Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, anunță că producția de carne din România a crescut semnificativ, în anul 2024, comparativ cu anul precedent.
Ministrul Florin Barbu a utilizat cifre de la Institutul Național de Statistică.

„Măsuri bune pentru fermieri, carne românească pe mesele românilor! Producția de carne din România a crescut semnificativ, în anul 2024! Datele INS arată că producția de carne de ovine și caprine a crescut cu 62.1%, de bovine cu 12,2%, de porcine cu 9,2%, iar de pasăre cu 8.7%, față de anul 2023”, a scris Barbu pe Facebook.

Ministrul Agriculturii anunță că proiectele vor continua.
„Vom continua pe această cale a integrării producției vegetale în zootehnie, pentru a asigura materia primă pentru unitățile de procesare în valoare de 2 miliarde de euro, pe care le dezvoltăm prin Programul Investalim și DR -22, măsură susținută prin fonduri europene. Aceasta este soluția corectă pentru echilibrarea balanței comerciale a României. În continuare, pregătim o serie de programe de sprijin pentru a ne asigura că ne vom atinge gradul de autosuficiență de 100% la carne și produse din carne din producția românească”, a precizat Florin Barbu.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazarie, anunță că României i s-a solicitat de către Comisia Europeană să îşi reprioritizeze investiţiile pentru a se încadra în limitele bugetare asumate pentru anii 2025-2026.

„Am discutat cu reprezentanții Comisiei Europene despre câteva puncte - cheie aflate pe agenda economicǎ şi bugetarǎ a României. În acest context, Comisia Europeană a transmis un mesaj clar: România trebuie să își reprioritizeze investițiile pentru a se încadra în limitele bugetare asumate pentru anii 2025–2026, perioadă în care presiunea pe bugetul de stat va fi una semnificativă”, a transmis pe Facebook Alexandru Nazare.

Discuția a avut loc săptămâna trecută. Printre subiectele analizate au fost demararea procesului intern de analiză și consultare privind rectificarea bugetară, stadiul renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) şi modul în care pot fi ajustate proiectele aflate în curs de negociere și prioritizarea investițiilor finanțate din granturi și împrumuturi, pentru a rămâne pe traiectoria fiscală asumată în perioada urmǎtoare, când presiunile asupra bugetului de stat vor fi semnificative

„Am argumentat în fața Comisiei includerea în componenta de grant a unor proiecte esențiale pentru România: proiectele Ministerului Dezvoltării pentru reabilitarea clădirilor și eficiență energetică; acestea au o contribuție majorǎ la scǎderea consumului de energie, la scăderea costurilor suportate de populație, dar şi la îndeplinirea obiectivelor de mediu, douǎ tronsoane importante ale Autostrăzii Moldovei (A7); A7 va contribui la o dezvoltare semnificativǎ a regiunii de est a țǎrii. Discuțiile continuă în paralel cu echipele de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, iar noi rǎmânem garantul îndeplinirii obiectivelor macroeconomice şi traiectoriei fiscal - bugetare asumate. Totodată, am discutat despre măsurile suplimentare avute în vedere în pachetul II și pachetul III de reforme fiscale, pentru a consolida parcursul stabil al României până la următoarea evaluare a Consiliului din luna octombrie. Este fundamental, în aceastǎ perioadǎ, sǎ facem pași concreți spre recredibilizarea României în fața partenerilor internaționali”, a precizat Alexandru Nazare.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează că persistă campaniile frauduloase care promovează o așa-zisă platformă de investiții de stat, atribuită în mod fals Ministerului Finanțelor.

„Aceste mesaje, care promit randamente nerealiste de până la 150%, reprezintă tentative de înșelăciune și nu sunt asociate cu vreo inițiativă guvernamentală reală”, a explicat DNSC.
Directoratul avertizează că promisiunile de câștiguri rapide și sigure sunt o tactică frecvent întâlnită în fraudele de tip „investiții miraculoase”.
Pentru a se proteja, cetățenii sunt sfătuiți să urmeze aceste recomandări:
- Verificați întotdeauna informațiile din surse oficiale.
- Fiți vigilenți când navigați în mediul online, mai ales când primiți oferte care par prea bune pentru a fi reale.
- Nu furnizați date personale sau bancare pe platforme necunoscute.
- Evitați accesarea linkurilor din reclame sau mesaje nesolicitate ce promovează investiții rapide.
- În cazul suspiciunii de fraudă, raportați incidentul autorităților competente.
- Dacă ați introdus date financiare pe astfel de platforme, contactați imediat banca și depuneți plângere la Poliția Română, notificând și DNSC la telefon 1911 sau pe site-ul pnrisc.dnsc.ro.
Directoratul reamintește importanța informării corecte și responsabilității în fața amenințărilor cibernetice. DNSC insistă asupra necesității protejării datelor personale și a prudenței față de „ofertele care par prea bune pentru a fi adevărate”.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a anunțat că în această săptămână a decontat facturi în valoare totală de peste 81 de milioane de lei pentru proiecte finanțate prin componentele „Fondul local” și „Educație” din PNRR.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a decontat suma totală de 81.530.990,41 lei pentru 104 obiective finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat ministrul Cseke Attila.
Pentru Componenta C10 - Fondul local, s-au decontat 60.571.684,86 lei, aferenți unui număr de 63 de facturi.

