Comitetul interministerial pentru protejarea intereselor statului la S.C. Liberty Galați S.A. și S.C. Liberty Tubular Products Galați S.A. a analizat propunerile de modificare a Planului de reorganizare a combinatului siderurgic, în cadrul unei întâlniri desfășurate la Palatul Victoria, cu participarea prim-ministrului Ilie Bolojan.

Reprezentanții ANAF și Exim Banca Românească au prezentat pozițiile celor două instituții, arătând că vor accepta Planul de reorganizare doar în condițiile în care administratorii concordatari își vor exprima acordul față de modificările propuse, în vederea conservării șanselor de recuperare a creanțelor și protejării interesului statului român. Termenul-limită pentru finalizarea negocierilor este 26 ianuarie 2026, cu posibilitatea prelungirii cu încă 30 de zile.
Potrivit comunicatului, aprobarea Planului de reorganizare într-o variantă agreată va permite demararea etapei următoare, respectiv organizarea unei licitații internaționale pentru vânzarea activelor combinatului siderurgic, în condițiile și la prețul stabilite prin Planul de restructurare. Procedura este estimată să se desfășoare pe o perioadă de aproximativ șase luni.

De asemenea, Comitetul interministerial a analizat posibilitățile de operaționalizare a unor resurse ale combinatului, pentru a permite plata parțială a salariilor și a utilităților strict necesare menținerii funcționalității, precum și asigurarea pazei.
La reuniune au participat vicepremierul Marian Neacșu, coordonator al comitetului, vicepremierul Tánczos Barna, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, secretarul general al Guvernului Ștefan-Radu Oprea, precum și reprezentanți ai ANAF, Exim Banca Românească și ai ministerelor și instituțiilor membre ale comitetului.
Comitetul interministerial a fost constituit prin Decizia prim-ministrului nr. 453, publicată în Monitorul Oficial la 18 septembrie 2025, în contextul dificultăților financiare cu care se confruntă societățile Liberty Galați și Liberty Tubular Products Galați.

Lucrările la Tunelul Margina-Holdea, parte din Autostrada A1 Lugoj–Deva, au atins un stadiu fizic de 52%, iar finalizarea acestei secțiuni va permite circulația neîntreruptă pe autostradă de la Boița la Nădlac, pe o distanță de peste 360 km.

Directorul CNAIR, Cristian Pistol, a precizat că secțiunea de 9,13 km este construită de asocierea UMB-EuroAsfalt (români și bosniaci) și că obiectivul este finalizarea lucrărilor în cursul acestui an.

Tunelul 1, cu galerii de 415 m și 367,5 m, a fost străpuns, iar lucrările de torcretare și fundațiile la bolta întoarsă au fost finalizate. În prezent, se montează hidroizolația și drenurile laterale, iar galerii se cămășuiesc.
Tunelul 2, pe sensul Nădlac–Sibiu, are excavați 660 m din totalul de 1.985 m, iar pe sensul Sibiu–Nădlac, 796 m din 1.825 m. Lucrările se desfășoară simultan din șase puncte pentru a maximiza randamentul.
În șantier sunt mobilizați 554 de muncitori și operatori, cu 203 utilaje și echipamente specializate. Proiectul, în valoare de 1,82 miliarde lei (fără TVA), este finanțat prin PNRR.

Europarlamentarul Victor Negrescu a declarat că acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Mercosur a generat dezbateri legitime, subliniind necesitatea unei abordări echilibrate, care să susțină comerțul internațional, dar și să protejeze fermierii, IMM-urile și standardele europene de siguranță alimentară și de mediu.

Negrescu a arătat că România are nevoie de deschidere economică și acces la piețe noi, însă acordurile comerciale trebuie să fie corecte, transparente și să respecte regulile Uniunii Europene, inclusiv cele privind protecția consumatorilor, calitatea produselor și sănătatea publică.

În acest context, europarlamentarul a precizat că a avut discuții detaliate cu comisarul european pentru comerț și securitate economică, Maroš Šefčovič, și cu comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, precum și cu alți lideri europeni, solicitând garanții suplimentare pentru România, controale mai stricte asupra produselor provenite din Mercosur, fonduri mai mari și sprijin pentru promovarea companiilor românești.

