Eurodeputatul Victor Negrescu a anunțat că a propus, cu sprijinul social-democraților europeni, introducerea unei taxe la nivelul Uniunii Europene asupra companiilor din industria de pariuri și jocuri de noroc online, ca sursă alternativă de finanțare pentru educație și politici de tineret.

Potrivit acestuia, Uniunea Europeană nu dispune în prezent de suficiente resurse financiare pentru a acoperi nevoile actuale ale statelor membre, inclusiv ale României, iar o parte dintre propunerile analizate pentru creșterea veniturilor ar putea afecta direct anumite țări.

În acest context, Victor Negrescu a precizat că, împreună cu intergrupul Parlamentului European privind educația, a depus un amendament la raportul referitor la viitorul Cadrului Financiar Multianual, semnat de peste 20 de eurodeputați, prin care se solicită alocarea a 20% din viitorul buget european pe termen lung pentru educație și formarea competențelor.

Inițiatorii argumentează că industria pariurilor online generează anual venituri de ordinul sutelor de miliarde de euro și beneficiază de piața unică europeană, în condițiile în care nu există un cadru comun de reglementare la nivelul UE. Diferențele mari de taxare între statele membre, lipsa unor standarde comune pentru protecția minorilor și prevenirea dependenței, precum și combaterea insuficientă a evaziunii și activităților ilegale sunt alte probleme semnalate.
Propunerea vizează introducerea unor reguli europene clare, combaterea activităților ilegale și aplicarea unui mecanism de taxare suplimentară bazat pe profiturile companiilor, fără a taxa direct cetățenii. Fondurile colectate ar urma să fie direcționate către educație, politici de tineret, dezvoltarea competențelor digitale și măsuri de prevenție.

România intră într-o nouă etapă a conectării la marile rețele de transport ale Europei, după ce astăzi a fost semnat contractul pentru ultimul tronson al Drumului Expres Arad–Oradea. Este vorba despre Lotul 3, în lungime de 47,07 kilometri, care închide complet traseul de mare viteză dintre cele două orașe din vestul țării.

Anunțul a fost făcut de Cristian Pistol, șeful CNAIR, care a precizat că, odată cu acest contract, întreaga conexiune Arad–Oradea este acoperită de contracte de execuție. „Este un moment esențial, care marchează faptul că întreaga conexiune de mare viteză dintre Arad și Oradea este acum acoperită de contracte de execuție”, a transmis acesta.

Lucrările pentru Lotul 3 vor fi realizate de constructorul turc NUROL İnşaat ve Ticaret A.Ş., care are la dispoziție 24 de luni pentru finalizare. Valoarea contractului este de 2,85 miliarde de lei, fără TVA, iar execuția se face în baza contractului FIDIC Roșu. Proiectul este finanțat prin Programul Transport 2021–2027.

Tronsonul va include 29 de structuri, printre care se remarcă pasajul de la km 108+925, cu o lungime de 592 de metri, care va traversa calea ferată și DJ709B. Drumul Expres Arad–Oradea este parte a coridorului rutier european strategic ce va lega Marea Baltică de Marea Neagră și Marea Egee.

Întregul drum expres are o lungime de 120,47 km și este împărțit în trei loturi. Lotul 1, cu 33,7 km și un drum de legătură de 5,3 km la DN79 – Salonta, a fost semnat pe 28 mai 2025. Lotul 2, cu 39,7 km și un drum de legătură de 10 km până la granița cu Ungaria, a fost contractat pe 23 septembrie 2025. Lotul 3, semnat astăzi, 29 ianuarie 2026, are 47,07 km și include drumul de legătură cu zona industrială Arad Vest, de 2,9 km.

Alexandru Rogobete a anunțat că ordonanța privind telemedicina a fost pusă în transparență publică, oferind un cadru legal clar, coerent și aplicabil pentru furnizarea serviciilor medicale la distanță.

Rogobete subliniază că telemedicina este un instrument util, dar nu poate înlocui complet consultațiile față în față, deoarece nu toate specialitățile și situațiile clinice pot fi gestionate în siguranță de la distanță. Ordonanța definește tipurile de servicii ce pot fi realizate online și condițiile în care consultația fizică rămâne obligatorie.

Printre domeniile reglementate se numără teleradiologia, teleconsultația, telexpertiza și telemonitorizarea, toate fiind supuse unor reguli care asigură siguranța deciziilor medicale și protecția profesională a medicilor.

Cadrul legal clar aduce aplicare unitară la nivel național, predictibilitate pentru furnizori, reducerea riscurilor juridice și profesionale și, totodată, acces mai facil al pacienților la servicii medicale în condiții de siguranță.
Telemedicina, a explicat Rogobete, trebuie să sprijine funcționarea sistemului de sănătate și să ofere stabilitate, nu incertitudine.