Acestea acoperă cheltuieli pentru elaborarea și actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană, precum și pentru infrastructura dedicată transportului verde.
Prin Componenta C15 - Educație, ministerul a decontat 20.959.305,55 lei pentru 41 de facturi, reprezentând lucrări pentru construcția de creșe moderne, noi și prietenoase cu mediul.

Statuia lui Ioan Vodă cel Viteaz de la Roșcani va fi restaurată cu fonduri europene. Investiția în valoare de un milion de euro va fi realizată în cadrul unui proiect al Consiliului Județean Galați, realizat în cooperare cu parteneri din Raionul Cahul (Republica Moldova) și Asociația de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea Dunărea de Jos

„Consiliul Județean a preluat în administrare Statuia lui Ioan Vodă cel Viteaz, ridicată la Roșcani – parte integrantă a celui mai amplu complex monumental din județ – cu scopul de a identifica soluții pentru a-i reda strălucirea de altădată. Împreună cu partenerii din Raionul Cahul, Republica Moldova, și Asociația de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea Dunărea de Jos, am reușit să obținem o finanțare europeană de peste un milion de euro, pentru a consolida, restaura și pune în valoare întregul complex monumental de la Roșcani”, a explicat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Realizată de sculptorul Gheorghe Turcu, statuia lui Ioan Vodă cel Viteaz a fost inaugurată în anul 1976, pentru a marca patru secole de la bătălia în care voievodul moldovean și-a pierdut viața, apărând cu vitejie pământul țării în fața cotropitorilor otomani.

Atât soclul statuii, cu o înălțime de 6 metri, cât și statuia propriu-zisă, cu o înălțime de 4,5 metri, vor fi expertizate și restaurate. De asemenea, va fi refăcut întregul complex istoric, ce cuprinde o amplă platformă cu două terase, dar și o scară monumentală cu 28 de trepte.

Proiectul mai vizează promovarea patrimoniului istoric și cultural de pe ambele maluri ale Prutului, organizarea de cursuri de istorie pentru elevi, precum și derularea unor acțiuni care să pună în valoare potențialul turistic al regiunii.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, anunță că Republica Moldova va avea acces la roam like at home. Măsura se va aplica de anul viitor.

Zilele trecute, Negrescu s-a întâlnit cu ministrul de externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, pentru a discuta despre „consolidarea parteneriatului nostru și despre pașii concreți necesari în vederea integrării europene a Republicii Moldova.”

„Printre subiectele-abordate: planul de creștere economică pentru Moldova, proiectele comune cu România și sprijinul nostru constant pentru reformele necesare în drumul spre Uniunea Europeană. Mă bucur să anunț că, în urma inițiativei mele, biroul Parlamentului European de la Chișinău va fi deschis în curând – un semnal clar de sprijin politic și instituțional pentru cetățenii moldoveni. Totodată, Comisia Europeană a anunțat că începând cu anul 2026, Republica Moldova va avea acces la roam like at home”, a transmis Victor Negrescu pe Facebook.

Vicepreședintele PE a reiterat faptul că „România va rămâne cel mai important partener al Republicii Moldova” și că el va continua să lupte în Parlamentul European „pentru ca acest parcurs european să devină realitate cât mai curând.”

Consiliul Județean Maramureș anunță că alături de autoritățile din regiunea ucraineană Transcarpatia a finalizat și depus cu succes aplicația pentru un nou proiect strategic în cadrul Programului Interreg VI-A NEXT România–Ucraina.

Proiectul vizează pregătirea operațională și tehnică pentru deschiderea punctului de trecere a frontierei Yablunivka–Remeți, un obiectiv cu importanță majoră pentru conectivitatea regională și cooperarea bilaterală.

Proiectul propune, printre altele elaborarea de urbanism și a studiilor de fezabilitate pentru infrastructura rutieră și de control de frontieră, organizarea de acțiuni comune și reuniuni tehnice între autoritățile române și ucrainene, achiziționarea de echipamente mobile de supraveghere, inspecție și intervenție (drone, spectrometru portabil, sisteme de detecție) și consolidarea capacității instituționale a autorităților implicate în gestionarea frontierelor externe ale Uniunii Europene.

„Depunerea acestui proiect reprezintă un pas concret în direcția deschiderii unui nou punct de trecere rutieră între România și Ucraina, într-o zonă cu potențial economic, turistic și strategic considerabil”, a declarat Gabriel Valer Zetea, președintele Consiliului Județean Maramureș.

Proiectul a fost depus în termen, iar partenerii așteaptă acum evaluarea din partea Autorității de Management, a precizat Biroul de presă al Consiliului Județean Maramureș.