Victor Negrescu a evidențiat importanța dialogului cu fermierii și mediul de afaceri și a avertizat că lipsa acestuia favorizează radicalizarea discursului public. Totodată, el a făcut apel la unitatea forțelor politice pro-europene și la asumarea unor dezbateri oneste.
În calitate de responsabil pe teme bugetare, europarlamentarul a anunțat că va continua demersurile pentru un buget european mai mare destinat agriculturii, fermierilor și IMM-urilor din România, existând perspective ca pachetul agricol al țării noastre să crească cu aproape 13%, până la circa 24 de miliarde de euro, în perioada 2028–2034.

Europarlamentarul Dan Nica, coordonator al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, a declarat că securitatea cibernetică este o prioritate majoră la nivelul Uniunii Europene, fiind necesare măsuri clare și eficiente pentru protejarea cetățenilor și a mediului de afaceri împotriva atacurilor online.

Dan Nica a subliniat că tot mai mulți cetățeni trebuie să aibă garanția că plățile online sunt sigure, iar datele personale sunt protejate, astfel încât să nu devină victime ale atacurilor cibernetice sau ale hackerilor. În același timp, europarlamentarul a atras atenția asupra importanței securității cibernetice pentru companii, care trebuie să își poată desfășura activitățile comerciale online și operațiunile zilnice fără riscuri ce le-ar putea afecta stabilitatea economică.

„Oamenii trebuie să știe că există un sistem ordonat, coordonat și capabil să ofere un răspuns ferm, astfel încât cei care comit furturi și infracțiuni cibernetice să fie identificați și pedepsiți”, a afirmat Dan Nica în plenul Parlamentului European.
Acesta a evidențiat și rolul companiilor europene din domeniul securității cibernetice, menționând exemple precum Bitdefender, și a susținut că acestea trebuie promovate și sprijinite. Potrivit lui Dan Nica, Uniunea Europeană are capacitatea de a deveni un lider global în securitate

Partidul Social Democrat (PSD) solicită instituțiilor cu atribuții în politica externă, Administrației Prezidențiale și Guvernului, prin Ministerul Afacerilor Externe, să clarifice cât mai rapid cu autoritățile ucrainene motivele pentru care România nu a fost inclusă în lista statelor pentru care Ucraina reglementează posibilitatea acordării dublei cetățenii.

Într-un comunicat de presă transmis marți, PSD arată că această omisiune afectează în mod direct comunitatea românească din Ucraina și contrastează cu sprijinul constant oferit de România Kievului pe parcursul războiului ruso-ucrainean.

„O astfel de abordare arbitrară din partea autorităților ucrainene poate avea repercusiuni și asupra procesului de aderare al Ucrainei la Uniunea Europeană. Noua reglementare este profund nedreaptă față de sacrificiul etnicilor români care au căzut la datorie pe frontul ucrainean”, se arată în comunicat.

PSD solicită autorităților române să intervină ferm și rapid, subliniind că românii reprezintă a doua cea mai numeroasă minoritate etnică din Ucraina. Partidul amintește, totodată, că România a menținut o atitudine corectă și constantă față de Ucraina, similară cu cea a Poloniei, Cehiei sau Germaniei, țări pentru care noua legislație ucraineană permite acordul de dublă cetățenie.

Reacția PSD intervine după ce recent, autoritățile de la Kiev au adoptat modificări legislative privind cetățenia, însă România nu se regăsește printre statele care pot încheia acorduri bilaterale privind dublă cetățenie, generând îngrijorări în rândul comunității românești din regiune.

Vicepremierul și ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a declarat că România se află „în sfârșit, pe un drum mult mai corect pentru bugetul țării” și a subliniat că reformele în administrație și gestionarea responsabilă a banului public sunt prioritare.

„Suntem pe un drum mult mai corect pentru bugetul țării noastre. Cifrele nu mint, nu dezinformează și nu îi ceartă pe cei care au gestionat iresponsabil banii publici în trecut. După o jumătate de an de decizii dificile, estimarea Ministerului de Finanțe arată că deficitul bugetar este cu 15 miliarde de lei mai mic decât ne așteptam”, a scris ministrul pe Facebook.

