Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că noile criterii de performanță pentru directorii ANAR nu sunt doar formalități birocratice, ci standarde concrete menite să asigure eficiența instituției.

Potrivit acesteia, în 2023, conducerea ANAR a eliminat complet criteriile de performanță din fișele de post ale directorilor, chiar dacă acestea erau simple și vizau doar 4-5 indicatori principali. Noua conducere, împreună cu ministerul, a decis să reintroducă reguli clare, cuantificabile și realiste.

Exemple de criterii principale:

-Coordonare și management: directorii trebuie să se asigure că minimum 97% din actele de reglementare emise nu sunt desființate în instanță.

-Documente, avize și autorizații: cel puțin 95% trebuie emise în termenele prevăzute de legislație.

-Activitate de inspecție și control: planul anual de inspecții trebuie realizat integral, iar fiecare inspector trebuie să efectueze minimum 20 de inspecții pe lună.

-Investiții: progresul fizic al lucrărilor trebuie să atingă 100% conform graficelor anuale, iar atragerea de finanțări avantajoase este un criteriu esențial.

-Management financiar: execuția bugetară trebuie să fie de 100%, iar veniturile proprii să reprezinte cel puțin 75% din bugetul total executat.

14 criterii și aproximativ 30 de subcriterii

În total, sistemul de evaluare cuprinde 14 criterii și aproximativ 30 de subcriterii. Diana Buzoianu subliniază că, deși acestea pot părea birocratice, ele sunt esențiale pentru a organiza eficient activitatea instituției și pentru a ieși din ceea ce a numit „munca de pompieri de serviciu”.

„Fără sisteme clare și standarde precise, serviciile publice nu pot funcționa eficient. Avem nevoie de reguli clare pentru a oferi cetățenilor servicii de calitate”, a explicat ministrul Mediului.

Balta Zătun, una dintre cele mai apreciate zone de agrement din județul Galați, a fost populată cu încă două tone de crap, peștii urmând să se aclimatizeze până la 1 aprilie, când locul de pescuit va fi redeschis pentru public.

Președintele Consiliul Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că peștii introduși în apă au greutăți cuprinse între 1,5 și 2 kilograme, pentru a asigura capturi cât mai bune pescarilor amatori și profesioniști.
„Balta Zătun, unul dintre cele mai apreciate locuri de agrement din județul Galați, a fost populată cu două tone de crap, astfel încât toți pescarii să aibă parte și în acest an de capturi cât mai frumoase”, a transmis acesta.
Peștii vor avea o perioadă de aclimatizare până la 1 aprilie, după care Balta Zătun va fi deschisă pentru pescuit și pentru petrecerea timpului liber în natură.

Baza de agrement are o suprafață de peste 31 de hectare de luciu de apă și dispune de 62 de pontoane cu 124 de locuri de pescuit. De asemenea, vizitatorii pot închiria 27 de căsuțe. Tariful pentru o zi de pescuit este de 75 de lei de persoană.

Ministerul Finanțelor a publicat marți proiectul bugetului de stat pentru anul 2026 în secțiunea de transparență decizională de pe site-ul instituției, împreună cu documentele care stau la baza construcției bugetare.

Pachetul legislativ pus în consultare publică include Proiectul Legii bugetului de stat pe 2026, Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2026 și Proiectul de lege privind plafoanele unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pentru anul 2026. De asemenea, a fost publicat Raportul privind situația macroeconomică pentru 2026 și proiecția acesteia pentru perioada 2027–2029, împreună cu anexele aferente.

Propunerile și observațiile privind proiectele de acte normative pot fi transmise în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării documentelor.

Potrivit declarațiilor anterioare ale ministrului finanțelor, bugetul pentru 2026 ar urma să includă investiții de aproximativ 20 de miliarde de euro, o mare parte provenind din fonduri europene. Dintre acestea, peste 10 miliarde de euro sunt estimate să vină din finanțări prin Planul Național de Redresare și Reziliență, restul fiind alocate prin fonduri de coeziune și programe europene pentru agricultură.
După perioada de consultare publică, proiectul bugetului ar urma să fie aprobat de Guvern și transmis Parlamentului pentru dezbatere și adoptare.

