Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a lansat un atac dur la adresa USR și a candidatului acestuia la alegerile parțiale din București, Cătălin Drulă, pe care îl consideră „adevăratul dușman al bucureștenilor”.

Grindeanu a afirmat că, în opinia sa, principala problemă a Capitalei este administrația USR, despre care spune că a generat „haos” în ultimii ani la Primăria Generală. „Haosul în administrația locală de foarte mulți ani are un nume, USR. Sunt cei care au gestionat mersul Primăriei Generale, sunt cei care au primit în mod covârșitor votul și încrederea bucureștenilor”, a declarat liderul PSD.

Acesta a continuat atacul afirmând că „întruchiparea acestui haos” este candidatul USR la Primăria Generală, Cătălin Drulă. „Răspunsul bucureștenilor este acesta: astăzi, când vorbim despre haos, întruchiparea lui este dată de Cătălin

Drulă”, a spus Grindeanu.
El a adăugat că tensiunile din ultimele zile reprezintă „tactici de campanie”, insistând asupra mesajului său: „Adevăratul dușman al bucureștenilor este Cătălin Drulă”.

Gabriela Firea critică autoritățile pentru gestionarea situației generate de oprirea alimentării cu apă potabilă din zona barajului Paltinu, afirmând că peste 100.000 de persoane din Prahova și Dâmbovița sunt afectate.

Firea susține că întreruperea alimentării cu apă a avut consecințe semnificative asupra locuințelor, instituțiilor publice, școlilor, spitalelor și chiar asupra centralei electrice de la Brazi. Ea acuză lipsa de reacție a autorităților în fața unei situații pe care o consideră „scandalos de gravă”.

Potrivit acesteia, lucrările de consolidare a barajului de la Paltinu, planificate cu luni înainte, „s-au soldat cu un eșec”, Firea întrebând cum a fost posibil ca riscurile să nu fie anticipate.

Ea critică și ideea vehiculată la nivel local privind posibilitatea de a distribui apă menajeră prin rețelele de apă potabilă, apreciind intervenția specialiștilor DSP Prahova, care ar fi respins această variantă.
Firea afirmă că situația necesită soluții rapide și susține că autoritățile responsabile trebuie să își asume consecințele gestionării defectuoase a lucrărilor.

Premierul Ilie Bolojan efectuează miercuri și joi o vizită oficială la Viena, cu o oprire prealabilă la Budapesta pentru o întâlnire cu premierul ungar Viktor Orban, la care va participa și liderul UDMR, Kelemen Hunor, anunță Guvernul.

Discuțiile se vor concentra pe dezvoltarea interconectărilor în sectorul energiei electrice între România, Ungaria și Austria.

Potrivit Executivului, vizita de la Viena include întrevederi cu cancelarul federal Christian Stocker și cu mai mulți membri ai cabinetului austriac, între care ministrul pentru Europa, Integrare și Familie, Claudia Plakolm, ministrul Economiei, Energiei și Turismului, Wolfgang Hattmannsdorfer, și ministrul Finanțelor, Markus Marterbauer.
Agenda cuprinde discuții tête-à-tête, convorbiri oficiale în plen și un dejun de lucru oferit de cancelarul austriac, cu participarea reprezentanților unor companii din România și Austria. Premierul va participa, de asemenea, la recepția de

Ziua Națională a României organizată de Ambasada României la Viena.

„Obiectivul principal al vizitei este consolidarea relațiilor bilaterale, atât în plan politico-diplomatic, cât și economic, precum și o coordonare mai strânsă în plan regional și european”, transmite Guvernul. În cadrul discuțiilor va fi abordat și sprijinul Austriei pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Energia rămâne un punct central al vizitei. Premierul Bolojan va discuta la Viena despre îmbunătățirea interconectării rețelelor electrice din regiune, în contextul în care Guvernul mizează pe prețuri accesibile pentru populație și competitive pentru industrie.
La Viena, șeful Executivului este însoțit de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, și secretarul de stat Dragoș Hotea.