Miruță a explicat că revenirea României la o funcționare corectă depinde de profesionalism și muncă, nu de declarații populiste. „Economia se construiește cu muncă și cartea învățată, nu cu declarații lăutărești care sub titlu nu mai ascund nimic”, a adăugat acesta.

Vicepremierul a mulțumit românilor – angajați, antreprenori, pensionari, studenți, părinți și bunici – pentru responsabilitatea și implicarea lor, subliniind că efortul colectiv a contribuit la reducerea deficitului și la stabilizarea situației economice. „Doar împreună am reușit să trecem un hop important. Un stat corect va întoarce beneficii pentru oameni de îndată ce se va pune pe picioare. Acum doar a ieșit din spital și analizele arată mai bine”, a afirmat el.

În ceea ce privește reforma administrației, Miruță a fost clar: „Vom înlocui combinațiile cu normalitatea, atârnătorii cu oameni bine pregătiți, pilele cu meritocrația”. Ministrul a precizat că acest proces presupune eliminarea corupției vizibile, reducerea cheltuielilor inutile și implementarea unui sistem bazat pe competență.

El a mai explicat că Guvernul lucrează în paralel la ajustarea cheltuielilor statului și la creșterea economică reală, pentru ca România să devină mai puternică, nu doar mai prudentă fiscal. „La Ministerul Apărării Naționale, alături de colegii mei din toate structurile, lucrez zilnic pentru a corecta ce e de corectat, pentru a investi cu cap și pentru a construi un 2026 mai bun pentru toți. E mult de făcut, dar avem direcția corectă. Iar încrederea voastră face toată diferența”, a adăugat Miruță.

Deputatul Viorica Sandu, membru al Comisiei pentru Buget, Finanțe și Bănci, a transmis un apel către mediul de afaceri din Galați privind noile termene fiscale pentru anul 2026.

„Anul 2026 vine cu un calendar fiscal mai strict și cu obligații care nu mai pot fi ignorate”, a subliniat Viorica Sandu.

Printre principalele repere, deputatul menționează:

• 31 ianuarie – declararea sediilor secundare cu angajați și înregistrarea fiscală conform noilor reguli;

• 2 martie – depunerea declarațiilor privind reținerile la sursă;

• 25 mai – depunerea declarației unice și posibilitatea redirecționării a 3,5% către ONG-uri;

• Începutul verii – depunerea situațiilor financiare și intrarea în vigoare a raportării SAF-T pentru micii contribuabili;

• 25 septembrie – actualizarea codurilor CAEN Rev.3;

• 31 decembrie – ultima șansă pentru accesarea facilităților la majorarea capitalului social.

„Aceste termene nu sunt simple formalități. Respectarea lor înseamnă evitarea amenzilor, acces la facilități și, mai ales, stabilitate pentru firmele gălățene. Voi continua să cer proceduri mai simple și un dialog real între stat și mediul de afaceri”, a mai spus deputatul gălățean.

Consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius Lazurca, a declarat că președintele Nicușor Dan nu putea răspunde „în pripă” invitației lansate de liderul american Donald Trump ca România să devină membră a noului „Consiliu pentru Pace”. Potrivit acestuia, inițiativa are implicații pe termen mediu și lung și necesită o analiză serioasă la nivelul tuturor instituțiilor statului.

Invitat duminică seară la Antena 3 CNN, Lazurca a explicat că Administrația Prezidențială a confirmat primirea scrisorii din partea Casei Albe, însă răspunsul politic al României trebuie fundamentat pe o evaluare profundă a conținutului și consecințelor proiectului propus de Trump.

„Nu vorbim despre un gest simbolic, ci despre o inițiativă care poate angaja România într-un mecanism internațional de pace cu implicații serioase. Președintele Dan a reacționat prompt, dar nu a răspuns în grabă”, a subliniat consilierul.

Potrivit lui Lazurca, a fost constituit deja un grup interinstituțional care analizează în detaliu inițiativa americană. În acest demers sunt implicate Administrația Prezidențială, Ministerul Afacerilor Externe și reprezentanțele României de la Bruxelles și New York.