Liderul PSD Sorin Grindeanu a declarat că programul de relansare economică al Guvernului trebuie adoptat „cât mai rapid”, la pachet cu reforma administrației, avertizând că tergiversările se traduc direct în pierderi de locuri de muncă și închiderea firmelor.

„Fiecare zi de întârziere se măsoară în mii de locuri de muncă pierdute și companii care nu mai rezistă”, a transmis Grindeanu, după o reuniune cu echipa PSD din Executiv.

Oficialul a precizat că marile proiecte de investiții din sănătate și transport vor reprezenta priorități în bugetul pe 2026, în special cele finanțate prin PNRR, pentru a asigura finalizarea la timp a șantierelor aflate în derulare.

Totodată, Grindeanu a subliniat că programele de sprijin pentru agricultură trebuie continuate, invocând date ale Institutului Național de Statistică, care arată o creștere solidă a producției în urma acestor măsuri.

În paralel, ministerele Energiei și Muncii pregătesc un pachet de măsuri de protecție socială destinat pensionarilor cu venituri mici, copiilor cu dizabilități și familiilor aflate în dificultate.

„Înțelegem constrângerile bugetare, dar nu putem abandona categoriile vulnerabile într-un context de inflație ridicată. Susținerea economiei și protecția socială nu se exclud, ci se completează”, a concluzionat Grindeanu.

Fostul ministru al Sănătăţii Sorina Pintea va executa pedeapsa de 3 ani şi 6 luni de închisoare, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) i-a respins, miercuri, cererea de recurs în casaţie, o cale extraordinară de atac prin care aceasta a încercat să obţină anularea condamnării definitive.

Sorina Pintea se află deja în detenţie, fiind încarcerată în Penitenciarul Gherla din luna iunie 2025, după ce Curtea de Apel Cluj a condamnat-o definitiv pentru luare de mită.

Fosta ministră a fost trimisă în judecată de DNA în aprilie 2020, pentru fapte de corupţie comise în perioada în care era manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” din Baia Mare, judeţul Maramureş.

Concret, procurorii anticorupţie au susţinut că, în intervalul noiembrie 2019 – 28 februarie 2020, Sorina Pintea ar fi pretins şi primit, printr-un intermediar, de la reprezentanţii unei societăţi comerciale, două sume de bani: 10.000 de euro şi 120.000 de lei. Banii reprezentau un comision de 7% din valoarea unui contract de achiziţie publică. Contractul viza proiectarea şi execuţia lucrărilor de amenajare a blocului operator – sala de chirurgie cardiovasculară şi toracică – precum şi a unor spaţii adiacente din cadrul spitalului din Baia Mare.

Spitalele aflate în subordinea Consiliului Județean Galați vor beneficia de investiții de peste 20 de milioane de lei în sisteme informatice de ultimă generație, destinate digitalizării activității medicale.
Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, care a precizat că proiectele vor fi finalizate până la mijlocul anului 2026 și sunt finanțate din fonduri europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Investițiile vizează implementarea unor platforme informatice pentru programarea pacienților, transmiterea online a rezultatelor de laborator, gestionarea bazelor de date medicale și monitorizarea circuitului pacientului, inclusiv prin utilizarea unor dispozitive inteligente.

Proiectele sunt derulate la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Apostol Andrei”, Spitalul de Boli Infecțioase, Spitalul de Pneumoftiziologie, Spitalul Orășenesc Târgu Bujor și Spitalul „Anton Cincu” din Tecuci.
Potrivit autorităților județene, aceste investiții vin să completeze programele de modernizare realizate în ultimii ani în sistemul medical din Galați, în valoare de aproximativ un miliard și jumătate de lei, pentru echipamente medicale, eficiență energetică și construirea de noi unități sanitare.

Premierul României, Ilie Bolojan, a declarat marți, într-un interviu pentru RFI, că ar vota „da” dacă s-ar organiza un referendum privind reunirea României cu Republica Moldova.

Întrebat despre declarația președintei Maia Sandu, care afirmase că ar vota pentru unirea celor două state, Bolojan a spus că aceasta „confirmă atitudinea pe care a avut-o de-a lungul mandatului său de președintă a Republicii Moldova”.

„Este o poziție care reflectă eforturile depuse pentru ca Moldova să se dezvolte, să fie o țară sigură și europeană. Iar drumul spre Europa trece, în primul rând, prin România”, a adăugat premierul.

Când a fost întrebat direct dacă ar vota pentru unire la un eventual referendum, Bolojan a răspuns simplu: „În condițiile în care s-ar pune problema unui astfel de referendum și în țara noastră, eu aș vota da”.