În cadrul ședinței solemne a Parlamentului dedicată Zilei Naționale, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că patriotismul autentic nu se măsoară prin strigăte, postări pe rețelele sociale sau purtatul tricolorului doar pe 1 decembrie, ci prin munca de zi cu zi și contribuția la bunăstarea României.

„Ziua de 1 Decembrie a devenit, din păcate, o întrecere despre cine este cel mai patriot. Ca și cum patriotismul s-ar măsura prin decibeli sau like-uri. Adevăratul patriotism se vede în orele de muncă, în efortul depus zi de zi, în grijile și responsabilitățile asumate în tăcere. Este despre a-ți face treaba bine la locul de muncă, fără aplauze și fără camere de filmat”, a afirmat Grindeanu.

Liderul PSD a subliniat că munca românilor – de la construcția de drumuri și educație, până la îngrijirea bolnavilor și agricultură – reprezintă adevărata moștenire a celor care au realizat Marea Unire. „Cei care se întorc a doua zi la muncă demonstrează că solidaritatea și unitatea națională nu se clădesc din lozinci, ci din sudoare și efort”, a adăugat acesta.

Grindeanu a avertizat și asupra riscului dezbinării sociale: „România nu va fi niciodată mare dacă îi punem pe români să se urască între ei”.

Parada militară de 1 Decembrie, desfășurată luni la Arcul de Triumf din Capitală, a reunit peste 2.900 de militari, 200 de mijloace tehnice și 45 de aeronave, marcând prima participare a primarului general Nicușor Dan în calitate de Președinte.

Luni, în Capitală, în zona Pieței Arcul de Triumf, a avut loc parada militară de 1 Decembrie, eveniment care a reunit peste 2.900 de militari, mai mult de 200 de mijloace tehnice și 45 de aeronave. Este prima participare a primarului general Nicușor Dan în calitate de Președinte.

La sosirea la Arcul de Triumf, Nicușor Dan a fost întâmpinat de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad. În tribuna oficială s-au aflat membri ai Guvernului, printre care premierul Ilie Bolojan, vicepremierii Oana Gheorghiu și Marian Neacșu, miniștrii Alexandru Rogobete, Oana Țoiu, Ciprian Șerban, Radu Miruță și Cătălin Predoiu, precum și fostul președinte Traian Băsescu, președinții celor două Camere, Mircea Abrudean și Sorin Grindeanu, judecători ai Curții Constituționale și reprezentanți ai corpului diplomatic.

Evenimentul a început cu intonarea imnului național, după care președintele Nicușor Dan a depus o coroană de flori și s-a păstrat un moment de reculegere.

Defilarea a cuprins detașamente ale Armatei Române și ale unor trupe străine, din Republica Moldova și Statele Unite ale Americii, urmate de reprezentanți ai diferitelor structuri NATO din România, inclusiv detașamente din cadrul Grupului de Luptă condus de Franța, dislocat la Cincu. Au defilat, de asemenea, unități ale Poliției, Jandarmeriei, Pompierilor, SRI, STS și ANP.

Parada aeriană a fost deschisă de un elicopter IAR-330 PUMA, din dotarea Bazei 90 Transport Aerian „Comandor Aviator Gheorghe Bănciulescu”, purtând drapelul tricolor.

Evenimentul s-a încheiat cu salutul președintelui către tribuna oficială și cu întâlnirea acestuia cu veterani și militari, cu care a făcut fotografii.

Ionuț Moșteanu a anunțat vineri că a demisionat din funcția de ministru al Apărării Naționale, motivând că nu dorește ca discuțiile publice legate de trecutul său să afecteze activitatea Armatei și a autorităților.

El a afirmat că România se confruntă cu amenințări majore generate de agresiunea Rusiei și că nu dorește ca „discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani” să afecteze concentrarea decidenților într-un moment dificil pentru securitatea națională.

