Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a participat la reuniunea informală a miniștrilor sănătății organizată în cadrul Președinției Cipriote a Consiliul Uniunii Europene, unde a exprimat sprijinul României pentru inițiativa Comisia Europeană de înființare a unui Centru European de Excelență Clinică pentru Produse Farmaceutice.

În intervenția sa, ministrul a subliniat necesitatea adaptării rapide a României la noile mecanisme europene din domeniul sănătății, precum și importanța reducerii timpilor de așteptare pentru introducerea terapiilor inovatoare pe piață. „Pentru pacienți, fiecare lună contează”, a transmis acesta.

Potrivit oficialului român, aderarea la noua structură ar aduce beneficii concrete pentru sistemul național de sănătate, printre care acces mai rapid la ghiduri și protocoale clinice armonizate la nivel european, accelerarea accesului la terapii inovatoare și tratamente personalizate – în special în oncologie –, precum și reducerea decalajelor față de alte state membre în privința accesului la inovație.

De asemenea, ministrul a evidențiat importanța integrării eficiente a terapiilor avansate și a biotehnologiilor moderne, într-un context în care medicina de precizie cunoaște o dezvoltare accelerată la nivel european.
„Integrarea în aceste structuri europene reprezintă o decizie strategică pentru modernizarea sistemului de sănătate și pentru reducerea inechităților în accesul la tratament”, a arătat ministrul Sănătății, reiterând angajamentul României pentru creșterea accesului pacienților la cele mai recente ghiduri și terapii, în condiții de siguranță, eficiență și transparență.

Guvernul a discutat, recent, un proiect de ordonanță de urgență care introduce o primă de stabilitate pentru tinerii cu vârste între 16 și 30 de ani care nu au loc de muncă și nu urmează nicio formă de învățământ sau formare profesională.

Actul normativ modifică Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă și vizează sprijinirea accesului pe piața muncii al tinerilor, persoanelor vulnerabile și șomerilor de lungă durată.
Printre principalele prevederi se numără acordarea unei prime de stabilitate pentru tinerii din categoria NEET (Not in Employment, Education or Training), respectiv cei care nu sunt angajați, nu studiază și nu participă la cursuri de formare profesională. Măsura are ca scop încurajarea ocupării și menținerea unui loc de muncă pe termen mai lung.

De asemenea, ordonanța extinde categoriile pentru care angajatorii pot beneficia de subvenții la încadrarea în muncă. Noile categorii includ șomerii cu vârste între 45 și 50 de ani, precum și șomerii de lungă durată, care vor fi integrați în măsuri active de ocupare.

Potrivit Guvernului, proiectul urmărește creșterea gradului de ocupare și reducerea riscului de excluziune socială în rândul persoanelor vulnerabile. Ordonanța urmează să fie adoptată în forma finală într-o ședință viitoare a Executivului.

Premierul Ilie Bolojan a oferit explicații privind plecarea sa grăbită de la finalul unei ședințe de Guvern din această săptămână, după ce a fost criticat că nu a răspuns tuturor întrebărilor jurnaliștilor pentru a ajunge la o întâlnire a organizației PNL Prahova. Șeful Executivului susține că și-a respectat un angajament anterior și respinge acuzațiile potrivit cărora ar fi „sărbătorit” măsurile de reducere a cheltuielilor adoptate de Guvern.

„Ședința s-a lungit destul de mult pentru că a fost nevoie să se obțină toate avizele. Am avut o declarație de presă în jurul orei 20:30 și am răspuns la cel puțin 10-15 întrebări, până aproape de ora 22.00”, a explicat Bolojan.

Premierul a precizat că, înainte de a pleca, a verificat dacă întâlnirea cu primarii PNL din Prahova mai are loc, iar la ora 22:10 s-a îndreptat spre eveniment. Întâlnirea ar fi durat aproximativ o oră, între 23:00 și miezul nopții.

