Plățile efectuate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în domeniul Sănătății au crescut cu aproximativ 240% în semestrul al doilea din 2025, față de prima jumătate a anului, a anunțat luni ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Potrivit acestuia, în semestrul II din 2025 au fost realizate plăți în valoare de 2,5 miliarde de lei, iar luni au fost finalizate ultimele plăți aferente acestui an prin PNRR.
„Am accelerat plățile, am redus blocajele și am lucrat pentru ca investițiile să fie implementate corect, în termene și cu riscuri cât mai mici”, a declarat ministrul Sănătății.
Datele prezentate arată o creștere constantă a absorbției fondurilor:
– 2023: 108 milioane de lei
– 2024: 1,1 miliarde de lei
– Semestrul I 2025: 735 milioane de lei
– Semestrul II 2025: 2,5 miliarde de lei

În total, Ministerul Sănătății a efectuat plăți de 4,45 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 68,7% din bugetul total alocat sectorului sanitar prin PNRR.

Conform ministrului, fondurile au fost utilizate pentru dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente de screening și diagnostic, reabilitarea și dotarea secțiilor de terapie intensivă, precum și pentru achiziția de echipamente destinate reducerii infecțiilor nosocomiale în 119 spitale.
De asemenea, finanțarea a vizat înființarea, extinderea și modernizarea ambulatoriilor de specialitate în 69 de spitale, modernizarea și extinderea secțiilor ATI pentru nou-născuți în 37 de unități medicale, digitalizarea spitalelor și a instituțiilor din sănătate, dezvoltarea noii platforme informatice a asigurărilor de sănătate – PIAS, precum și construcția celor opt spitale noi finanțate prin PNRR.

Circulația rutieră pe DN 25, în localitatea Piscu din județul Galați, se desfășoară cu restricții, după ce un pod a fost declarat periculos în urma unei expertize tehnice. Autoritățile au decis limitarea tonajului și a vitezei pentru a preveni producerea unor accidente.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat că, începând cu 29 decembrie 2025, au fost instituite restricții de circulație pe podul peste pârâul Suhurlui, situat la km 48+542 al DN 25, în comuna Piscu. Măsura a fost luată după ce specialiștii au constatat degradări accentuate ale structurii de rezistență, precum și prăbușirea consolelor de trotuar.

Potrivit CNAIR, noile restricții prevăd limitarea tonajului maxim admis la 15 tone, față de 30 de tone anterior, precum și limitarea vitezei de circulație la maximum 5 km/h pe sectorul podului.
Reprezentanții companiei de drumuri recomandă șoferilor care conduc vehicule cu masa mai mare de 15 tone să utilizeze rutele ocolitoare semnalizate. Indicatoare de informare au fost amplasate pe toate drumurile care intersectează sectorul afectat.

Autoritățile le solicită conducătorilor auto să circule cu prudență și să respecte noile indicatoare rutiere montate în zonă, pentru siguranța tuturor participanților la trafic.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că cei doi pacienți cu arsuri severe, răniți în urma exploziei de la Onești, județul Bacău, au fost transferați în siguranță la un spital din Belgia, pentru tratament specializat.

„Cei doi pacienți cu arsuri severe, cu peste 60% din suprafața corporală, în urma exploziei de la Onești, județul Bacău, au fost transferați în condiții de siguranță la un spital din Belgia, unde pot beneficia de tratament specializat de înalt nivel”, a transmis Alexandru Rogobete, într-o postare pe Facebook.

Potrivit ministrului, transferul a presupus o coordonare complexă și a fost realizat într-un timp critic.

„Mulțumesc Forțelor Aeriene Române, Departamentului pentru Situații de Urgență și tuturor profesioniștilor implicați pentru coordonarea impecabilă a acestui transfer complex, realizat într-un timp critic. Mulțumesc, de asemenea, doamnei Monica Althamer pentru sprijinul acordat și pentru facilitarea accesului pacienților la Spitalul Universitar Charleroi”, a adăugat acesta.
Alexandru Rogobete atrage atenția asupra creșterii numărului de pacienți cu arsuri severe la nivel național

„În paralel, în ultimele zile, se înregistrează la nivel național un număr crescut de pacienți cu arsuri severe generate de violență, autoagresiune, incendieri intenționate, utilizarea unor instalații improvizate, dar și de electrocuții apărute ca urmare a neglijenței. Aceste situații pun o presiune majoră asupra sistemului medical și produc suferință profundă pacienților și familiilor acestora”, a subliniat ministrul.
Alexandru Rogobete a precizat că România se confruntă cu un număr foarte mare de pacienți cu arsuri severe, peste media Uniunii Europene, situație care evidențiază necesitatea responsabilității individuale și colective.
În ceea ce privește capacitatea de tratament, ministrul a anunțat centrele pentru mari arși din România de la Timișoara și Târgu Mureș sunt finalizate în proporție de peste 90%.
„Începând de anul viitor, pacienții cu arsuri grave vor putea fi tratați aici, acasă, în condiții moderne și sigure”, a transmis Rogobete.
Totodată, ministrul a subliniat că prevenția și evitarea acestor situații rămân esențiale pentru ca sistemul medical să poată face față numărului mare de pacienți și pentru protejarea vieților.