„Mi-am depus astăzi demisia din funcția de ministru al Apărării Naționale. Am discutat cu președintele, cu premierul, cu președintele partidului, cu o parte dintre colegii din USR și le mulțumesc pentru susținere și încredere.
Fac acest gest cu asumare și respect față de Armata Română. România și Europa sunt sub asaltul Rusiei. Securitatea noastră națională trebuie apărată cu orice preț. Nu vreau ca discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani să-i distragă de la misiunea grea pe cei care conduc acum țara”, a transmis Ionuț Moșteanu.
Moșteanu a făcut un bilanț al celor cinci luni de mandat, precizând că a susținut întărirea relațiilor cu aliații, accelerarea programelor de înzestrare și îmbunătățirea cadrului legal din domeniu.

„Am depus jurământul ca ministru al Apărării în urmă cu cinci luni și, de atunci, am respectat întocmai ce am jurat cu mâna pe Biblie. Am jurat să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru a avea o Armată bine dotată, mai bine motivată și mai bine înzestrată. Și am făcut asta în fiecare zi - am întărit relațiile cu aliații, am urmărit și accelerat programele de înzestrare, am dat un mesaj clar împotriva băieților deștepți cu interese în domeniu, am îmbunătățit cadrul legal, am apărat drepturile celor care servesc patria. Vă mulțumesc pentru încredere, pentru mesaje și pentru răbdare. Mulțumesc și familiei mele pentru susținerea necondiționată în aceste luni, fără de care mi-ar fi fost imposibil să-mi exercit mandatul.
Am făcut acest pas cu toată conștiința unui om care iubește țara pe care o servește”, a explicat ministrul demisionar.
În finalul mesajului, Moșteanu a transmis o declarație politică, afirmând că România are nevoie de lideri care să mențină direcția proeuropeană și euro-atlantică.
„România este prinsă între unii care au capturat-o și sunt mufați la banii publici și unii care vor să îi dea foc și să o abată de la parcursul proeuropean și euro-atlantic. La mijloc sunt câțiva oameni buni (buni, nu perfecți) care țin echilibrul și direcția corectă - Nicușor Dan, Ilie Bolojan, colegii din USR, de multe ori cu sacrificii enorme. Ei merită în continuare sprijinul și încrederea noastră, a tuturor, poate chiar mai mult decât până acum. Dumnezeu să ocrotească România!”, a precizat Moșteanu.
Ulterior, premierul Ilie Bolojan a anunțat că i-a propus președintelui Nicușor Dan ca Radu Miruță, actualul ministru al Economiei, să asigure interimatul la Apărare.

Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Forțelor Armate și al Veteranilor din Republica Franceză, prin direcțiile generale pentru armamente, au semnat marți contractul privind achiziția sistemelor de rachete antiaeriene cu bătaie apropiată/rază foarte scurtă de acțiune, portabile – MANPAD MISTRAL.

Potrivit MApN, valoarea contractului este de 625,591 milioane euro, fără TVA, și acoperă furnizarea a 231 de sisteme MANPAD MISTRAL, 934 de rachete MISTRAL, servicii de instruire, muniții de antrenament, documentații tehnice, un simulator, precum și suport logistic integrat.

Achiziția este derulată în cadrul inițiativei europene „European Joint Acquisition of Mistral System”, coordonată de Franța, la care România participă alături de Belgia, Cipru, Estonia și Ungaria. Programul este inclus în Planul de investiții pentru industria europeană de apărare, realizat pe baza regulamentului „Acțiunea pentru securitatea Europei – SAFE”.
Proiectul privind operaționalizarea sistemelor MANPAD MISTRAL a fost aprobat de Parlamentul României în iunie 2022.
Sistemele vor fi distribuite celor trei categorii de forțe ale Armatei României – Forțele Terestre, Forțele Aeriene și Forțele Navale – precum și Forțelor pentru Operații Speciale, contribuind la creșterea capacității naționale de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă de acțiune.