„Nu analizăm doar invitația în sine, ci mai ales substanța proiectului: ce presupune, ce costuri politice și financiare implică și ce rol ar avea România într-un astfel de consiliu”, a explicat el.

Consilierul a adăugat că și celelalte state membre ale Uniunii Europene procedează similar, fiind vorba despre un instrument diplomatic nou, care ar putea fi folosit nu doar în cazul conflictului din Gaza, ci și pentru alte crize internaționale.

Întrebat dacă inițiativa lui Trump a luat prin surprindere partea română, Lazurca a răspuns fără echivoc: „Da, a fost o surpriză, fără îndoială”.

Administrația Prezidențială a confirmat oficial că România a primit o scrisoare din partea președintelui SUA, Donald Trump, prin care i se adresează invitația de a deveni membru al „Consiliului pentru Pace”, un organism format din lideri mondiali care ar urma să coordoneze pașii următori în Gaza și să aibă un mandat mai larg în politica globală.

Statul român va achiziționa 1.200 de ambulanțe noi, în valoare de 1,13 miliarde lei, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Beneficiar este Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).

Contractul de finanțare a fost semnat pe 24 decembrie 2025 de Ministerul Afacerilor Interne, în calitate de coordonator de investiție, și va fi implementat până la 31 august 2026. Din suma totală, 933,65 milioane lei reprezintă valoarea eligibilă din PNRR.

Investiția vizează 1.000 de ambulanțe tip B (4x4) și 200 de ambulanțe tip C (4x4), destinate echipajelor SMURD și Serviciilor de Ambulanță Județene, pentru modernizarea și extinderea parcului auto de intervenție.
Până în prezent, au fost deja livrate 378 de ambulanțe tip B și 96 de ambulanțe tip C. Proiectul reprezintă extinderea unei inițiative începute în 2022, când se planificaseră doar 591 de ambulanțe, finanțate prin Programul Dezvoltare Durabilă.

Cancelaria Prim-Ministrului a găzduit, în perioada 15–16 ianuarie, la Palatul Victoria, dezbateri publice privind proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului referitor la accesul lucrătorilor străini pe piața muncii din România, înregistrarea și obligațiile angajatorilor, precum și autorizarea agențiilor de plasare a forței de muncă.

La cele patru sesiuni de dezbatere, desfășurate în format fizic și online, au participat aproximativ 250 de reprezentanți ai agențiilor de plasare, federațiilor patronale Concordia și IMM România, sindicatelor, organizațiilor neguvernamentale și ai mediului juridic.
Președintele Comitetului pentru admisia și reglementarea șederii străinilor în România, Valentin Vătăjelu, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, a prezentat principalele noutăți ale proiectului de act normativ, subliniind necesitatea facilitării accesului antreprenorilor români la forță de muncă din state terțe, în contextul deficitului de personal de pe piața muncii.

Potrivit acestuia, ordonanța urmărește simplificarea și reducerea timpului de procesare a solicitărilor de viză, care în prezent poate ajunge până la 9–12 luni, precum și introducerea unor reguli unitare pentru recrutarea și plasarea lucrătorilor străini, în scopul prevenirii exploatării, muncii nedeclarate, migrației ilegale și traficului de persoane.
Printre principalele propuneri analizate în cadrul dezbaterilor se numără:
-crearea platformei digitale WorkinRomania.gov.ro, ca punct unic de gestionare a accesului lucrătorilor străini pe piața muncii;
-introducerea Listei ocupațiilor deficitare, aprobată prin hotărâre de guvern și actualizată semestrial;
-instituirea unui depozit financiar obligatoriu pentru agențiile de plasare, ca mecanism de protecție pentru lucrători și stat;
-standardizarea contractelor utilizate în procesul de recrutare și angajare;
-aplicarea principiului „angajatorul plătește”, care interzice perceperea de taxe sau comisioane de la lucrători.
Propunerile formulate în cadrul consultărilor vor fi analizate de inițiatori, iar concluziile vor fi publicate pe site-ul Cancelariei Prim-Ministrului.
Conform datelor prezentate, contingentul de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii din România a crescut, în ultimii 10 ani, de la 5.500 în 2015–2016 la 100.000 în perioada 2022–2025, pentru anul 2026 fiind stabilit un contingent de 90.000 de lucrători.