Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite se reunește luni într-o sesiune specială convocată la solicitarea României, după incidentul produs săptămâna trecută la Galați, când o dronă atribuită Federației Ruse s-a prăbușit pe un bloc de locuințe, a anunțat ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, reuniunea are loc în baza articolelor 34 și 35 din Carta Națiunilor Unite și urmărește să aducă în atenția comunității internaționale consecințele încălcării spațiului aerian românesc și riscurile de securitate generate de astfel de incidente.
„Pentru prima dată, Consiliul de Securitate al ONU se reunește la solicitarea expresă a României pe o temă care o implică direct. Voi prezenta încălcările flagrante ale dreptului internațional și riscurile pe care le generează aceste acțiuni repetate ale Federației Ruse”, a transmis Oana Țoiu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Demersul diplomatic vine după incidentul din noaptea de joi spre vineri, când o dronă s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din municipiul Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de un incendiu într-un apartament situat la etajul 10. Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat, iar două persoane au suferit răni ușoare și au primit îngrijiri medicale la fața locului.
Ministerul Afacerilor Externe a calificat incidentul drept o încălcare gravă și fără precedent a dreptului internațional, subliniind că acesta se înscrie într-o serie de încălcări ale spațiului aerian al României și ale altor state membre ale Uniunii Europene și NATO din regiune.

Potrivit MAE, scopul convocării Consiliului de Securitate este creșterea presiunii diplomatice asupra Federației Ruse pentru încetarea încălcărilor sistematice ale dreptului internațional și reducerea riscurilor la adresa securității regionale.
România a reiterat, de asemenea, împreună cu partenerii săi din cadrul ONU, apelul pentru o încetare imediată a focului și pentru crearea condițiilor necesare unei păci juste și durabile în Ucraina.

ICDL România a anunțat lansarea unui ghid gratuit destinat profesorilor și elevilor, pentru utilizarea inteligenței artificiale în educație.
Platforma GhidAIEDU.ro se adresează tuturor unităților de învățământ din România și are ca obiectiv integrarea tehnologiilor AI în procesul educațional, într-un mod structurat și aliniat la standarde internaționale. Inițiativa vine în contextul în care utilizarea inteligenței artificiale este deja răspândită în rândul elevilor și profesorilor, însă fără repere clare și competențe validate.

Datele din raportul OECD TALIS 2024 arată că doar 3% dintre profesorii români folosesc metode de predare online sau hibrid, sub media internațională de 16%. În același timp, 46% dintre cadrele didactice declară că utilizează deja AI în activitatea didactică, peste media globală de 36%.
Reprezentanții ICDL România subliniază că principalul obstacol nu este lipsa de interes, ci absența unor resurse educaționale structurate și a unui cadru clar de utilizare a tehnologiei.

Ghidul oferă exemple concrete de utilizare a AI în predare, evaluare și feedback, scenarii didactice aplicabile, dar și recomandări privind protecția datelor și integritatea academică. De asemenea, include modele de decizie pentru adoptarea tehnologiei la nivelul instituțiilor de învățământ.
Potrivit inițiatorilor, ghidul poate fi utilizat imediat și gratuit de către toate școlile din România, contribuind la o integrare responsabilă și eficientă a inteligenței artificiale în educație.

Proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice prevede reorganizarea sistemului de salarizare pe baza unei grile unice cu 12 grade salariale, coeficienți între 1 și 8 și o valoare de referință stabilită pentru anul 2027 la 4.100 de lei.

Potrivit documentului, salariile de bază, soldele și indemnizațiile de încadrare vor fi calculate prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sistemul public este stabilit la 1 la 8, ceea ce ar însemna un plafon teoretic de 32.800 de lei pentru componenta calculată exclusiv prin aplicarea coeficientului maxim.

Noua grilă salarială va avea 12 grade, primul pornind de la coeficientul 1,00, iar ultimul ajungând până la 8,00. Valoarea de referință va fi stabilită anual, însă proiectul prevede explicit suma de 4.100 de lei pentru primul an de aplicare.
Proiectul introduce și o măsură de protecție pentru angajații care, în urma noii încadrări, ar urma să înregistreze venituri mai mici decât cele din decembrie 2026. Aceștia vor beneficia de o „diferență salarială tranzitorie”, acordată atât timp cât persoana rămâne pe aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Măsura nu se aplică personalului nou angajat după intrarea în vigoare a legii și poate înceta în cazul promovării sau schimbării funcției.

