor de impozit pentru persoanele cu dizabilități, măsură care a generat reacții puternice în spațiul public.

„Până acum aveam foarte multe excepții, inclusiv pentru imobile și mașini deținute de persoane cu handicap. Din datele din teren, avem aproximativ 957.000 de cetățeni cu certificate de handicap, ceea ce înseamnă că aproape 10% din fondul de imobile nu era impozitat”, a declarat Bolojan.

El a subliniat că aceste venituri reprezintă contribuția fiecărui proprietar la bugetul local, folosit pentru infrastructură și servicii publice. „Asfaltul din fața porții, rețeaua de apă, canalizarea, toate se fac din aceste fonduri. E firesc să existe reacții atunci când, după ce nu ai plătit nimic, începi să plătești integral”, a spus premierul.

Totuși, Guvernul analizează o soluție de compromis: „Suplimentăm competențele autorităților locale pentru a putea face anumite reduceri suplimentare, în funcție de situațiile sociale reale”.

Ilie Bolojan a avertizat însă că orice excepție înseamnă mai puțini bani pentru comunități. „Toate scutirile înseamnă că cineva, de undeva, trebuie să compenseze. Vom face o analiză de impact, dar nu putem lungi acest proces la nesfârșit”.

La Negrilești, județul Galați, se desfășoară lucrări de întreținere și decolmatare a albiei pârâului Blăneasa, în zona noului pod construit peste cursul de apă, au anunțat autoritățile județene.

Intervențiile vizează îndepărtarea depunerilor de nisip, pietriș și resturi de vegetație care s-au acumulat în albie și care îngreunau curgerea normală a apei. Potrivit reprezentanților Consiliului Județean Galați, aceste lucrări sunt necesare pentru prevenirea blocajelor ce pot apărea în urma ploilor abundente și care pot conduce la viituri.

De asemenea, măsurile au rolul de a proteja noul pod, construit recent în locul celui vechi, cu o vechime de peste 50 de ani, care a fost demolat. În lipsa intervențiilor, există riscul afectării fundației podului și al apariției unor degradări ce ar putea pune în pericol siguranța populației.

Lucrările constau în curățarea și lărgirea albiei, precum și în refacerea profilului acesteia, pentru asigurarea unei scurgeri normale a apei.
Decolmatarea pârâului Blăneasa este realizată din fonduri proprii ale Consiliului Județean Galați, din bugetul alocat lucrărilor de întreținere, cu scopul protejării comunității locale și a infrastructurii.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a primit astăzi, la Palatul Victoria, o delegație a companiei Ameropa Grains România, actualul proprietar al Combinatului Azomureș. La întâlnire au participat și reprezentanții Romgaz, Aristotel Jude și Răzvan Popescu.

Potrivit oficialilor, discuțiile au vizat analiza stadiului dialogului dintre Romgaz și Ameropa Grains România, în contextul intenției de achiziționare a complexului de producere a îngrășămintelor chimice Azomureș.

Negocierile dintre cele două companii urmează să înceapă în perioada imediat următoare, scopul fiind identificarea unei soluții care să permită încheierea tranzacției în condițiile legii, respectând cadrul corporativ aplicabil și protejând interesele legitime ale cumpărătorului.

Reprezentanții celor două companii nu au oferit detalii suplimentare privind valoarea tranzacției sau termenele estimate pentru finalizare.

Deputatul PSD Viorica Sandu a declarat că adoptarea imediată a pachetului de relansare economică și a pachetului de solidaritate este „absolut obligatorie și nenegociabilă”, subliniind că acestea trebuie votate înainte de aprobarea bugetului consolidat pe 2026.

În debutul noii sesiuni parlamentare, Viorica Sandu a afirmat că momentul nu este doar unul procedural, ci „o etapă decisivă pentru direcția economică și socială a României”, în contextul presiunilor tot mai mari asupra costului vieții. „Într-o perioadă marcată de creșteri de prețuri și insecuritate economică, este nevoie de măsuri clare, asumate și orientate spre protejarea oamenilor și a economiei”, a transmis deputatul PSD Viorica Sandu.