Agenția Naționalǎ de Administrare Fiscalǎ (ANAF) anunță că a demarat acțiunile de recuperare o creanțelor bugetare, în cuantum de 46.779.769 de lei, de la Gabriel Resources Limited.

În vederea recuperãrii acestor creanțe au fost demarate mãsurile de executare silitã prevãzute de legislația în vigoare, constând în executarea silitã a acțiunilor deținute de Gabriel Resources Limited la SC Roșia Montanã Gold Corporation SA, potrivit ANAF.

Pentru menținerea valorii acțiunilor deținute și pentru conservarea patrimoniului SC Roșia Montanã Gold Corporation SA, ANAF va manifesta un rol activ. În acest sens, în situația în care vor fi identificate transferuri de bunuri, se va proceda la verificarea oportunitãții și legalitãții acestor tranzacții.

ANAF reafirmã faptul cã „apãrarea tuturor intereselor statului român și asigurarea unui mediu economic loial și echitabil reprezintã o prioritate.”

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că în ședința de Guvern a fost modificat Codul Fiscal astfel încât clădirile utilizate ca sere, solarii, răsadnițe, ciupercării și silozuri pentru furaje să rămână scutite de impozit.

„Serele și solariile fermierilor și din gospodăriile românilor nu vor fi impozitate! În ședința de guvern din această seară am modificat Codul Fiscal astfel încât aceste clădiri să rămână în continuare scutite de taxe”, a transmis Florin Barbu pe Facebook.

Ministrul a explicat că producătorii agricoli au nevoie de sprijin și nu de măsuri care să le afecteze activitatea: „Mă bucur că Ministerul Finanțelor a înțeles argumentele Partidului Social Democrat și a renunțat la această măsură care ar fi pus presiune suplimentară pe fermierii noștri. Am spus-o și o repet: producătorii au nevoie de sprijin, nu de piedici, prin măsuri cu impact marginal asupra veniturilor statului.”

Această decizie vine după critici legate de posibila impozitare a clădirilor utilizate în agricultură, care ar fi afectat atât fermele mari, cât și gospodăriile individuale.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență al Județului Galați a fost dotat cu 44 de echipamente moderne de scufundare, esențiale pentru misiunile de căutare și salvare în ape periculoase, printr-o investiție realizată cu sprijinul Consiliului Județean Galați, a anunțat președintele CJ, Costel Fotea.

Potrivit autorităților județene, noile dotări sunt destinate scafandrilor de intervenție ai ISU Galați și vizează creșterea siguranței, eficienței și capacității operaționale în misiuni desfășurate în condiții dificile.
Printre cele mai importante achiziții se numără cinci costume moderne de scufundare, cu design anatomic avansat, care oferă protecție termică, libertate de mișcare și sisteme performante de etanșare. De asemenea, au fost achiziționate veste profesionale de scufundare, care permit controlul precis al flotabilității și stabilizarea victimelor în ape reci sau tulburi.

Siguranța scafandrilor este completată de dotarea cu computere subacvatice de ultimă generație, regulatoare reglabile pentru ape reci sau activitate intensă, măști profesionale cu câmp vizual larg, butelii de scafandru și genți impermeabile pentru protecția echipamentelor.

„Suntem alături de salvatorii de la ISU Galați. Noile dotări vor contribui direct la creșterea eficienței, siguranței și capacității de intervenție în misiunile de salvare de vieți omenești”, a transmis Costel Fotea.
Investiția face parte din strategia Consiliului Județean Galați de susținere a serviciilor de urgență și de îmbunătățire a capacității de răspuns în situații critice.

Proiectul de buget al Camerei Deputaților pentru anul 2026 prevede credite de angajament de 989,9 milioane de lei și credite bugetare de 634,6 milioane de lei, finanțate de la bugetul de stat, potrivit documentelor oficiale.

Din totalul creditelor bugetare, 632,37 milioane de lei sunt alocate activității proprii a Camerei Deputaților, iar 2,246 milioane de lei merg către Institutul Român pentru Drepturile Omului, instituție aflată în subordinea forului legislativ.
Cheltuielile de personal se ridică la 405,959 milioane de lei, acoperind plata indemnizațiilor demnitarilor, salariile personalului, indemnizațiile de hrană, voucherele de vacanță și cheltuielile aferente deplasărilor interne și externe. Pentru salariații Institutului Român pentru Drepturile Omului sunt prevăzute 1,635 milioane de lei.
Pentru bunuri și servicii, Camera Deputaților a alocat 101,749 milioane de lei, destinați funcționării sediului, activității legislative, cheltuielilor de protocol, deplasărilor și reparațiilor curente. Din această sumă, 570 mii de lei revin Institutului Român pentru Drepturile Omului.

