Lucrările la bobul suspendat din Pădurea Gârboavele, aproape de orașul Galați, sunt aproape de final. Echipamentul este unic în regiunea Dunărea de Jos.

Investiția este realizată de Consiliul Județean Galați.

„Lucrările avansează rapid în cadrul celui mai amplu proiect de agrement din județ, care va transforma Pădurea Gârboavele într-o destinație modernă pentru distracție, sport și relaxare, chiar în mijlocul naturii. Instalațiile pentru pista de bob și sanie suspendată sunt avansate, iar în prezent se lucrează la sistemele electrice, pentru ca această atracție spectaculoasă să poată fi apoi testată. În paralel, se apropie de finalizare și lucrările la cele două piste de mountain-bike: una accesibilă familiilor și începătorilor, iar cealaltă destinată celor pasionați de trasee tehnice și adrenalină”, a transmis președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

De asemenea, au fost construite foișoarele și se mai lucrează la garajele pentru sănii și bob. În paralel, se amenajează un amfiteatru în aer liber, special pentru evenimente culturale și recreative.

„Toate aceste investiții – de la locuri de joacă și trasee tematice, până la zone de relaxare și facilități pentru sport – contribuie la conturarea unui spațiu unic în regiune, dedicat timpului liber în mijlocul naturii. Valoarea totală a proiectului este de 15 milioane de lei, iar rezultatul final va fi un parc de aventură modern, atractiv pentru toate vârstele”, a precizat Costel Fotea.

România a transmis Comisiei Europene un portofoliu de proiecte pentru dezvoltarea industriei de apărare și creșterea mobilității militare, investiții care urmează să fie finanțate prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE).

Propunerile de proiecte au fost stabilite în cadrul Grupului de lucru constituit prin Hotărârea aprobată de CSAT la data de 30 aprilie 2025 și condus de Cancelaria Primului-Ministru, în strânsă consultare cu echipa Administrației Prezidențiale, ministerele Apărării Naționale, Afacerilor Interne, Economiei, Transporturilor și ai altor instituții din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională.
Aproximativ 70% dintre proiectele incluse în aplicația depusă de România au în vedere achiziții de echipamente militare care să dezvolte industria națională de apărare, iar restul de 30% pentru creșterea mobilității militare de tip transport și conectare logistică.

”La Cancelaria Prim-Ministrului am finalizat aplicația României pentru a obține finanțare din Programul SAFE, demers pe care l-am început în perioada în care am lucrat la Administrația Prezidențială. Obiectivul pe care îl urmărim este să dezvoltăm industria națională de apărare, infrastructura de transport și de interconectare logistică. Le mulțumesc colegilor din ministere pentru soluțiile constructive și ritmul strâns de lucru care ne permit acum să aplicăm pentru finanțare europeană din Programul SAFE, alături de celelalte state europene”, a afirmat șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca.

Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi. Esența acestui program constă în solidaritatea europeană față de necesitatea unei apărări colective moderne și reziliente, prin stimularea cooperării industriale, reducerea fragmentării și crearea unei piețe unice eficiente pentru echipamente de apărare.
Împrumuturile sunt acordate în baza unui plan național de investiții în industria de apărare, aprobat de Comisia Europeană, iar fondurile pot fi utilizate până la data de 31 decembrie 2030.

Ministrul Sǎnǎtǎții, Alexandru Rogobete, anunță că pacienții cronici vor beneficia de acces mai simplu pentru pacienții cronici! Fără bilet de trimitere la specialist, în anumite cazuri, transmite Alexandru Rogobete.

„Debirocratizarea și facilitarea accesului pacienților la servicii medicale esențiale reprezintă o prioritate clară pentru noi. Ne-am angajat în fața oamenilor că vom reduce barierele inutile din sistem și că vom construi un traseu medical mai simplu, mai rapid și mai corect pentru pacienți. Venim cu un pas concret în această direcție. Împreună cu președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, domnul dr. Horațiu Moldovan, am semnat un ordin comun care elimină obligativitatea biletului de trimitere pentru pacienții cu afecțiuni cronice care sunt înrolați în anumite programe naționale de sănătate. Este o măsură care va reduce timpii de așteptare, va simplifica accesul la tratamente și va ajuta pacienții să beneficieze mai repede de îngrijirile de care au nevoie”, a explicat ministrul Sǎnǎtǎții, Alexandru Rogobete.

