Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că alegerile pentru Primăria Municipiului București nu trebuie privite doar ca o competiție între candidați, ci ca o decizie politică asumată în cadrul coaliției de guvernare. Social-democrații cer ca partidele din alianță să stabilească fie un candidat comun, fie ca fiecare formațiune să își desemneze propriul reprezentant.

„Alegerile la București sunt despre oameni, nu despre un singur om care va fi viitorul primar. Este vorba de o decizie politică. Noi, PSD, am spus clar: ori avem un candidat comun al coaliției, ori fiecare partid își asumă un candidat propriu. Nu putem rămâne izolați într-o alianță în care ceilalți parteneri merg pe cont propriu”, a declarat Grindeanu.

Liderul PSD a subliniat că formațiunea nu se opune organizării alegerilor, dar dorește ca acestea să se desfășoare „pe baze politice clare și corecte”.
Reacția vine după ce liderul USR, Dominic Fritz, a afirmat duminică seara că organizarea alegerilor nu trebuie să fie condiționată de negocieri politice, criticând ideea unui „candidat unic” drept o soluție „politic falimentară”.
În prezent, partidele din coaliția de guvernare discută despre strategia electorală pentru București, în contextul tensiunilor apărute între formațiunile membre privind modul de desemnare a candidaților.

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Constanța a decis suspendarea cursurilor în toate unitățile de învățământ din județ, miercuri, 8 octombrie, ca urmare a avertizării cod roșu de ploi abundente emisă de meteorologi.

Măsura vizează școlile, grădinițele și creșele din municipiul și județul Constanța. Prefectul Adrian Picoiu a declarat că hotărârea a fost adoptată luni, în cadrul unei ședințe extraordinare a CJSU: „Începând de mâine până poimâine, municipiul și județul Constanța se află sub cod roșu de ploi abundente. În ședința de astăzi (luni, 6 0ctombrie) au fost adoptate trei hotărâri, una dintre ele vizând suspendarea cursurilor la nivel județean.”
Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, avertizarea cod roșu este valabilă de marți, ora 21:00, până miercuri, ora 23:00, pentru județele Constanța, Călărași și Ialomița. Cantitățile de apă ar putea atinge local 110–120 de litri pe metru pătrat.

Inspectorul școlar general Sorin Mihai a anunțat că decizia CJSU va fi transmisă Ministerului Educației pentru informare și implementare.
Compania locală de transport public, CT BUS, a anunțat suspendarea traseelor destinate elevilor — E1, E2 și E3 — pentru ziua de miercuri. De asemenea, reprezentanții societății le recomandă călătorilor să manifeste prudență sporită la deplasarea spre și dinspre stațiile de autobuz, din cauza condițiilor meteo severe.

Autoritățile locale rămân în alertă, temându-se că ploile torențiale ar putea provoca inundații similare celor din Bulgaria, de la sfârșitul săptămânii trecute.

Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a descoperit un prejudiciu de peste 175 de milioane de lei (aproximativ 35 de milioane de euro) adus bugetului de stat de 128 de companii de transport alternativ (ride-sharing), care funcționau fără a declara veniturile și fără a înregistra legal contractele de muncă ale șoferilor.

Acțiunea de control, demarată pe 29 septembrie la nivel național, a vizat identificarea practicilor evazioniste, precum plata la negru a salariilor și nedeclararea veniturilor. DGAF a instituit măsuri asigurătorii asupra activelor patrimoniale, conturilor bancare și sumelor urmăribile ale companiilor implicate, pentru recuperarea integrală a prejudiciului.
Analiza de risc realizată de ANAF a scos la iveală mai multe metode folosite de operatori pentru a evita obligațiile fiscale: contracte de comodat fictive pentru autoturismele șoferilor, plata în numerar fără declararea veniturilor, angajarea la negru sau subdeclarată și omisiunea înregistrării veniturilor în evidențele contabile.

Controalele au relevat și nerespectarea obligației de dotare a mașinilor cu aparate de marcat electronice fiscale. Într-un caz, o flotă de 230 de autovehicule nu era echipată cu astfel de dispozitive, ceea ce a dus la confiscarea a 1,1 milioane de lei și suspendarea activității până la conformare.
ANAF atrage atenția că aceste practici afectează nu doar bugetul de stat, ci și drepturile șoferilor, care sunt privați de protecție socială, asigurări medicale și contribuții la pensii.
Direcția Generală Antifraudă Fiscală anunță că va propune noi măsuri pentru creșterea conformării fiscale în domeniul transportului alternativ și pentru asigurarea unui tratament echitabil pentru operatorii care respectă legea.