La capitolul „Alte transferuri” sunt prevăzuți 185 mii de lei pentru contribuțiile către organisme internaționale, iar pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare sunt alocate 707 mii de lei, pentru proiectul „Dialog Social transparent, deschis și participativ”.
Bugetul include și 3,209 milioane de lei la capitolul „Alte cheltuieli”, destinat plății contribuțiilor pentru persoanele cu handicap neîncadrate și indemnizațiilor pentru stagiarii aflați în internship.

Pentru investiții și reparații capitale, sunt prevăzute 428,092 milioane de lei credite de angajament și 72,807 milioane de lei credite bugetare, fonduri care vor fi folosite pentru creșterea eficienței energetice a Palatului Parlamentului, modernizarea sistemelor tehnice și achiziția de licențe software.
Camera Deputaților estimează pentru 2026 venituri proprii de 13,5 milioane de lei și cheltuieli de 28,154 milioane de lei, diferența urmând să fie acoperită din disponibilul anului precedent. Proiectul de buget urmează să fie supus aprobării plenului Camerei Deputaților, conform Regulamentului forului legislativ.

Interesul pentru fondurile europene alocate prin Programul pentru Tranziție Justă este foarte ridicat în județul Galați, unde valoarea proiectelor depuse este de peste două ori mai mare decât bugetul alocat, potrivit datelor prezentate de autoritățile județene.
Până la începutul lunii decembrie, 166 de companii din județul Galați au depus cereri de finanțare prin componenta „Sprijin pentru creșterea durabilă a microîntreprinderilor și crearea de locuri de muncă”.

Valoarea totală a sumelor solicitate ajunge la 41,7 milioane de euro, în condițiile în care bugetul alocat pentru județ este de 22,5 milioane de euro, ceea ce reprezintă 185,65% din alocarea disponibilă.
„Este un interes foarte mare. Estimăm că vor fi create aproximativ 350 de locuri de muncă în cadrul proiectelor depuse. Șase proiecte sunt selectate pentru acordarea finanțării, iar acestea se află în prezent în evaluare tehnică și financiară”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
Un interes ridicat se înregistrează și pentru o altă linie de finanțare din cadrul Programului pentru Tranziție Justă. Astfel, 56 de companii gălățene au fost deja acceptate într-un program cu un buget total de 84,6 milioane de euro.
Valoarea cumulată a proiectelor din județul Galați se ridică la 177,5 milioane de euro, sumă care include finanțarea europeană, contribuția de la bugetul de stat și aportul beneficiarilor. Potrivit autorităților, proiectele urmează să fie finalizate până în aprilie 2027 și vor duce la crearea a 859 de locuri de muncă.

Lucrările de refacere a Planșeului Unirii au ajuns într-o etapă importantă, a anunțat luni primarul Sectorului 4 al Capitalei, Daniel Băluță.

Anunțul a fost făcut pe Facebook, unde edilul a precizat că proiectul vizează rezolvarea unei probleme structurale majore a Bucureștiului. „Refacerea din temelii a Planșeului Unirii nu înseamnă doar reconstruirea unei simple plăci de beton, ci punerea în siguranță a centrului Capitalei, una dintre cele mai complexe zone ale orașului”, a transmis Băluță.

Potrivit primarului, lucrările continuă și pe parcursul iernii, fiind active trei dintre cele patru etape ale proiectului. În prezent, se desfășoară demolarea planșeului existent, execuția piloților de fundare și realizarea grinzii de coronament.
În ceea ce privește noul planșeu, constructorii au finalizat două tronsoane, iar în alte zone sunt în curs lucrări de armare, astfel încât, la începutul anului viitor, să poată fi realizate noi turnări de beton, a mai precizat Daniel Băluță.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că în 2026 vor avea loc reduceri de personal în anumite locuri, ca parte a măsurilor de eficientizare a administrației publice.

Șeful Guvernului a declarat, într-un interviu la Antena 3 CNN, că anul viitor toate autoritățile vor fi obligate să efectueze un audit de personal, pentru a identifica structurile unde sunt necesare ajustări.

Bolojan a precizat că în 2026 nu vor mai fi luate măsuri dure de austeritate, precum cele aplicate în 2025, estimând o scădere a inflației și condiții pentru relansarea economică în a doua parte a anului viitor.
Prim-ministrul a adăugat că taxele nu vor crește dacă Guvernul și Parlamentul vor menține prevederile actuale, subliniind că prioritățile executive pentru anul viitor rămân reducerea cheltuielilor, atragerea fondurilor europene, colectarea impozitelor și dezvoltarea economică.