Concret, pacienții se pot prezenta direct la medicul de specialitate din ambulatoriu, fără trimitere de la medicul de familie, în următoarele situații:

Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice – la medicii de specialitate desemnați în programul național pentru prescrierea tratamentelor și materialelor sanitare specifice.
Hemofilie și talasemie – la medicul hematolog desemnat pentru prescrierea tratamentelor în cadrul programului național.
Boli rare – la specialiștii din diverse domenii (alergologie, cardiologie, endocrinologie, gastroenterologie, neurologie, oncologie, pneumologie și altele) pentru prescrierea tratamentelor dedicate acestor patologii rare.
Tuberculoză – la medicul pneumolog pentru pacienții înrolați în Programul național de control al tuberculozei.
HIV/SIDA – la medicul infecționist pentru pacienții înrolați în Programul național de prevenire și control al infecției HIV/SIDA.
Sănătatea femeii și copilului – la medicii de specialitate în obstetrică-ginecologie și genetică medicală, pentru diagnostic pre- și postnatal, dar și pentru prevenirea sindromului de izoimunizare Rh.

„Este vorba despre pacienți care oricum au nevoie de îngrijire constantă, iar această modificare elimină un pas birocratic inutil, care nu aducea niciun beneficiu real în traseul pacientului. Simplificăm procedurile pentru cei care au nevoie de continuitate în tratament.

Mulțumesc domnului președinte al CNAS, Horațiu Moldovan, pentru colaborarea excelentă și pentru deschiderea totală în procesul de reformare și reașezare a sistemului de sănătate din România. Așa arată un parteneriat eficient între instituții! Am promis că facem reforme care se simt în viața reală. Continuăm să lucrăm cu încredere pentru un sistem mai accesibil, mai echitabil și mai uman. Încrederea ne face bine. Iar încrederea se construiește cu fapte”, a precizat Alexandru Rogobete.

Sebastian Burduja este noul consilier onorific al premierului Ilie Bolojan. Fostul ministru al Energiei a anunțat că a poziția este neremunerată.

Sebastian Burduja a anunțat a acceptat propunerea premierului Ilie Bolojan.

„Serviciul public nu este despre politicieni. Este despre cei pe care îi slujim, cetățenii României. Am acceptat cu responsabilitate propunerea domnului Prim-Ministru Ilie Bolojan de a deveni consilier onorific al Premierului, pe domeniile care țin de expertiza mea și parcursul profesional de până acum în administrația publică românească și în instituții internaționale. Poziția este neremunerată”, a comunicat Sebastian Burduja pe rețelele de socializare.

Noul consilier al premierului a mai spus că propunerea reprezintă o mare onoare și o răspundere pe măsură.
„Pentru mine, serviciul public este o misiune. Nu se termină odată cu un mandat și nu începe printr-o numire. Este un drum pe care am ales să merg și pe care voi continua, cu același vis din prima zi: România democratică, dezvoltată și demnă. Calitatea de consilier onorific al Prim-Ministrului, într-un moment atât de dificil pentru țara noastră, este o mare onoare și o răspundere pe măsură. Reforma statului și reforma lumii politice trebuie să continue, dacă vrem să avem șansa de a face România bine. Marile proiecte strategice trebuie să fie duse la bun sfârșit, pentru a ne asigura creșterea economică pe termen lung. Administrația eficientă, cu bun simț, dar cu fermitate, fără zgomot, dar cu rezultate, trebuie să devină regula, nu excepția. Toate acestea pentru a recâștiga încrederea românilor, singura temelie posibilă pentru o țară liberă și puternică”, a adăugat Sebastian Burduja.

Primăria București a lansat programul destinat pacienților cu cancer mamar în stadii incipiente. Aplicația online este disponibilă începând de săptămâna trecută. Concret, prin program se acordă ajutor financiar celor care îndeplinesc condițiile.