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că premierul Ilie Bolojan nu ar trebui să își dea demisia în cazul în care legea privind pensiile speciale ale magistraților va fi declarată neconstituțională de Curtea Constituțională a României (CCR).

Întrebat despre eventualitatea în care legea ar fi respinsă, Grindeanu a precizat că deciziile CCR fac parte din funcționarea normală a sistemului legislativ, iar demisia unui prim-ministru nu trebuie considerată automată în astfel de situații. „Până la urmă, e vorba de o politică publică pe care o face Guvernul. Nu sunt adeptul ideii că fiecare lege respinsă ar trebui să ducă la demisia Guvernului sau a prim-ministrului”, a explicat Grindeanu.
El a adăugat că, dacă premierul ar insista să demisioneze, acesta ar fi un „act unilateral”, decizia fiind la latitudinea premierului.

CCR a amânat pentru 8 octombrie decizia privind obiecțiile de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, alături de alte sesizări privind măsuri din sănătate și redresarea resurselor publice.
Sorin Grindeanu subliniază astfel că Guvernul poate continua activitatea fără a fi afectat de decizia Curții, chiar dacă legea pensiilor speciale ar fi respinsă.

Partidul Social Democrat a stabilit, în ședința de luni, poziția oficială privind reducerea numărului de angajați din administrația publică locală. Social-democrații susțin o diminuare de cel mult 20% din numărul de posturi efectiv ocupate, au transmis reprezentanții formațiunii.

Primarul municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, a explicat că PSD este de acord cu o reducere de 30% din totalul posturilor existente, dar nu mai mult de 20% dintre cele ocupate în prezent.
„Suntem de acord cu o reducere de 30% din numărul total de posturi, dar nu mai mult de 20% din numărul de posturi efectiv ocupate”, a declarat Vasilescu.

Ea a argumentat că această limită este necesară pentru a evita situațiile inechitabile între administrațiile locale de dimensiuni diferite.
„În legislația actuală există prevederi care nu sunt cele mai potrivite. De exemplu, o primărie care are 200.000 de locuitori trebuie, potrivit legii, să aibă același număr de funcționari publici ca una cu aproape 400.000 de locuitori”, a explicat edilul Craiovei.

PSD consideră că, în aceste condiții, reducerea mai accentuată a posturilor ocupate ar putea afecta capacitatea de funcționare a unor primării mari, de unde și propunerea de plafonare la 20%.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat că își propune o reformă administrativă amplă, care ar presupune eliminarea a circa 13.000 de posturi din administrația publică locală.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat duminică, referitor la extrădarea fostului primar general al Capitalei, Sorin Oprescu, din Grecia, că nu mai există impedimente în calea predării acestuia către România, întrucât condițiile de detenție din penitenciarele românești „sunt la standarde europene”.

„În acest moment, condițiile de detenție oferite de România sunt la standarde europene, iar impedimentul apreciat anterior de autoritățile elene a dispărut”, a declarat Marinescu pentru Digi24.
Oficialul a explicat că procedura mandatului european de arestare presupune o examinare rapidă de către instanțele din Grecia, urmând ca Sorin Oprescu să fie prezentat unui magistrat care va decide dacă este sau nu de acord cu predarea sa.
„De la ultima solicitare făcută de România au intervenit două hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene care, apreciem noi, sunt în sprijinul cererii actuale de predare. Vom lua toate măsurile care țin de cooperarea judiciară loială și vom pune la dispoziția autorităților din Grecia toate informațiile relevante”, a adăugat ministrul.

Fostul edil a fost reținut sâmbătă, în apropierea aeroportului din Salonic, după ce autoritățile elene au primit noi informații de la partea română privind îmbunătățirea condițiilor de detenție. România a transmis un angajament oficial privind aceste condiții, după ce, în 2022, Grecia respinsese cererea de extrădare invocând tratamentul neadecvat din penitenciare, în contextul vârstei (73 de ani) și al problemelor medicale ale lui Oprescu.
Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv, pe 13 mai 2022, la zece ani și opt luni de închisoare pentru fapte de corupție. Procurorii au arătat că acesta a primit 25.000 de euro mită la locuința sa din Ciolpani, în legătură cu un grup infracțional organizat constituit în cadrul Primăriei Capitalei, cu scopul de a obține sume de bani din contracte publice.