Una dintre cele mai importante modificări vizează reducerea numărului de sporuri din sistemul public. Din cele 151 de sporuri existente în prezent, proiectul prevede eliminarea a 87.
„Este anormal să încerci să rezolvi prin sporuri o salarizare care ar trebui să fie unitară”, a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.

„Zona aceasta de sporuri a devenit un fel de sport național în administrația din România”, a adăugat acesta.
Conform proiectului, sporurile, indemnizațiile, primele și premiile vor fi plafonate, ca regulă generală, la maximum 20% din suma salariilor de bază sau a indemnizațiilor, la nivelul ordonatorului principal de credite și pe surse de finanțare. Sunt prevăzute însă excepții pentru anumite categorii, precum sporurile pentru proiecte finanțate din fonduri externe, munca de noapte sau orele suplimentare.

Documentul introduce și premii de performanță, care vor putea fi acordate trimestrial, semestrial sau anual. Valoarea totală a acestora nu va putea depăși 4% din cheltuielile salariale relevante ale instituției, iar beneficiarii nu vor putea reprezenta mai mult de 30% din posturile de execuție și 30% din posturile de conducere ocupate. În anul 2027, măsura ar urma să fie aplicată doar pentru personalul didactic, didactic auxiliar și angajații ANAF.

Proiectul mai prevede obligația instituțiilor publice de a publica de două ori pe an, la 30 aprilie și 31 octombrie, lista funcțiilor și a veniturilor salariale, inclusiv sporurile și alte drepturi bănești sau în natură. Nerespectarea obligației poate fi sancționată cu amenzi cuprinse între 20.000 și 30.000 de lei.

Noua lege a salarizării ar urma să intre integral în vigoare la 1 ianuarie 2027, fără aplicare etapizată. Adoptarea actului normativ este legată de un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu termen de îndeplinire la 1 iulie 2026, condiție de care depinde accesarea unei tranșe de peste 700 de milioane de euro.

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a anunțat joi lansarea unui nou pachet de reformă în sistemul medical, care prevede schimbarea modului de finanțare a spitalelor, organizarea mai flexibilă a acestora și o nouă metodologie de repartizare a paturilor la nivel județean.

Reforma este construită pe trei acte normative, respectiv trei ordine de ministru, care vor produce modificări majore în funcționarea sistemului sanitar.
Principala schimbare vizează finanțarea spitalelor. Potrivit Ministerului Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, unitățile medicale vor fi finanțate în funcție de serviciile medicale acordate și de numărul pacienților tratați, fără a se mai ține cont de numărul de paturi existente.

„Trecem de la un model rigid, centrat pe numărul de paturi, la un model eficient, în care finanțarea urmează serviciul medical și pacientul tratat. Nu vom mai penaliza spitalele performante pentru că tratează mai mulți pacienți. Performanța trebuie susținută, nu sancționată”, a declarat Cseke Attila.
Noul mecanism elimină sistemul prin care spitalele care depășeau nivelul contractat de servicii medicale erau dezavantajate financiar, deși gestionau activitate medicală intensă și cazuri complexe.
Reprezentanții Ministerului Sănătății susțin că măsura va stimula spitalele să trateze mai mulți pacienți și să crească eficiența serviciilor medicale.
În paralel, Ministerul Sănătății va adopta alte două ordine de ministru pentru flexibilizarea organizării spitalelor. Astfel, secțiile spitalicești vor putea fi înființate de la minimum 23 de paturi, față de 25 în prezent.

De asemenea, noul mecanism de repartizare a paturilor la nivel județean va permite o distribuție mai echilibrată a resurselor medicale, în funcție de specificul fiecărei zone și de presiunea asupra serviciilor de sănătate.
Potrivit Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, după aplicarea noii metodologii, 98,19% dintre spitale vor beneficia de o estimare pozitivă pentru anul 2026 comparativ cu realizările din 2025.
Ministrul interimar al Sănătății a precizat că măsurile nu vor afecta calitatea serviciilor medicale și nici accesul pacienților la îngrijire, ci urmăresc crearea unui sistem medical mai eficient și mai adaptat nevoilor populației.

Ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila, a declarat joi că mai multe proiecte de construcţie a spitalelor finanţate prin PNRR sunt afectate de întârzieri administrative şi lipsa unor hotărâri de guvern necesare pentru continuarea lucrărilor şi decontarea cheltuielilor.

Potrivit ministrului, opt obiective de investiţii – şase spitale şi două centre de formare profesională – necesită fie reaprobarea indicatorilor tehnico-economici prin hotărâri de guvern, fie soluţii urgente de finanţare şi administrare.

„Există unele întârzieri şi depăşiri financiare care necesită intervenţii urgente. Din păcate, am constatat că o serie de hotărâri de guvern care trebuiau emise nu sunt încă promovate de Ministerul Sănătăţii”, a afirmat Cseke Attila într-o conferinţă de presă.

El a precizat că necesarul suplimentar de finanţare pentru finalizarea celor şase spitale şi a celor două centre se ridică la aproximativ 1,2 miliarde de lei din bugetul naţional, fonduri care nu sunt prevăzute în prezent în bugetul Ministerului Sănătăţii.

Ministrul a dat ca exemplu Spitalul Marius Nasta, unde lucrările au ajuns la un stadiu de execuţie de aproximativ 80%, însă constructorul a suspendat activitatea din cauza facturilor neachitate.

„Sunt emise facturi în valoare de 150 de milioane de lei care nu pot fi achitate, pentru că nu există hotărârile de guvern pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici”, a spus ministrul.

Potrivit acestuia, pentru finalizarea investiţiei de la „Marius Nasta” este necesară o finanţare suplimentară de peste 500 de milioane de lei.

Cseke Attila a mai afirmat că situaţii similare există şi la proiectele din Bistriţa şi Târgu Mureş, unde este probabil necesară reaprobarea indicatorilor tehnico-economici, precum şi la investiţiile de la Neurochirurgie Cluj, Spitalul „Agrippa Ionescu” şi Spitalul Judeţean Constanţa.

Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a anunțat pregătirea unor scheme de ajutor pentru fermieri, în contextul creșterii costurilor generate de scumpirea combustibililor, în special a motorinei.

Potrivit oficialului, două dintre cele mai afectate domenii sunt sectorul creșterii porcilor și cel al producției de lapte, pentru care Ministerul Agriculturii pregătește sprijin financiar în baza cadrului european temporar de ajutoare de stat.
Ministerul estimează un necesar de peste 350 de milioane de lei pentru cele două scheme de sprijin, însă acordarea ajutoarelor depinde de identificarea resurselor financiare și de adoptarea actelor normative necesare.

În cazul crescătorilor de bovine, sprijinul ar putea depăși 50 de euro pentru fiecare animal, în timp ce în sectorul suin sunt prevăzute aproximativ 12 euro pentru porcii destinați îngrășării și minimum 13 euro pentru scroafe.
„Sunt două sectoare care se confruntă cu o situație dificilă pe piață, sectorul porc și sectorul de lapte”, a declarat Tánczos Barna, precizând că măsurile urmăresc compensarea parțială a costurilor suplimentare generate de creșterea prețurilor la motorină.
Totodată, Ministerul Agriculturii pregătește reluarea programului „creditul fermierului”, prin care statul ar urma să subvenționeze dobânzile și să garanteze 80% din valoarea creditelor acordate fermierilor.
Potrivit ministrului, fermierii vor putea opta între un sprijin de până la 50.000 de euro sau compensarea a 70% din costurile suplimentare generate de scumpirea combustibilului.

Europarlamentarul Dan Nica, coordonator al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, a criticat nivelul ridicat al prețului la energia electrică din România, susținând că românii plătesc facturi mult mai mari comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, raportat la puterea de cumpărare.

Într-o intervenție susținută în plenul Parlamentului European, Dan Nica a declarat că principala cauză a acestei situații este fragmentarea pieței europene de energie și lipsa unor interconectoare între statele membre.
Potrivit europarlamentarului, România nu poate beneficia de energia produsă în Germania deoarece Austria și Ungaria nu au realizat infrastructura necesară pentru transferul energiei electrice.

Adresându-se vicepreședintelui Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, Dan Nica a solicitat măsuri ferme pentru corectarea disfuncționalităților din piața energetică europeană, inclusiv înființarea unei burse unice a energiei la nivelul Uniunii Europene.
„Piața de energie electrică din Europa este fragmentată și nu funcționează. Noi suntem decuplați și nu putem beneficia de energia electrică produsă în Germania, pentru că Austria și Ungaria refuză să facă un interconector care să permită acest transfer de energie”, a afirmat Dan Nica.