Scopul proiectului este sprijinirea pacienților diagnosticați cu cancer mamar în stadii incipiente prin decontarea testărilor genetice necesare stabilirii unui tratament personalizat și eficient. Proiectul oferă sprijin financiar în valoare de până la 12.350 lei/beneficiar pentru 600 de beneficiari cu domiciliul în Municipiul București.
Perioada de desfășurare a proiectului este iulie 2025 – decembrie 2026, în limita locurilor disponibile, dosarele fiind evaluate în ordinea înregistrării online. Valoarea totală a proiectului se ridică la 7,41 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 1,46 milioane euro.
Aplicația online este disponibilă pe platforma: https://testaregenetica.assmb.ro. Se pot înscrie femei și bărbați care îndeplinesc următoarele condiții:
• Vârsta peste 18 ani;
• Domiciliu stabil în Municipiul București sau viză de reședință de minimum 6 luni;
• Indicație medicală din partea specialistului oncolog.

A fost lansat oficial proiectul transfrontalier „Sănătatea fără frontiere”, o inițiativă comună a Consiliului Județean Galați, a Raionului Hîncești din Republica Moldova și a Spitalului Orășenesc Târgu Bujor.

„Sănătatea nu trebuie să cunoască granițe. Acest proiect înseamnă mult mai mult decât infrastructură și echipamente – înseamnă grijă pentru oameni, susținere pentru viață și încredere într-un viitor mai bun. Știu cât de mare este nevoia de servicii medicale de calitate în zonele mai puțin dezvoltate. Iar când știi că munca ta face diferența pentru zeci de mii de oameni – de la copii din școli până la vârstnici care au nevoie de îngrijire urgentă – simți că tot efortul merită. Le mulțumesc partenerilor din Republica Moldova, echipei medicale din Târgu Bujor și tuturor celor care cred, ca și mine, că sănătatea nu se oprește la granițe. Continuăm să construim un sistem medical mai bun, mai uman și mai aproape de oameni”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Proiectul beneficiază de o finanțare europeană în valoare totală de 1,6 milioane de euro și are ca scop modernizarea serviciilor medicale și îmbunătățirea accesului la îngrijire pentru zeci de mii de oameni de pe ambele maluri ale Prutului.

Din această sumă, peste 1,3 milioane de euro vor fi investite în construirea si dotarea unui nou corp de clădire la Spitalul Orășenesc Târgu Bujor, care va găzdui Camera de Primiri Urgențe și Secția de Medicină Internă. Noua clădire, cu o suprafață de 600 mp, va avea un regim de înălțime P+1, va fi eficientă energetic și complet echipată cu aparatură medicală modernă: ecografe, paturi ATI, electrocardiografe, defibrilatoare, monitoare vitale, prize de oxigen etc. Saloanele vor fi confortabile, cu 2-3 paturi, baie proprie și climatizare, pentru un plus de siguranță și demnitate pentru pacienți.

În Republica Moldova, în localitatea Drăgușenii Noi, proiectul prevede reabilitarea Oficiului medicilor de familie, astfel încât și cetățenii de acolo să aibă acces la servicii medicale moderne.

În plus, proiectul include schimburi de experiență între cadrele medicale și cursuri de prim-ajutor pentru 1.100 de elevi și profesori din județul Galați și raionul Hîncești.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, anunță că producția de carne din România a crescut semnificativ, în anul 2024, comparativ cu anul precedent.
Ministrul Florin Barbu a utilizat cifre de la Institutul Național de Statistică.

„Măsuri bune pentru fermieri, carne românească pe mesele românilor! Producția de carne din România a crescut semnificativ, în anul 2024! Datele INS arată că producția de carne de ovine și caprine a crescut cu 62.1%, de bovine cu 12,2%, de porcine cu 9,2%, iar de pasăre cu 8.7%, față de anul 2023”, a scris Barbu pe Facebook.

Ministrul Agriculturii anunță că proiectele vor continua.
„Vom continua pe această cale a integrării producției vegetale în zootehnie, pentru a asigura materia primă pentru unitățile de procesare în valoare de 2 miliarde de euro, pe care le dezvoltăm prin Programul Investalim și DR -22, măsură susținută prin fonduri europene. Aceasta este soluția corectă pentru echilibrarea balanței comerciale a României. În continuare, pregătim o serie de programe de sprijin pentru a ne asigura că ne vom atinge gradul de autosuficiență de 100% la carne și produse din carne din producția românească”, a precizat Florin Barbu.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazarie, anunță că României i s-a solicitat de către Comisia Europeană să îşi reprioritizeze investiţiile pentru a se încadra în limitele bugetare asumate pentru anii 2025-2026.