Guvernul a prorogat termenul de aplicare a sistemului RO e-Factura pentru agricultorii persoane fizice, potrivit Ordonanței de Urgență publicate în Monitorul Oficial nr. 907/02.10.2025. Astfel, fermierii pot continua să efectueze plăți și încasări fără a folosi sistemul electronic până la 1 iunie 2026, a transmis deputatul PSD de Galați, Viorica Sandu. 

Potrivit deputatului Viorica Sandu, amânarea oferă timp micilor producători să se pregătească pentru digitalizare: să obțină semnătura electronică, să utilizeze Spațiul Privat Virtual (SPV) și să acceseze sprijin pentru implementare.

„Este o decizie echilibrată, care transformă trecerea la e-Factura într-o oportunitate, nu într-o povară administrativă. Oferim răgaz și sprijin micilor producători pentru a adopta digitalizarea fără birocrație și presiune”, a declarat Sandu.

Măsura face parte dintr-un efort mai larg de simplificare a procedurilor pentru fermieri și susținere a dezvoltării rurale, permițând agricultorilor să se adapteze treptat la noile cerințe electronice.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat, într-un interviu la Prima TV, că salariile din sectorul public și pensiile nu vor crește până la sfârșitul anului 2026. Decizia este motivată de necesitatea reducerii deficitului bugetar, care ar trebui să scadă la aproximativ 6% în următorii ani.

„Dacă România va reuși să reducă deficitul cu peste două puncte procentuale, atunci vor exista condiții pentru majorări, probabil raportate la inflație și la capacitatea bugetului de a le susține”, a declarat șeful Guvernului.
Bolojan a subliniat că soluția pentru consolidarea bugetară nu o reprezintă creșterea taxelor, ci o colectare mai eficientă și atragerea unui număr mai mare de persoane în activitate. În prezent, doar 53% dintre românii cu vârste între 55 și 64 de ani lucrează, restul beneficiind de forme de asistență socială sau pensii de invaliditate.

Premierul a adăugat că eliminarea pensionărilor anticipate sau la vârste foarte mici este necesară pentru menținerea sustenabilității sistemului. El a precizat că măsurile adoptate sunt esențiale pentru a evita derapajele economice și pentru a asigura stabilitatea financiară a statului.

Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri, la bilanțul primelor 100 de zile de guvernare, că protestul magistraților afectează cetățenii și că, în opinia sa, ar fi „moral” ca suspendarea parțială a activității să fie însoțită de o suspendare parțială a salarizării.
„Personal nu am ce să fac pe această chestiune, cred că Ministerul Justiției poate să inițieze un dialog cu magistrații și cu CSM. Dacă activitatea este suspendată parțial, moral ar fi ca și salarizarea să fie suspendată parțial”, a spus Bolojan.
Șeful Guvernului a subliniat că cetățenii depind de hotărârile judecătorești și au nevoie de un serviciu public funcțional.
Protestele magistraților au fost declanșate de modificările propuse la pensiile de serviciu, care includ creșterea vârstei de pensionare și limitarea cuantumului pensiilor. În numeroase instanțe, judecătorii și procurorii au decis suspendarea activității, soluționând doar cauzele urgente.

Parlamentul României a adoptat Declarația „România fără violență domestică”, un angajament ferm al liderilor politici de a proteja victimele și de a preveni abuzurile domestice. Ședința comună a avut ca scop consolidarea măsurilor legislative și a colaborării între Parlament, Guvern, societatea civilă și comunitățile locale.

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că violența domestică nu mai poate fi ignorată și că protecția victimelor trebuie să devină o prioritate națională. „Această Declarație nu trebuie să fie doar un simplu document politic de intenție. Este o asumare că violența domestică a luat amploare nepermisă și trebuie combătută prin politici coerente și sustenabile”, a spus Abrudean.

Statisticile prezentate în cadrul ședinței arată o situație alarmantă: 1 din 2 femei din România a fost victimă a violenței domestice, iar România se află printre primele patru state din UE la incidența acestui fenomen. Mai puțin de 10% dintre victime accesează servicii de sprijin, iar peste 50% dintre tinerele femei se tem că ar putea deveni victime ale violenței fizice, sexuale sau domestice.

Abrudean a subliniat că Declarația reprezintă un pas concret pentru transformarea experiențelor victimelor și a bunelor practici în soluții legislative eficiente. „Răspunsul pe care îl dăm astăzi este clar: România nu mai tolerează violența domestică. Este datoria noastră să construim o țară sigură, în care fiecare cetățean să trăiască liber și fără frică”, a concluzionat președintele Senatului.