Partidul Social Democrat a stabilit, în ședința de luni, poziția oficială privind reducerea numărului de angajați din administrația publică locală. Social-democrații susțin o diminuare de cel mult 20% din numărul de posturi efectiv ocupate, au transmis reprezentanții formațiunii.

Primarul municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, a explicat că PSD este de acord cu o reducere de 30% din totalul posturilor existente, dar nu mai mult de 20% dintre cele ocupate în prezent.
„Suntem de acord cu o reducere de 30% din numărul total de posturi, dar nu mai mult de 20% din numărul de posturi efectiv ocupate”, a declarat Vasilescu.

Ea a argumentat că această limită este necesară pentru a evita situațiile inechitabile între administrațiile locale de dimensiuni diferite.
„În legislația actuală există prevederi care nu sunt cele mai potrivite. De exemplu, o primărie care are 200.000 de locuitori trebuie, potrivit legii, să aibă același număr de funcționari publici ca una cu aproape 400.000 de locuitori”, a explicat edilul Craiovei.

PSD consideră că, în aceste condiții, reducerea mai accentuată a posturilor ocupate ar putea afecta capacitatea de funcționare a unor primării mari, de unde și propunerea de plafonare la 20%.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat că își propune o reformă administrativă amplă, care ar presupune eliminarea a circa 13.000 de posturi din administrația publică locală.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat duminică, referitor la extrădarea fostului primar general al Capitalei, Sorin Oprescu, din Grecia, că nu mai există impedimente în calea predării acestuia către România, întrucât condițiile de detenție din penitenciarele românești „sunt la standarde europene”.

„În acest moment, condițiile de detenție oferite de România sunt la standarde europene, iar impedimentul apreciat anterior de autoritățile elene a dispărut”, a declarat Marinescu pentru Digi24.
Oficialul a explicat că procedura mandatului european de arestare presupune o examinare rapidă de către instanțele din Grecia, urmând ca Sorin Oprescu să fie prezentat unui magistrat care va decide dacă este sau nu de acord cu predarea sa.
„De la ultima solicitare făcută de România au intervenit două hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene care, apreciem noi, sunt în sprijinul cererii actuale de predare. Vom lua toate măsurile care țin de cooperarea judiciară loială și vom pune la dispoziția autorităților din Grecia toate informațiile relevante”, a adăugat ministrul.

Fostul edil a fost reținut sâmbătă, în apropierea aeroportului din Salonic, după ce autoritățile elene au primit noi informații de la partea română privind îmbunătățirea condițiilor de detenție. România a transmis un angajament oficial privind aceste condiții, după ce, în 2022, Grecia respinsese cererea de extrădare invocând tratamentul neadecvat din penitenciare, în contextul vârstei (73 de ani) și al problemelor medicale ale lui Oprescu.
Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv, pe 13 mai 2022, la zece ani și opt luni de închisoare pentru fapte de corupție. Procurorii au arătat că acesta a primit 25.000 de euro mită la locuința sa din Ciolpani, în legătură cu un grup infracțional organizat constituit în cadrul Primăriei Capitalei, cu scopul de a obține sume de bani din contracte publice.

Guvernul a prorogat termenul de aplicare a sistemului RO e-Factura pentru agricultorii persoane fizice, potrivit Ordonanței de Urgență publicate în Monitorul Oficial nr. 907/02.10.2025. Astfel, fermierii pot continua să efectueze plăți și încasări fără a folosi sistemul electronic până la 1 iunie 2026, a transmis deputatul PSD de Galați, Viorica Sandu. 

Potrivit deputatului Viorica Sandu, amânarea oferă timp micilor producători să se pregătească pentru digitalizare: să obțină semnătura electronică, să utilizeze Spațiul Privat Virtual (SPV) și să acceseze sprijin pentru implementare.

„Este o decizie echilibrată, care transformă trecerea la e-Factura într-o oportunitate, nu într-o povară administrativă. Oferim răgaz și sprijin micilor producători pentru a adopta digitalizarea fără birocrație și presiune”, a declarat Sandu.

Măsura face parte dintr-un efort mai larg de simplificare a procedurilor pentru fermieri și susținere a dezvoltării rurale, permițând agricultorilor să se adapteze treptat la noile cerințe electronice.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat, într-un interviu la Prima TV, că salariile din sectorul public și pensiile nu vor crește până la sfârșitul anului 2026. Decizia este motivată de necesitatea reducerii deficitului bugetar, care ar trebui să scadă la aproximativ 6% în următorii ani.

„Dacă România va reuși să reducă deficitul cu peste două puncte procentuale, atunci vor exista condiții pentru majorări, probabil raportate la inflație și la capacitatea bugetului de a le susține”, a declarat șeful Guvernului.
Bolojan a subliniat că soluția pentru consolidarea bugetară nu o reprezintă creșterea taxelor, ci o colectare mai eficientă și atragerea unui număr mai mare de persoane în activitate. În prezent, doar 53% dintre românii cu vârste între 55 și 64 de ani lucrează, restul beneficiind de forme de asistență socială sau pensii de invaliditate.

