Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că a fost extinsă rețeaua de spitale din România care pot trata pacienții cu AVC. Pe listă au fost incluse unități medicale din Constanța, Craiova, Miercurea Ciuc și București.

Decizia a fost anunțată la mijlocul acestei săptămâni.

„Fiecare secundă contează când vorbim despre un accident vascular cerebral. Știm cu toții cât de dramatic poate fi impactul unui AVC: viața unui om poate depinde de rapiditatea cu care primește tratamentul potrivit. De aceea, una dintre prioritățile mele și ale echipei Ministerului Sănătății este să creștem accesul pacienților la tratamente rapide și eficiente: tromboliză, trombectomie și alte intervenții salvatoare. Astăzi (n.r. miercuri, 3.09.2025), facem încă un pas concret înainte”, a anunțat ministrul Sănătății, pe Facebook.

Concret, a fost extinsă rețeaua de spitale care pot trata pacienții cu AVC, prin includerea altor patru centre medicale importante: Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța, Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, Spitalul Județean de Urgență Miercurea Ciuc și Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare București.

„Această extindere a programului de acțiuni prioritare (AP-AVC) înseamnă șanse reale de viață pentru mii de pacienți care, până ieri, nu aveau acces rapid la tratamente moderne. Ministerul Sănătății susține financiar aceste intervenții prin Programul Acțiuni Prioritare – AVC (AP-AVC). În 2025, bugetul alocat crește la 49 de milioane de lei, față de 29 de milioane în 2023. Este o creștere substanțială, care arată clar că investim mai mult în viața și siguranța pacienților. Cred cu tărie că nu există investiție mai valoroasă decât aceea care salvează vieți. Astăzi, România face un pas înainte: mai multe spitale, mai multe șanse, mai multă încredere pentru pacienți și familiile lor”, a conchis Alexandru Rogobete.

Mai mulți deputați ai partidelor AUR și SOS nu au votat inițiativa USR de clarificare a Codului Penal în privința cămătăriei astfel încât autoritățile să poată confisca de acum de la cămătari atât dobânzile încasate de la oameni, cât și sumele date inițial cu camătă. Potrivit USR, deputații devin astfel „apărători ai interlopilor”.

„Încă o dovadă ca pretinșii suveraniștii sunt de fapt apărătorii interlopilor. În frunte cu doamna Bruynselss care este soția Bancherul Dominic Bruynseels suveraniștii interlopilor s-au opus confiscării sumelor folosite de cămătari în activitatea infracțională”, a declarat Alexandru Dimitriu, deputat USR și inițiator al legii.
Reprezentanții USR au prezentat lista parlamentarilor care nu au aprobat proiectul.

„Lista deputaților care nu a votat proiectul USR:
Baș Ana Marcela (SOS) - nu
Bruynseels Ramona (AUR) - ab
Caragață Florin (SOS) - ab
Constantinescu Andrada Claudia (SOS) - ab
Gherasim Laura (AUR) - ab
Goidescu Ionel (SOS) - ab
Grosaru Ioana (neafil.) - ab
Ionescu Radu Mihail (neafil.) -ab
Ionescu Tudor (SOS) - ab
Koler Eduard Virgil (AUR) - ab
Lăzăroi Ioan (SOS) - ab
Macovei Ilie Simona Elena (SOS) - ab
Miclău Samuel Virgil (AUR) - ab
Nagy Vasile (SOS) - ab
Oltenașu Sorin George (SOS) - ab
Pascalini Mini Alexandru (SOS) - ab
Păunescu Silviu Titus (AUR) - ab
Szoke Ecaterina Mariana (PSD afiliat) - ab
Toader Elena Laura (SOS) - ab
Tiu Mihai Adrian (SOS) - ab
Vidra Vlad Andrei (SOS) – ab.”

Potrivit inițiatorilor proiectului, autoritățile pot confisca de acum încolo de la cămătari atât dobânzile încasate de la oameni, cât și sumele date inițial cu camătă. Plenul Camerei Deputaților a votat miercuri un proiect inițiat de deputații USR Alexandru Dimitriu și Stelian Ion care modifică Codul Penal în acest sens.
Inițiativa a apărut după o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care cămătarii își minimizau pierderile, deoarece ÎCCJ a interpretat că banii dați împrumut de aceștia nu constituie bunul/obiectul infracțiunii, iar statul poate confisca doar dobânda obținută.

„Dacă faci cămătărie, pleci fără bani la pușcărie! Este timpul să luăm banii de la cămătari și să îndreptăm o mare greșeală făcută de ÎCCJ. Este ridicol să nu fie confiscată suma care este dată cu titlul de camătă în momentul în care este condamnat un cămătar pentru această infracțiune. Este ridicol pentru că această sumă face obiectul infracțiunii de camătă. Trebuie să oprim aceste practici, pentru că generează trafic de persoane, sărăcie lucie și alte infracțiuni”, a declarat deputatul USR Alexandru Dimitriu, membru al Comisiei juridice din Camera Deputaților.