Deputatul Viorica Sandu a participat activ la lucrările Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și ale Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din cadrul Camerei Deputaților.

„Am analizat proiecte legislative esențiale pentru economia României, printre care inițiative privind gestionarea fondurilor europene pentru perioada 2021–2027, modificări ale Codului fiscal și ale Codului de procedură fiscală, dar și proiecte care urmăresc îmbunătățirea mecanismelor de administrare a resurselor publice”, a declarat deputatul Viorica Sandu. 

În cadrul Comisiei pentru agricultură, Viorica Sandu a dezbătut proiecte legislative care privesc direct sectorul agricol, inclusiv gestionarea fondurilor europene din FEGA și FEADR pentru perioada 2023–2027.

Parlamentarul a prezentat avizul comisiei pentru Ordonanța de urgență nr. 86/2025, menită să prevină și să sancționeze neregulile în utilizarea fondurilor europene și a celor publice naționale. „Proiectul a primit aviz favorabil din partea comisiei și consider că este un pas important pentru transparență și corectitudine în gestionarea resurselor publice”, a afirmat Viorica Sandu.

Deputatul Viorica Sandu a subliniat că implicarea sa în aceste comisii reflectă preocuparea constantă pentru dezvoltarea agriculturii și administrarea eficientă a fondurilor: „Este esențial ca fondurile publice să fie utilizate corect, pentru a sprijini atât fermierii, cât și economia locală, astfel încât investițiile să aducă beneficii reale comunităților.”

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) va continua operațiunile de repatriere a cetățenilor români din Orientul Mijlociu, autoritățile având rezervate noi zboruri în cadrul mecanismului RescEU, care asigură transport specializat și finanțare integrală din bugetul european.
Purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, a oferit luni detalii despre funcționarea sistemului european de protecție civilă în contextul crizei din regiune.

„În cadrul aceluiași mecanism, care reprezintă un fel de capacitate strategică de prepoziționare de capabilități și resurse ale Uniunea Europeană în 22 de țări, inclusiv în România, există un asemenea depozit special. Există în Polonia, operat de LOT Polish Airlines, o capacitate de transport strategică de urgență în cadrul RescEU care are trei avioane permanent la dispoziție: două avioane de evacuare de pasageri și un avion specializat pentru evacuarea pacienților medicali”, a declarat Țărnea.

Acesta a precizat că planificarea pentru noi misiuni din regiune este deja în curs.
„România mai are un număr de zboruri rezervate în acest mecanism și, în măsura în care în zilele acestea pregătirile operaționale continuă, o să vă spunem detalii suplimentare despre noi zboruri de acest tip”, a afirmat purtătorul de cuvânt al MAE.

Referitor la logistica acestor operațiuni, Țărnea a explicat că există diferențe între zborurile realizate prin RescEU și evacuările organizate prin mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene.
„În cazul RescEU este vorba despre o capabilitate a Uniunii Europene, iar costurile de menținere și de utilizare sunt asigurate în proporție de 100% de Uniunea Europeană, deci sunt repatrieri plătite din bugetul Uniunii Europene”, a spus el.
Potrivit datelor prezentate de MAE, aproximativ 2.000 de cetățeni români s-au întors din Orientul Mijlociu fie cu zboruri de evacuare, fie cu zboruri de repatriere asistată sau comerciale facilitate de stat. Separat, aproximativ 1.500 de cetățeni au revenit în țară prin mijloace proprii.

Guvernul analizează cinci scenarii privind evoluția prețurilor la carburanți și posibilele măsuri pentru a preveni depășirea pragului de 10 lei pe litru, a declarat duminică seara ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

Potrivit ministrului, scenariile au fost prezentate ministrului Finanțelor și discutate cu premierul Ilie Bolojan, iar autoritățile ar putea interveni în funcție de evoluția pieței petrolului.