Premierul a adăugat că eliminarea pensionărilor anticipate sau la vârste foarte mici este necesară pentru menținerea sustenabilității sistemului. El a precizat că măsurile adoptate sunt esențiale pentru a evita derapajele economice și pentru a asigura stabilitatea financiară a statului.

Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri, la bilanțul primelor 100 de zile de guvernare, că protestul magistraților afectează cetățenii și că, în opinia sa, ar fi „moral” ca suspendarea parțială a activității să fie însoțită de o suspendare parțială a salarizării.
„Personal nu am ce să fac pe această chestiune, cred că Ministerul Justiției poate să inițieze un dialog cu magistrații și cu CSM. Dacă activitatea este suspendată parțial, moral ar fi ca și salarizarea să fie suspendată parțial”, a spus Bolojan.
Șeful Guvernului a subliniat că cetățenii depind de hotărârile judecătorești și au nevoie de un serviciu public funcțional.
Protestele magistraților au fost declanșate de modificările propuse la pensiile de serviciu, care includ creșterea vârstei de pensionare și limitarea cuantumului pensiilor. În numeroase instanțe, judecătorii și procurorii au decis suspendarea activității, soluționând doar cauzele urgente.

Parlamentul României a adoptat Declarația „România fără violență domestică”, un angajament ferm al liderilor politici de a proteja victimele și de a preveni abuzurile domestice. Ședința comună a avut ca scop consolidarea măsurilor legislative și a colaborării între Parlament, Guvern, societatea civilă și comunitățile locale.

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că violența domestică nu mai poate fi ignorată și că protecția victimelor trebuie să devină o prioritate națională. „Această Declarație nu trebuie să fie doar un simplu document politic de intenție. Este o asumare că violența domestică a luat amploare nepermisă și trebuie combătută prin politici coerente și sustenabile”, a spus Abrudean.

Statisticile prezentate în cadrul ședinței arată o situație alarmantă: 1 din 2 femei din România a fost victimă a violenței domestice, iar România se află printre primele patru state din UE la incidența acestui fenomen. Mai puțin de 10% dintre victime accesează servicii de sprijin, iar peste 50% dintre tinerele femei se tem că ar putea deveni victime ale violenței fizice, sexuale sau domestice.

Abrudean a subliniat că Declarația reprezintă un pas concret pentru transformarea experiențelor victimelor și a bunelor practici în soluții legislative eficiente. „Răspunsul pe care îl dăm astăzi este clar: România nu mai tolerează violența domestică. Este datoria noastră să construim o țară sigură, în care fiecare cetățean să trăiască liber și fără frică”, a concluzionat președintele Senatului.

Peste 117.000 de cetățeni solicită Guvernului condus de premierul Ilie Bolojan să elimine din proiectul de rectificare bugetară suma de 169 de milioane de lei destinată partidelor politice prin Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Organizația cere, de asemenea, reducerea subvențiilor partidelor pentru anul 2025.

Potrivit Declic, această alocare contrazice promisiunile anterioare ale premierului, care anunța tăieri din fondurile pentru partide în contextul măsurilor de austeritate. În schimb, proiectul de rectificare prevede suplimentarea fondurilor pentru AEP cu 156 de milioane de lei, în timp ce Ministerul Educației primește doar 140 de milioane de lei.

„Este revoltător ca, în plină austeritate, partidele să-și mărească bugetele pentru propagandă electorală, în timp ce educația și sănătatea sunt subfinanțate”, a declarat Cătălina Hopârteanu, coordonatoarea campaniei Declic „Tăiați subvențiile partidelor!”.
Campania Declic a strâns peste 117.000 de semnături, iar peste 500 de cetățeni au transmis opinii către Guvern și Ministerul Finanțelor, cerând redirecționarea banilor către nevoi esențiale, precum educația și sănătatea.

Un sondaj realizat la solicitarea Ariston România arată că românii preferă confortul termic la temperaturi mai ridicate decât cele recomandate oficial, dar rămân reticenți la schimbarea centralelor termice, în ciuda vechimii acestora.

Potrivit datelor, 72% dintre români preferă temperaturi de peste 21°C în locuințe, iar unul din cinci consideră că pragul ideal ar trebui să depășească 24°C, peste standardele ASRO, care recomandă 20°C ca valoare optimă. Cu toate acestea, 42% dintre respondenți au redus deja temperatura în case pentru a economisi energie și pentru a-și diminua facturile, iar un sfert intenționează să facă acest lucru din iarna viitoare.

Studiul mai arată că parcul de centrale termice din România este învechit: 10% dintre centrale au peste 15 ani, iar 20% au peste 10 ani, în timp ce durata de viață medie recomandată este de 8-12 ani, cu verificări periodice. Doar o treime dintre utilizatori respectă recomandările de întreținere, iar 13% nu au făcut și nici nu intenționează să facă vreodată o revizie.