După intrarea în vigoare a legii USR, cei care se îmbogățesc din camătă nu vor mai putea păstra niciun leu din sumele folosite pentru săvârșirea infracțiunii. Cămătarii vor fi astfel descurajați să mai facă infracțiuni, pentru că riscă să piardă toți banii.
„România are nevoie de legi clare și ferme împotriva cămătăriei, nu de portițe care să protejeze infractorii. Doar așa putem descuraja cu adevărat această practică toxică, care exploatează oameni aflați în situații de vulnerabilitate”, a spus deputatul Stelian Ion, fost ministru al Justiției.

Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a anunțat un proiect care vizează extinderea magistralei de metrou între Bragadiru și Voluntari. Noul traseu va avea 26 de kilometri, 27 de stații și 2 depouri. Valoarea estimată a proiectului este de 2,47 miliarde euro.

Proiectul a fost asumat de edilii din unitățile teritoriale prin care va trece magistrala de metrou.
„Continuăm să dezvoltăm în mod sustenabil regiunea București-Ilfov. Am semnat, alături de directorul Metrorex, Mariana Miclăuș, primarii sectoarelor 2 și 5, Rareș Hopincă și Vlad Popescu Piedone, primarul orașului Bragadiru, Gabriel Lupulescu, și președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, protocolul de colaborare interinstituțională pentru proiectul strategic Magistrala 7 de metrou – Bragadiru – Voluntari”, a transmis ministrul Ciprian Șerban.

Proiectul prevede extinderea rețelei de metrou pe o lungime de 26 km (cale dublă), cu 27 de stații și 2 depouri, pe traseul Bragadiru – Șos. Alexandriei – Calea Rahovei – Piața Unirii – Calea Moșilor – Șos. Colentina – Voluntari.
Obiectivele principale sunt: creșterea capacității transportului public, reducerea traficului și a poluării, îmbunătățirea conectivității între cartiere și zonele periurbane, promovarea dezvoltării economice și susținerea mobilității durabile în regiunea București-Ilfov.

Valoarea estimată a proiectului este de 2,47 miliarde euro (fără TVA), urmând a fi confirmată prin Studiul de Fezabilitate. Proiectul este inclus în strategiile de dezvoltare București-Ilfov și în Programul Investițional 2021-2030, fiind eligibil pentru finanțare din fonduri externe nerambursabile prin Programul Transport 2021-2027, a precizat Ciprian Șerban.

Guvernul se întrunește joi pentru a dezbate numeroase proiecte. Pe listă sunt 23 de puncte, unele despre energie, PNRR și digitalizare.

Ordinea de zi a ședinței de joi are 23 de hotărâri de guvern, șase memorandumuri și mai multe documente de politici publice.

Printre acestea sunt aprobarea metodologiei-cadru de acordare a burselor și a bugetului pe 2025 al Companiei Naționale Unifarm, memorandumuri privind măsurile de reformă a pieței de energie pentru stabilirea unor prețuri corecte la consumatorii finali și digitalizarea sistemului judiciar.

Miniștrii vor mai discuta despre investiții din PNRR, despre actualizarea valorilor de inventar pentru bunuri imobile aflate în proprietatea statului, dar și despre propunerea de modificare a Codului Silvic.

Agenția Națională de Administrare Fiscală anunță că un prejudiciu de peste 90 milioane de lei descoperit de inspectorii Antifraudă și procurorii DNA în comerțul cu mașini second-hand
Potrivit Serviciului comunicare-relații publice al ANAF, inspectorii antifraudă de la Direcția Generală Antifraudă Fiscală – Structura Centrală (D.C.I.C.C.) au efectuat controale la mai multe firme interconectate care vindeau autoturisme second-hand din Uniunea Europeană. În urma verificărilor, s-a stabilit un prejudiciu total de peste 90 milioane de lei, reprezentând taxa pe valoarea adăugată (TVA).

ANAF mai susține că frauda a fost realizată printr-un lanț de firme de tip „conductă”. Acestea cumpărau mașini second-hand de la furnizori din UE și le vindeau mai departe altor firme, ai căror reprezentanți erau implicați în achiziția inițială a autoturismelor. Ulterior, mașinile ajungeau la cumpărători finali – persoane fizice sau juridice.

În circuitul tranzacțiilor, au fost introduse și diferite materiale și articole de încălțăminte fără o utilitate reală, doar pentru a simula tranzacții comerciale. Scopul era de a crea cheltuieli artificiale și de a influența taxele și impozitele datorate statului, folosind proceduri contabile și financiare atipice sau artificiale.

Verificările antifraudă au avut loc în 17 locații din Galați, Bârlad, Roman, Iași, Vaslui, Arad, Cluj, Brașov și Otopeni – Ilfov, în cooperare cu Direcția Națională Anticorupție – Structura Centrală. Toate acțiunile au respectat competențele fiecărei structuri și continuă în paralel cu perchezițiile organelor de urmărire penală.