Potrivit acesteia, pachetele propuse de PSD includ măsuri concrete de combatere a creșterii costului vieții, de care vor beneficia peste cinci milioane de persoane, iar impactul bugetar total este estimat la 3,39 miliarde de lei. O componentă importantă o reprezintă sprijinul pentru aproximativ 2,8 milioane de pensionari, care ar urma să primească un ajutor financiar în două tranșe egale, în lunile aprilie și decembrie. Astfel, pensionarii cu venituri sub 1.500 de lei ar urma să primească 1.000 de lei, cei cu pensii între 1.501 și 2.000 de lei ar beneficia de 800 de lei, iar cei cu venituri între 2.001 și 3.000 de lei ar urma să primească 600 de lei.

În zona de protecție socială, Viorica Sandu a anunțat introducerea unei scheme de ajutor pentru persoanele vulnerabile după liberalizarea prețurilor la gaze, pe modelul celei existente deja la energie. Sprijinul ar urma să se adreseze copiilor cu dizabilități, persoanelor cu handicap, mamelor cu copii, veteranilor și altor categorii vulnerabile afectate de măsurile de austeritate.

În plan economic, pachetul de relansare vizează menținerea locurilor de muncă și susținerea firmelor românești afectate de creșterea costurilor, precum și respingerea oricăror „experimente financiare” care ar putea afecta populația și companiile. Deputatul PSD Viorica Sandu a subliniat și că nu trebuie operate reduceri ale bugetului Educației, arătând că tăierile din 2025 au generat deja probleme majore în sistem și că bugetul trebuie menținut integral.

Totodată, PSD cere continuarea investițiilor publice la nivelul anului 2025, în special în infrastructura mare de transport, sănătate, agricultură și comunități locale. Un alt punct important vizează autoritățile locale, pentru care se solicită păstrarea, în cotele existente, a sumelor din impozite și taxe locale colectate de la contribuabili, considerate esențiale pentru susținerea investițiilor locale.

„Adoptarea pachetelor este obligatorie înainte de aprobarea bugetului consolidat pe 2026. PSD va sancționa politic orice tentativă de prelungire a austerității pe seama celor vulnerabili”, a conchis deputatul Viorica Sandu.

Fermierii români vor putea accesa, începând cu luna februarie, finanțări nerambursabile de până la 200.000 de euro pentru fiecare fermă, prin măsura DR-19 – „Investiții neproductive la nivel de fermă”, anunțată de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Deputatul PSD Viorica Sandu a subliniat importanța pregătirii din timp: „Sunt eligibile perdelele naturale de protecție, lucrările de întreținere pe termen lung și transferul de know-how – măsuri esențiale pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice, creșterea biodiversității și reziliența agriculturii românești. Recomandarea este una simplă: pregătirea din timp face diferența”.

Măsura DR-19 se adresează fermierilor care vor să investească în elemente ce nu aduc profit imediat, dar care protejează solul, culturile și ecosistemele agricole. AFIR recomandă agricultorilor să înceapă din timp pregătirea documentației pentru a putea depune proiectele imediat după lansarea sesiunii.

Eurodeputatul Victor Negrescu a anunțat că a propus, cu sprijinul social-democraților europeni, introducerea unei taxe la nivelul Uniunii Europene asupra companiilor din industria de pariuri și jocuri de noroc online, ca sursă alternativă de finanțare pentru educație și politici de tineret.

Potrivit acestuia, Uniunea Europeană nu dispune în prezent de suficiente resurse financiare pentru a acoperi nevoile actuale ale statelor membre, inclusiv ale României, iar o parte dintre propunerile analizate pentru creșterea veniturilor ar putea afecta direct anumite țări.

În acest context, Victor Negrescu a precizat că, împreună cu intergrupul Parlamentului European privind educația, a depus un amendament la raportul referitor la viitorul Cadrului Financiar Multianual, semnat de peste 20 de eurodeputați, prin care se solicită alocarea a 20% din viitorul buget european pe termen lung pentru educație și formarea competențelor.