Europarlamentarul a mai susținut că sute de cazuri de practici incorecte și înșelăciuni sunt investigate pe piața europeană a energiei, iar costurile acestor disfuncționalități sunt suportate de cetățeni și companii.
Acesta a avertizat că mulți români sunt nevoiți să renunțe la cheltuieli esențiale pentru a-și putea achita facturile la energie.

Consiliul Județean Galați a demarat, în această lună, acțiunile de recensământ al traficului rutier pe toate drumurile județene aflate în administrare, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Potrivit autorităților județene, activitatea este desfășurată de Serviciul Drumuri și Poduri din cadrul Direcției Tehnice și face parte din programul național coordonat de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), în baza unui calendar stabilit la nivel național.

În cadrul recensământului sunt monitorizate numărul de vehicule care tranzitează drumurile județene, categoriile de trafic și nivelul de aglomerație. Datele colectate vor fi utilizate pentru fundamentarea investițiilor în infrastructura rutieră, programelor de întreținere și măsurilor destinate creșterii siguranței circulației.
„Investițiile în drumuri și măsurile pentru siguranța rutieră trebuie realizate pe baza unor date concrete din teren”, a transmis Costel Fotea într-o postare publică.

Autoritățile precizează că șoferii nu vor fi opriți în trafic, iar circulația se va desfășura în condiții normale pe perioada desfășurării recensământului.
Consiliul Județean Galați administrează aproximativ 800 de kilometri de drumuri județene.

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a semnat vineri decretul pentru numirea Martinei Orlea în funcţia de consilier de stat, începând cu data de 18 mai 2026.

Potrivit informaţiilor publicate de Administraţia Prezidenţială, Martina Orlea a făcut parte din echipa apropiată a şefului statului în campania prezidenţială din 2025, unde a coordonat strategia de comunicare digitală şi reţeaua de voluntari.

Martina Orlea este absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, specializarea Relaţii Economice Internaţionale, program în limba engleză. Conform prezentării publicate pe platforma „Spre Primărie”, aceasta activează de peste şase ani în domeniul campaniilor politice, fiind specializată în comunicare digitală şi storytelling politic.

De-a lungul carierei, Orlea a colaborat cu formaţiuni şi organizaţii politice din mai multe state, printre care Partidul Laburist din Marea Britanie, Partidul Democrat din Statele Unite şi PAS din Republica Moldova.

Totodată, aceasta a iniţiat proiectul „Spre Primărie”, descris drept primul program apolitic de training destinat candidaţilor independenţi pentru alegerile locale din 2028.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat miercuri, la începutul reuniunii liderilor din formatul București 9 (B9) și al statelor nordice, că statele aliate trebuie să își majoreze investițiile în apărare și să consolideze contribuția europeană în cadrul NATO.

„Întâlnirea se desfășoară într-un format dinamic. Suntem în apropierea Ucrainei, Mării Negre, locului în care teritoriul aliat este amenințat. (…) Trebuie să sporim cheltuielile dedicate apărării, pe care trebuie să le transformăm în capabilități. Trebuie să sporim contribuția aliaților europeni la Alianță”, a afirmat șeful statului.

Evenimentul reunește lideri și oficiali din statele B9, țările nordice, Ucraina, Statele Unite și NATO, într-un context regional marcat de războiul din Ucraina și de provocările de securitate de pe Flancul Estic al Alianței Nord-Atlantice.

La reuniune participă secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, precum și premierul Danemarcei, Mette Frederiksen. Sunt prezenți, de asemenea, lideri și reprezentanți din Lituania, Estonia, Cehia, Letonia, Slovacia, Suedia, Norvegia, Islanda, Bulgaria și Ungaria.

Statele Unite sunt reprezentate de Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională.
Formatul București 9 a fost lansat în 2015 la inițiativa României și Poloniei, ca platformă de consultare între statele NATO de pe Flancul Estic, după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia. După invazia rusă în Ucraina din 2022, B9 a devenit una dintre principalele platforme regionale de coordonare privind securitatea aliată și sprijinul acordat Kievului.