„Statul are pe masă cinci scenarii în funcție de cum continuă aceste evoluții. Am discutat cu ministrul de Finanțe și cu premierul și urmează să intervenim în funcție de cum evoluează situația”, a spus Ivan, la Antena 3 CNN.
Ministrul a precizat că prețul barilului de petrol a înregistrat cea mai mare creștere săptămânală din 1983, pe fondul tensiunilor militare din Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea menține presiunea asupra prețurilor la pompă.

Ivan a arătat că una dintre măsurile analizate este reducerea temporară a accizelor și a altor taxe incluse în prețul final al carburanților, care reprezintă aproximativ 70% din costul plătit de consumatori.
„Suntem hotărâți să activăm diferite mecanisme care vor face tot posibilul ca să nu ajungem la o sumă cu două cifre la pompă”, a afirmat ministrul.
Acesta a adăugat că Guvernul ar putea lua o decizie în cursul săptămânii viitoare, după discuțiile cu Ministerul Finanțelor și analiza impactului asupra bugetului de stat pe 2026.
Potrivit lui Ivan, creșterile de preț la carburanți sunt mai mari în alte state europene, precum Germania, Italia sau Spania, unde scumpirile recente au ajuns până la 1–1,5 lei pe litru.

Președintele Nicușor Dan a declarat joi că nu va convoca Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, atât timp cât situația nu reprezintă un pericol direct pentru România.

Aflat în vizită în Polonia, șeful statului a precizat că autoritățile române monitorizează evoluțiile din regiune și că prioritatea imediată este sprijinirea cetățenilor români aflați în zonele afectate de conflict.

Potrivit președintelui, aproximativ 5.000 de români care nu au statut de rezidenți în țările din regiune sunt în contact cu Ministerul Afacerilor Externe al României. Persoanele considerate vulnerabile sunt repatriate pe cheltuiala statului, în timp ce alți cetățeni primesc sprijin logistic pentru revenirea în țară.

În același context, Nicușor Dan a comentat situația din Republica Islamică Iran, afirmând că România nu va „plânge” regimul de la Teheran, pe care îl acuză că a sponsorizat terorismul în regiune și a destabilizat zona de-a lungul anilor. Președintele a precizat că declarația vizează regimul politic, nu populația iraniană.

Deputatul PSD Viorica Sandu a anunțat că proiectul legislativ privind programul de investiții și creare de locuri de muncă în mai multe județe, inclusiv Galați, a trecut de Senatul României și a intrat în dezbaterea Camerei Deputaților, care este forul decizional.

Parlamentarul PSD este coinițiator al Proiectului de Lege Plx 47/2026, care vizează stimularea investițiilor și dezvoltarea economică în județele Hunedoara, Gorj, Dolj, Galați, Prahova și Mureș.

Potrivit deputatului Viorica Sandu, programul este conceput pentru a încuraja investițiile productive, pentru a sprijini antreprenorii locali și pentru a crea locuri de muncă stabile în zonele afectate de declin industrial.

„Este un pachet coerent, cu reguli clare, criterii de punctaj transparente și mecanisme de control, care urmărește un lucru simplu: mai multe investiții în Galați și mai multe locuri de muncă bine plătite pentru gălățeni. Județul nostru a trecut prin pierderi industriale majore și prin transformări economice dificile, tocmai de aceea avem nevoie de instrumente moderne, aplicate țintit, care să susțină capitalul local și să atragă investiții noi”, a transmis deputatul Viorica Sandu.

Proiectul legislativ introduce mai multe măsuri de stimulare pentru companii și investitori. Printre acestea se numără credit fiscal de până la 100% din impozitul pe profit aferent activității eligibile, în funcție de punctajul obținut. De asemenea, se prevede amortizare accelerată, care permite recuperarea a până la 50% din valoarea investiției în primul an, și deducere suplimentară de 100% pentru formarea profesională a angajaților.