În ceea ce privește modernizarea, 70,5% dintre români nu au în plan schimbarea centralei termice, doar 11% iau în calcul o achiziție în următorii doi ani, iar 18% în următorii 2–5 ani. Majoritatea celor care vor schimba echipamentul (76%) ar alege tot o centrală termică, în timp ce 14% s-ar orienta către o pompă de căldură.

Totuși, atunci când apare discuția despre subvenții, 52% dintre respondenți spun că ar face tranziția către pompe de căldură, confirmând că investiția inițială ridicată este principalul obstacol. Doar 19% s-ar împrumuta la bancă pentru a achiziționa o centrală sau o pompă de căldură de ultimă generație.
Sondajul a fost realizat în luna august, pe un eșantion național de 2.008 respondenți, majoritatea din mediul urban, prin metodologia CAWI, pe platforma iVox.ro.

Sentimentul de încredere al consumatorilor români a înregistrat cel mai pronunțat declin semestrial din ultimii 15 ani, după criza economică din 2009-2010, potrivit consultanților Colliers. Factorii principali care au contribuit la această scădere includ încetinirea pieței muncii, instabilitatea politică și modificările fiscale care reduc puterea de cumpărare.

Piața rezidențială, care a beneficiat de câțiva ani de cerere record, intră acum într-o fază de temperare. În primele opt luni ale anului, au fost înregistrate aproximativ 106.000 de tranzacții cu unități individuale, un nivel similar cu aceeași perioadă din 2024. Cu toate acestea, accelerarea tranzacțiilor în luna iulie, cauzată de anticiparea creșterii TVA la 21%, este considerată un fenomen temporar.
Pe segmentul prețurilor, presiunile rămân vizibile în special în marile orașe, unde locuințele bine poziționate au înregistrat scumpiri medii de circa 5% în prima jumătate a anului. În zonele periferice, dinamica prețurilor este mai moderată, iar oferta de locuințe rămâne solidă.

Pe termen scurt, dobânzile ridicate, creșterea TVA și diminuarea puterii de cumpărare vor conduce la o cerere mai selectivă și la o scădere a activității tranzacționale. Totuși, pe termen lung, perspectivele rămân favorabile: marile orașe se confruntă cu supraaglomerare și deficit de locuințe, iar intențiile de achiziție rămân mult peste nivelurile pre-pandemie.
Gabriel Blăniță, Associate Director | Valuation & Advisory Services la Colliers România, subliniază că „piața rezidențială traversează o perioadă de ajustare, nu de declin structural, iar actualele evoluții reprezintă mai degrabă o normalizare după ani de creștere accelerată.”

Piața Centrală din Galați devine, între 26 și 28 septembrie, locul de întâlnire al tradițiilor și aromelor de toamnă, odată cu deschiderea celei de-a XXIV-a ediții a Târgului de Toamnă. Evenimentul promite trei zile pline de spectacole, gastronomie autentică și activități pentru toate vârstele.

Vizitatorii vor fi întâmpinați cu muzică și dansuri populare, demonstrații gastronomice spectaculoase, ateliere creative pentru copii și o expoziție impresionantă de fructe și legume de sezon. Atmosfera va fi completată de preparate tradiționale, must proaspăt și plăcinte de toamnă, toate puse în valoare într-un decor inspirat de frumusețea anotimpului.

Maeștri bucătari cunoscuți, precum Gheorghe Vitan, Bărbosu'-Ovidiu Țigănuș, George Saizu și Chef Ștefan Popescu, vor susține show-uri culinare și workshopuri, dezvăluind secretele preparării celor mai îndrăgite rețete de sezon. Printre atracțiile gastronomice se numără cel mai mare ceaun cu zacuscă, simfonia plăcintelor și prepararea mustului pe loc.
Organizatorii promit o experiență completă, care îmbină tradiția, cultura și gastronomia, transformând Piața Centrală într-un adevărat spectacol al toamnei.

Programul artistic include:

Vineri, 26 septembrie – Fanfara Ansamblului Artistic Sarichioi din Tulcea și Tomis Junior.
Sâmbătă, 27 septembrie – Recitaluri și spectacole susținute de Taraful Brașovenii, Cătălina Rotaru, Olguța Berbec și Remus Novac’.
Duminică, 28 septembrie – Muzică și dans cu formația Clasic din Galați, recitaluri Ionuț Andraș și Gelu Voicu & Taraful.
Vor fi incluse și momente locale autentice cu Elena Darie, Școala Master Studio, Școala de Film și Televiziune din Galați și Grupul Voces.
Organizatorii, APA S.A. – Administrația Piețelor Agroalimentare Galați și Autentic Events, promit o atmosferă festivă, surprize pentru întreaga familie și momente de neuitat, într-o celebrare completă a toamnei.