O stațiune nouă va fi construită pe litoralul românesc. Aceasta va fi ridicată de la zero între Costinești și Tuzla. Proiectul impresionant a fost anunțat săptămâna trecută de Selly.

Conform anunțului, stațiunea se va numi Nibiru și își propune să concureze cu destinații celebre, devenind un punct de atracție major în regiune.
Stațiunea Nibiru nu va fi dedicată exclusiv tinerilor și își propune să atragă vizitatori din toate categoriile de vârstă.

„În Nibiru avem ceva pentru toată lumea, toți merităm o experiență de calitate pe litoral. Va fi deschisă în fiecare zi pe durata sezonului cultural, cu spectacole zilnice. Astăzi anunțăm, de fapt, patru proiecte funcționale: un mall uriaș în aer liber, un spațiu pentru evenimente cu o capacitate de 50.000 de persoane., unul dintre cele mai mari din lume, un parc de distracții spectaculos și cel mai mare club de noapte de pe planetă, cu o capacitate de 30.000 de persoane”, a declarat Selly.
Investiția pentru prima etapă a proiectului se ridică la 50 de milioane de euro.

Premierul Ilie Bolojan a propus creșterea vârstei de pensionare în sistemul de justiție la 65 de ani. De asemenea, el vrea să impună plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu net.
Declarațiile au fost făcute în timpul unei conferințe are a avut drept temă reforma pensiilor speciale.

„Legat de vârstă și de vechime, propunem creșterea vârstei de pensionare și intrarea și în sistemul de justiție la vârsta de pensionare standard de 65 de ani. De asemenea, față de vechimea pe care astăzi o prevede legea de 25 de ani, ceea ce permite pensionarea la 48 de ani, propunem o creștere a vechimii după care te poți pensiona la 35 de ani. Asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat care lucrează de la început în sistemul de magistratură din România să iasă la pensie mai repede dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani”, a transmis Ilie Bolojan.

Conform propunerii, dacă magistrații vor ieși anticipat la pensie, ei vor pierde pentru fiecare an 2% din pensie.
„Aceste prevederi sunt de natură să crească vârsta de pensionare, să elimine această inechitate și să avem toți magistrații, azi avem din păcate o mică parte care au preferat să rămână să lucreze și le mulțumesc pentru că au optat să rămână în sistem și să lucreze după vârsta standard de pensionare, în activitate. Deci vom avea practic întregul corp al magistraților în activitate la maturitatea vârstei profesionale și eu cred că în anii următori se va vedea acest lucru prin calitatea activității de justiție din România, prin sentințe unitare, prin mai multă celeritate și în general prin îmbunătățirea cadrului în care funcționăm”, a adăugat Ilie Bolojan.

Propunerea vizează și o limitare a pensiilor la 70% din valoarea ultimului salariu net.
„Propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maximum 70% din ultimul salariu net. Deci nu 80% din brut cum este astăzi, ceea ce depășește salariul net, ci maximum 70% din ultimul salariu net”, a precizat Ilie Bolojan.

Secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, și-a prezentat luni, pe Facebook, cazierul judiciar. Niciodată în cazierul meu judiciar nu apare mențiunea unei condamnări, reabilitări sau prescripție a răspunderii penale, a spus Oprea. El a fost acuzat că a fost implicat într-un dosar de evaziune fiscală.

„Având în vedere dezbaterea din spațiul public revin cu aceleași precizări pe care le-am făcut de fiecare dată, în mod transparent, răspunzând întrebărilor reprezentanților mass-media. De fiecare dată când am fost numit în funcții publice a apărut întrebarea referitoare la calitatea mea de inculpat într-un dosar de evaziune fiscală”, a scris Radu Oprea.

Potrivit lui Oprea, judecătorii ÎCCJ s-au pronunțat prin două hotărâri judecătorești, fond si contestație, menținând un punct de vedere unitar că se impune desființarea actelor de urmărire penală.

„Acest dosar a fost trimis în judecată pe baza unui rechizitoriu de către procurorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție către Camera Preliminară de la ÎCCJ. Judecătorii ÎCCJ s-au pronunțat prin două hotărâri judecătorești, fond si contestație, menținând un punct de vedere unitar că se impune desființarea actelor de urmărire penală și restituirea cauzei la PÎCCJ. Procurorii au stabilit că nu se impune emiterea unui nou rechizitoriu si trimiterea mea în judecată având în vedere că toate aspectele juridice au fost lămurite. Așa se explică că niciodată în cazierul meu judiciar nu apare mențiunea unei condamnări, reabilitări sau prescripție a răspunderii penale.

Niciodată nu am fost sancționat si nu am plătit vreo amendă penală”, a explicat Radu Oprea.

La final, el a spus „că în anul 2012 când am fost ales senator am renunțat atât la calitatea de administrator al companiilor (lucru impus de lege), cât și la cea de acționar (calitate admisă de lege)”.