Inițiatorii argumentează că industria pariurilor online generează anual venituri de ordinul sutelor de miliarde de euro și beneficiază de piața unică europeană, în condițiile în care nu există un cadru comun de reglementare la nivelul UE. Diferențele mari de taxare între statele membre, lipsa unor standarde comune pentru protecția minorilor și prevenirea dependenței, precum și combaterea insuficientă a evaziunii și activităților ilegale sunt alte probleme semnalate.
Propunerea vizează introducerea unor reguli europene clare, combaterea activităților ilegale și aplicarea unui mecanism de taxare suplimentară bazat pe profiturile companiilor, fără a taxa direct cetățenii. Fondurile colectate ar urma să fie direcționate către educație, politici de tineret, dezvoltarea competențelor digitale și măsuri de prevenție.

România intră într-o nouă etapă a conectării la marile rețele de transport ale Europei, după ce astăzi a fost semnat contractul pentru ultimul tronson al Drumului Expres Arad–Oradea. Este vorba despre Lotul 3, în lungime de 47,07 kilometri, care închide complet traseul de mare viteză dintre cele două orașe din vestul țării.

Anunțul a fost făcut de Cristian Pistol, șeful CNAIR, care a precizat că, odată cu acest contract, întreaga conexiune Arad–Oradea este acoperită de contracte de execuție. „Este un moment esențial, care marchează faptul că întreaga conexiune de mare viteză dintre Arad și Oradea este acum acoperită de contracte de execuție”, a transmis acesta.

Lucrările pentru Lotul 3 vor fi realizate de constructorul turc NUROL İnşaat ve Ticaret A.Ş., care are la dispoziție 24 de luni pentru finalizare. Valoarea contractului este de 2,85 miliarde de lei, fără TVA, iar execuția se face în baza contractului FIDIC Roșu. Proiectul este finanțat prin Programul Transport 2021–2027.

Tronsonul va include 29 de structuri, printre care se remarcă pasajul de la km 108+925, cu o lungime de 592 de metri, care va traversa calea ferată și DJ709B. Drumul Expres Arad–Oradea este parte a coridorului rutier european strategic ce va lega Marea Baltică de Marea Neagră și Marea Egee.

Întregul drum expres are o lungime de 120,47 km și este împărțit în trei loturi. Lotul 1, cu 33,7 km și un drum de legătură de 5,3 km la DN79 – Salonta, a fost semnat pe 28 mai 2025. Lotul 2, cu 39,7 km și un drum de legătură de 10 km până la granița cu Ungaria, a fost contractat pe 23 septembrie 2025. Lotul 3, semnat astăzi, 29 ianuarie 2026, are 47,07 km și include drumul de legătură cu zona industrială Arad Vest, de 2,9 km.

Alexandru Rogobete a anunțat că ordonanța privind telemedicina a fost pusă în transparență publică, oferind un cadru legal clar, coerent și aplicabil pentru furnizarea serviciilor medicale la distanță.

Rogobete subliniază că telemedicina este un instrument util, dar nu poate înlocui complet consultațiile față în față, deoarece nu toate specialitățile și situațiile clinice pot fi gestionate în siguranță de la distanță. Ordonanța definește tipurile de servicii ce pot fi realizate online și condițiile în care consultația fizică rămâne obligatorie.

Printre domeniile reglementate se numără teleradiologia, teleconsultația, telexpertiza și telemonitorizarea, toate fiind supuse unor reguli care asigură siguranța deciziilor medicale și protecția profesională a medicilor.

Cadrul legal clar aduce aplicare unitară la nivel național, predictibilitate pentru furnizori, reducerea riscurilor juridice și profesionale și, totodată, acces mai facil al pacienților la servicii medicale în condiții de siguranță.
Telemedicina, a explicat Rogobete, trebuie să sprijine funcționarea sistemului de sănătate și să ofere stabilitate, nu incertitudine.