„Am discutat cu reprezentanții Comisiei Europene despre câteva puncte - cheie aflate pe agenda economicǎ şi bugetarǎ a României. În acest context, Comisia Europeană a transmis un mesaj clar: România trebuie să își reprioritizeze investițiile pentru a se încadra în limitele bugetare asumate pentru anii 2025–2026, perioadă în care presiunea pe bugetul de stat va fi una semnificativă”, a transmis pe Facebook Alexandru Nazare.

Discuția a avut loc săptămâna trecută. Printre subiectele analizate au fost demararea procesului intern de analiză și consultare privind rectificarea bugetară, stadiul renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) şi modul în care pot fi ajustate proiectele aflate în curs de negociere și prioritizarea investițiilor finanțate din granturi și împrumuturi, pentru a rămâne pe traiectoria fiscală asumată în perioada urmǎtoare, când presiunile asupra bugetului de stat vor fi semnificative

„Am argumentat în fața Comisiei includerea în componenta de grant a unor proiecte esențiale pentru România: proiectele Ministerului Dezvoltării pentru reabilitarea clădirilor și eficiență energetică; acestea au o contribuție majorǎ la scǎderea consumului de energie, la scăderea costurilor suportate de populație, dar şi la îndeplinirea obiectivelor de mediu, douǎ tronsoane importante ale Autostrăzii Moldovei (A7); A7 va contribui la o dezvoltare semnificativǎ a regiunii de est a țǎrii. Discuțiile continuă în paralel cu echipele de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, iar noi rǎmânem garantul îndeplinirii obiectivelor macroeconomice şi traiectoriei fiscal - bugetare asumate. Totodată, am discutat despre măsurile suplimentare avute în vedere în pachetul II și pachetul III de reforme fiscale, pentru a consolida parcursul stabil al României până la următoarea evaluare a Consiliului din luna octombrie. Este fundamental, în aceastǎ perioadǎ, sǎ facem pași concreți spre recredibilizarea României în fața partenerilor internaționali”, a precizat Alexandru Nazare.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează că persistă campaniile frauduloase care promovează o așa-zisă platformă de investiții de stat, atribuită în mod fals Ministerului Finanțelor.

„Aceste mesaje, care promit randamente nerealiste de până la 150%, reprezintă tentative de înșelăciune și nu sunt asociate cu vreo inițiativă guvernamentală reală”, a explicat DNSC.
Directoratul avertizează că promisiunile de câștiguri rapide și sigure sunt o tactică frecvent întâlnită în fraudele de tip „investiții miraculoase”.
Pentru a se proteja, cetățenii sunt sfătuiți să urmeze aceste recomandări:
- Verificați întotdeauna informațiile din surse oficiale.
- Fiți vigilenți când navigați în mediul online, mai ales când primiți oferte care par prea bune pentru a fi reale.
- Nu furnizați date personale sau bancare pe platforme necunoscute.
- Evitați accesarea linkurilor din reclame sau mesaje nesolicitate ce promovează investiții rapide.
- În cazul suspiciunii de fraudă, raportați incidentul autorităților competente.
- Dacă ați introdus date financiare pe astfel de platforme, contactați imediat banca și depuneți plângere la Poliția Română, notificând și DNSC la telefon 1911 sau pe site-ul pnrisc.dnsc.ro.
Directoratul reamintește importanța informării corecte și responsabilității în fața amenințărilor cibernetice. DNSC insistă asupra necesității protejării datelor personale și a prudenței față de „ofertele care par prea bune pentru a fi adevărate”.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a anunțat că în această săptămână a decontat facturi în valoare totală de peste 81 de milioane de lei pentru proiecte finanțate prin componentele „Fondul local” și „Educație” din PNRR.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a decontat suma totală de 81.530.990,41 lei pentru 104 obiective finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat ministrul Cseke Attila.
Pentru Componenta C10 - Fondul local, s-au decontat 60.571.684,86 lei, aferenți unui număr de 63 de facturi.

Acestea acoperă cheltuieli pentru elaborarea și actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană, precum și pentru infrastructura dedicată transportului verde.
Prin Componenta C15 - Educație, ministerul a decontat 20.959.305,55 lei pentru 41 de facturi, reprezentând lucrări pentru construcția de creșe moderne, noi și prietenoase cu mediul.