În cazul investițiilor de tip greenfield, autoritățile locale ar putea acorda scutiri de impozit pe clădiri și teren pentru cinci ani, prin hotărâre a Consiliului Local. Proiectul mai include prioritate la angajare pentru persoanele înregistrate la AJOFM, precum și măsuri pentru încurajarea furnizorilor locali și a salariilor peste media județeană.

Programul este construit pentru a susține sectoare strategice precum investițiile în producție și procesare agroalimentară, servicii pentru producție și logistică, tehnologii eficiente energetic și digitalizare, dar și dezvoltarea de parcuri industriale și centre de formare profesională.

„Voi susține acest proiect cu toată determinarea, pentru că dezvoltarea Galațiului nu este un slogan, ci o responsabilitate”, a adăugat deputatul gălățean.

După dezbaterea din Camera Deputaților, proiectul urmează să fie supus votului final și, dacă va fi adoptat, va deveni unul dintre principalele instrumente de stimulare a investițiilor și creării de locuri de muncă în județele incluse în inițiativă.

Primele cinci contracte de finanțare dedicate microîntreprinderilor au fost semnate astăzi la sediul Consiliul Județean Galați, prin Programul Tranziție Justă, în prezența reprezentanților autorităților centrale și regionale.

La eveniment au participat Andrei Chivu, director general în cadrul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, și Luminița Mihailov, director general al ADR Sud-Est.
Pe linia de finanțare destinată microîntreprinderilor din județ au fost alocate peste 22,57 milioane de euro, sub formă de granturi cuprinse între 50.000 și 300.000 de euro, care pot acoperi până la 90% din valoarea proiectelor.

Potrivit președintelui CJ Galați, Costel Fotea, interesul pentru aceste fonduri a fost ridicat, fiind depuse 166 de proiecte, în valoare totală de peste 45,6 milioane de euro, sumă dublă față de alocarea inițială. Proiectele au potențialul de a genera peste 600 de noi locuri de muncă.

În prezent, 23 de proiecte au fost selectate pentru finanțare. Primele cinci microîntreprinderi care au semnat contractele activează în domenii precum construcții, industria confecțiilor și servicii medicale – cardiologie, ginecologie și stomatologie. Valoarea totală a investițiilor se ridică la aproape 9 milioane de lei, din care peste 7,1 milioane de lei reprezintă fonduri europene nerambursabile.
Reprezentanții autorităților au anunțat că procesul de evaluare continuă, urmând ca alte contracte să fie semnate în perioada următoare. Fondurile vor contribui la dezvoltarea mediului de afaceri local și la crearea de noi locuri de muncă în județul Galați.

Partidul Social Democrat (PSD) îl acuză pe prim-ministrul Ilie Bolojan că a generat un nou blocaj în Coaliția de guvernare, în cadrul negocierilor pentru elaborarea Bugetului de stat.

Potrivit unui comunicat transmis marți, social-democrații susțin că premierul ar fi inclus în proiectul de buget prevederi care contravin solicitărilor exprimate anterior de liderii partidelor care asigură sprijinul parlamentar al Guvernului. PSD califică atitudinea șefului Executivului drept „inflexibilă” și îl consideră „direct responsabil” pentru întârzierea adoptării bugetului și pentru tensiunile din cadrul Coaliției.

Printre principalele nemulțumiri invocate de PSD se numără subfinanțarea Programului de solidaritate destinat sprijinirii categoriilor vulnerabile afectate de inflație și de măsurile de austeritate, reducerea investițiilor pentru dezvoltarea comunităților locale și diminuarea sumelor alocate autorităților locale prin transferul unei părți consistente la bugetul central.
Reprezentanții PSD au anunțat că, imediat după primirea formei scrise a proiectului de buget, conducerea partidului se va reuni pentru a decide „acțiunile politice care se impun”.