Președintele României, Nicușor Dan, a solicitat conducerii Parlamentului convocarea unei ședințe reunite a celor două Camere în data de 26 noiembrie 2025, pentru a prezenta mesajul privind Strategia Națională de Apărare a Țării, în conformitate cu art. 88 din Constituție. Solicitarea a fost transmisă președinților Senatului și Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu și Mircea Abrudean.

Documentul a fost înaintat comisiilor de apărare din Senat și Camera Deputaților pentru raport comun și elaborarea proiectului de hotărâre, termenul stabilit fiind miercuri, 26 noiembrie, ora 12.00. La ședința plenului reunit sunt așteptați premierul Ilie Bolojan și membrii Cabinetului.

Decizia vine după ce, luni, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele Nicușor Dan, a aprobat varianta finală a Strategiei Naționale de Apărare pentru perioada 2025–2030, primul document strategic de acest nivel trecut și printr-o etapă de transparență publică.
Potrivit Administrației Prezidențiale, strategia reflectă viziunea unei „Românii moderne și sigure”, orientată către protejarea drepturilor cetățenilor și funcționarea instituțiilor în spiritul integrității și transparenței. CSAT a aprobat totodată Evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților prognozate pentru 2026 și Analiza Strategică a Apărării, documente care fundamentează adaptarea Armatei la contextul internațional de securitate și la angajamentele din NATO și UE.

Deputatul Viorica Sandu anunță că, împreună cu parlamentarii gălățeni Marius Humelnicu, Liviu Bogdan Ciucă și Marius Mărgărit, a depus o propunere legislativă de modificare a Legii 360/2023 privind pensiile publice, cu scopul de a corecta o prevedere considerată nedreaptă pentru muncitorii care lucrează în condiții speciale.

Inițiativa vizează situația angajaților care, deși își desfășoară întreaga lună activitatea în praf, zgură, noxe și risc — precum muncitorii din combinatul siderurgic din Galați — pierd recunoașterea lunii ca muncă în condiții speciale din cauza unei singure zile de instructaj. Această excepție duce la diminuarea vechimii recunoscute la stabilirea pensiei.

Potrivit propunerii depuse de parlamentarii PSD, luna va fi recunoscută integral ca muncă în condiții speciale, fiind astfel eliminată o situație care afecta contributivitatea și drepturile salariaților.

„Această inițiativă este despre respect pentru munca oamenilor – nu despre politică”, subliniază deputatul Viorica Sandu, afirmând că măsura urmărește protejarea muncitorilor din Galați și din întreaga țară care desfășoară activități în condiții grele.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat luni că reforma companiilor de stat nu are ca obiectiv concedieri, subliniind că măsurile vizează eficientizarea activității și reducerea pierderilor din sectorul public.

„Această reformă nu își propune, nu are ca obiectiv concedieri. Încercăm să facem eficient statul român și companiile de stat, ceea ce aduce beneficii tuturor cetățenilor României, pentru că banii ăștia care se pierd în companiile de stat se pierd din bugetul nostru comun”, a afirmat Gheorghiu, într-o conferință de presă.

Vicepremierul a admis însă că anumite restructurări vor fi inevitabile, precizând că acestea ar putea avea un impact social limitat. „Evident că va fi nevoie de ajustări, evident că vor fi companii unde probabil că numărul de locuri de muncă se va reduce, dar asta nu va fi ceva consistent, intuiesc. Iar dacă va fi cazul, statul român va trebui să ia niște măsuri compensatorii”, a spus aceasta, menționând inclusiv posibilitatea închiderii unor companii.

În astfel de situații, a adăugat Gheorghiu, statul va trebui să ia în calcul sprijinirea angajaților afectați.

Întrebată despre experiența sa în implementarea reformelor, vicepremierul a precizat că nu a realizat anterior reforme în mediul privat, dar are experiență extinsă în management de proiect. „Ceea ce înseamnă o reformă are nevoie de un management de proiect serios”, a declarat aceasta.