„Prin această operațiune, Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) reafirmă importanța respectării legilor fiscale și subliniază hotărârea autorităților de a combate evaziunea fiscală, în colaborare cu partenerii instituționali. Acțiunea demonstrează angajamentul autorităților de a asigura echitatea fiscală pentru toți contribuabilii. DGAF menționează că piața mașinilor second-hand este afectată de practici comerciale ilegale, care distorsionează concurența și pun în dificultate firmele care respectă legea”, a precizat ANAF.

Victor Negrescu a prezentat prioritățile din noua sesiune a Parlamentului European. Vicepreședintele legislativului european s-a referit la proiectele care vizează România.

Prioritățile au fost prezentate pe Facebook.

„A început o nouă sesiune a Parlamentului European. Pentru mine, acest moment înseamnă continuarea luptei pentru proiectele importante ale României și ale Uniunii Europene. Am prezentat în ultimul newsletter cele 10 priorități concrete pe care le voi susține în perioada următoare”, a transmis Victor Negrescu.

Prioritățile sunt următoarele:
-un viitor cadru financiar multianual pentru perioada 2028-2034 echitabil cu accent pe fondurile de coeziune și cele pentru agricultură
-noi proiecte pilot cheie pentru România în bugetul european pentru anul viitor
-simplificarea legislației europene și aprobarea pachetelor Omnibus
-creșterea influenței României în UE prin sprijinirea consolidării rolului European Cybersecurity Competence Center în România și a agențiilor conduse de români
-transformarea Parlamentului European pentru a crește încrederea în modul său de funcționare
-consolidarea fondurilor pentru sănătate și reducerea disparităților
-implementarea adecvată a PNRR-urilor
-promovarea educației ca prioritate transversală la nivel european
-creșterea transparenței la nivelul UE și combaterea corupției în instituțiile europene
-susținerea parcursului european al Republicii Moldova

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță că România va deveni exportator de energie peste șapte ani. declarația a fost făcută miercuri, la Cernavodă cu prilejul demarării oficiale a lucrărilor pentru proiectul de retehnologizare a Unității 1 a centralei.

Investiția de la Cernavodă este uriașă și are o mare importanță pentru viitorul energetic al României.

„Investiția de 3 miliarde pe care astăzi o începem la retehnologizarea reactorului 1 va însemna încă 30 de ani după ce această investiție va fi făcută de energie electrică în bandă, energie prietenoasă cu mediul", a explicat Bogdan Ivan.
Ministrul Energiei a mai arătat că România este în domeniul nuclear „una dintre țările favorizate de faptul că avem unii dintre cei mai bine pregătiți oameni în această tehnologie, care au peste 30 de ani de experiență". De asemenea,

România este singura țară din fostul bloc sovietic, în care există tehnologia CANDU, provenită din Statele Unite ale Americii și Canada.

„România stă în fața unei oportunități uriașe și anume că în aproximativ șapte ani să treacă de la importator net de energie și să devină exportator", a adăugat Bogdan Ivan.
Acest lucru va duce la creșterea competitivității companiilor românești și la o scădere a prețului energiei pentru români, a precizat Bogdan Ivan.

Proiectul de retehnologizare a Unității 1 reprezintă prima etapă dintr-un plan mai amplu, care include și construirea reactoarelor 3 și 4, investiții care „vor depăși 11 miliarde de euro".

Deputatul PSD de Galați, Viorica Sandu, susține că este un an foarte dificil, in care deciziile le vom lua „ținînd cont de prioritățile noastre, ale social democraților”.

1.Vom susține orice măsură care vine în sprijinul populației și al comunităților locale

2. Vom promova măsuri care să susțină relansarea și dezvoltarea economiei românești, crescând calitatea vieții prin protejarea veniturilor populației.

„Suntem mai hotărâți ca niciodată să recâștigăm increderea românilor, redându-le un trai stabil și predictibil. Vom începe prin a depune un proiect de lege cu amendamentele pe care guvernul nu le-a acceptat: vom avea prevederi privind scutirea de la plata CASS a mamelor, a veteranilor de război, a văduvelor de război, a invalizilor și deținuților politici. O altă prevedere foarte importantă va viza plata CASS și de către migranți, refugiații ucrainieni sau azilanți, CASS de 10% aferent sumelor pe care le primesc de la statul român. Este o măsură echitabilă ca toți să plătească la fel ca românii”,a  transmis deputatul Viorica Sandu. 

Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, s-a întâlnit la Bruxelles cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Cei doi au discutat despre viitoarele alocări financiare pentru România, PNRR, fondurile pentru zonele afectate de inundații și transparența utilizării banilor europeni.

Întâlnirea a avut loc luni. Discuțiile au vizat principalele teme europene de interes pentru România: viitoarea alocare financiară din cadrul bugetar multianual, stadiul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, utilizarea celor 15 milioane de euro din mecanismul RESTORE pentru refacerea zonelor afectate de inundațiile din județele Neamț și Suceava, precum și măsuri de transparență și responsabilitate în gestionarea fondurilor europene.

„Lucrând serios, cu profesionalism și printr-un parteneriat strâns cu instituțiile europene, România poate să își atingă adevăratul potențial”, a transmis Dragoș Pîslaru.