Fostul ministru al Muncii, deputatul PSD Marius Budăi, îl atacă dur pe premierul Ilie Bolojan după declarațiile acestuia despre taxele din România și comparațiile cu statele UE.

„Când lăutarul cântă fals, toată lumea își dă seama, chiar dacă lui i se pare că este privighetoare! Așa sunt comparațiile domnului prim-ministru Bolojan între taxele din România și cele din Europa. Sună fals! Foarte mulți români au mers prin Europa și pot face comparația nu doar între taxe, ci și între venituri. Iar în România, oamenii trăiesc greu nu pentru că «nu plătesc destule taxe», ci pentru că au printre cele mai mici venituri, iar inflația este rușinos de mare față de toate celelalte state UE!”, a scris Budăi pe Facebook.

Deputatul PSD a criticat, de asemenea, abordarea selectivă a premierului: „Când a comparat taxele din România cu cele din Europa a sărit partea cu salariul minim… a sărit și peste partea cu inflația, a sărit peste partea cu pensiile… și n-am auzit niciun cuvințel despre impozitarea progresivă, care se aplică cu succes în aproape toate statele UE! Iar când cânți doar o parte din notele de pe portativ, nu mai este melodie, ci doar gălăgie!”

Budăi a mai atras atenția asupra necesității unei guvernări flexibile și adaptate realităților sociale: „Oamenii nu sunt la fel și nici nu se nasc cu aceleași șanse! Nu-i poți taxa la fel, ca în Patul lui Procust! Nu poți trata cu aceeași măsură persoanele cu dizabilități, oamenii cu boli grave, tinerii aflați la început de drum sau familiile în care copiii merg la culcare fără să fi mâncat. Inflexibilitatea și neadaptarea la realitate nu înseamnă «eficiență în guvernare», ci lipsă de omenie!”

Premierul Ilie Bolojan efectuează marți și miercuri o vizită oficială în Germania, unde va avea o întrevedere cu cancelarul federal Friedrich Merz. Discuțiile vor fi urmate de o conferință de presă comună, la Cancelaria Federală de la Berlin.

Agenda vizitei include întâlniri cu membri ai Bundestagului, reprezentanți ai Camerei Germane de Comerț și Industrie, ai Federației Industriilor, precum și cu lideri ai comunității evreiești și ai comunității românești din Germania.
Marți după-amiază, premierul român se va întâlni cu președintele Camerei Germane de Comerț și Industrie, Peter Adrian. Miercuri, sunt programate discuții cu vicepreședintele Parlamentului Federal, Andrea Lindholz, cu lideri ai Grupului Parlamentar CDU și cu reprezentanți ai mediului economic german.

În cadrul vizitei, Ilie Bolojan va depune o coroană de flori la Memorialul Evreilor Uciși în Europa și va avea o întrevedere cu directorul Fundației Memorialului.
Premierul este însoțit de membri ai Guvernului, reprezentanți ai Armatei Române și de ambasadorul României în Germania. Vizita are ca obiectiv consolidarea relațiilor politice, economice și strategice dintre România și Germania.

Taxele pe proprietate nu vor crește anul viitor, a declarat premierul Ilie Bolojan vineri, la Radio România Actualități. În schimb, modul în care se calculează impozitul va suferi o schimbare majoră.

Potrivit șefului Guvernului, România va implementa, din 2027, un soft care va permite atât primăriilor, cât și cetățenilor să vadă valoarea de piață a tuturor imobilelor din țară. Datele provin din tranzacțiile imobiliare raportate anual și vor oferi o imagine mai realistă a prețurilor din fiecare zonă.

„Nu vorbim despre o creștere automată a taxelor, ci despre o rafinare a modului în care sunt calculate”, a explicat Bolojan. „Valoarea de piață va fi baza, iar primăriile vor putea ajusta procentul de impozitare astfel încât nivelul general al taxelor să nu fie diferit față de 2026.”

În prezent, impozitele se calculează pe baza unor indicatori contabili vechi, care nu reflectă realitatea pieței. În schimb, noul sistem va permite, de exemplu, ca un apartament dintr-un cartier din București sau dintr-o comună din țară să fie evaluat la valoarea sa reală.

Estimativ, valoarea medie a unui metru pătrat în prezent este de puțin peste 500 de euro, cu diferențe între mediul urban și rural. Softul va colecta datele din toate tranzacțiile imobiliare și va genera o bază de calcul transparentă, ușor accesibilă primăriilor și cetățenilor.

Bolojan a subliniat că această schimbare este parte din angajamentele României în cadrul PNRR și că scopul principal este creșterea transparenței și a acurateței în calcularea impozitelor locale.