„Nu cred că e nicio problemă ca între ora 23:00 și 24:00 să-ți respecți o înțelegere și să-ți saluți colegii, în condițiile în care a doua zi, la 8:10, eram din nou la lucru”, a afirmat premierul, subliniind că și-a îndeplinit atribuțiile fără sincope.

Șeful Executivului a respins ideea că participarea sa la eveniment ar fi fost nepotrivită, arătând că a fost vorba inclusiv despre o întâlnire cu caracter privat, în contextul în care a doua zi era ziua președintelui organizației județene, Mircea Roșca.

„Participarea la diferite evenimente, ședințe, chiar și o întâlnire privată, nu văd niciun fel de problemă pe tema asta. Dacă stai prea mult, de ce stai prea mult, dacă pleci, de ce pleci?”, a comentat liderul PNL.

În contextul criticilor apărute în spațiul public, Bolojan a respins ferm sugestia că ar fi celebrat măsurile de austeritate adoptate de Guvern.

„Doar niște oameni rău intenționați pot aprecia că am sărbătorit reducerile. Această coaliție s-a angajat că va face reformă în administrație, că va reduce cheltuielile de personal, că va elimina risipa și va crea condiții pentru dezvoltare. Prin pachetele adoptate, am făcut acest lucru”, a declarat premierul.

Costel Fotea, președintele Consiliul Județean Galați, a anunțat demararea unui proiect în valoare de 1,52 milioane de euro pentru creșterea capacității de intervenție rapidă și modernizarea sistemului de monitorizare a drumurilor județene.

Proiectul este derulat în parteneriat cu Raionul Hâncești din Republica Moldova și beneficiază de finanțare din fonduri europene transfrontaliere.

Potrivit autorităților județene, investiția prevede achiziția unei autospeciale multifuncționale de ultimă generație, dotată cu un sistem modular format din 10 echipamente performante, care va permite realizarea unei game variate de intervenții. Utilajul va putea fi folosit pentru deszăpezire, împrăștierea materialului antiderapant, înlăturarea efectelor inundațiilor, dar și pentru activități curente precum tăierea vegetației sau curățarea carosabilului și a indicatoarelor rutiere.

De asemenea, proiectul include instalarea unor senzori inteligenți de monitorizare a traficului și a condițiilor meteo pe drumurile județene DJ 242E Băneasa–Roșcani–Oancea și DJ 242D Băneasa–Suceveni–Rogojeni, artere care asigură legătura cu Republica Moldova.
Senzorii vor furniza în timp real date privind starea carosabilului și condițiile de trafic, inclusiv riscul de formare a poleiului, pentru a permite intervenții rapide în situații de risc și pentru a contribui la creșterea siguranței rutiere.

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că o mare parte dintre ambasadorii români vor fi rechemați în țară în următoarele luni, principalele reproșuri vizând lipsa activității în domeniul relațiilor economice și depășirea duratei obișnuite a mandatului.

Declarația a fost făcută marți, într-un interviu acordat Radio România Actualități. Șeful statului a precizat că schimbările vor avea loc etapizat și vor include un număr semnificativ de reprezentanțe diplomatice.

„O să avem schimbări importante în vara aceasta (...) Estimez că în cursul lunii martie vom avea 40–50 de rechemări, printre care și în capitale importante”, a afirmat președintele.
Potrivit acestuia, una dintre cauze este depășirea duratei standard a mandatului diplomatic, care este, în mod obișnuit, de patru ani. „Uzual termenul este de patru ani, termenul este depășit de foarte mulți ambasadori”, a spus Nicușor Dan.

Președintele a subliniat însă că principala problemă este lipsa implicării în promovarea intereselor economice ale României. „În linii mari, diplomația noastră este una profesionistă, însă a lipsit diplomația economică”, a declarat acesta.

Șeful statului a explicat că ambasadorii trebuie să aibă un rol activ în facilitarea relațiilor economice, inclusiv prin contacte directe cu mediul de afaceri din țările în care sunt acreditați și prin identificarea de oportunități pentru companiile românești.
Primele măsuri concrete în acest sens au fost luate săptămâna trecută, când Administrația Prezidențială a anunțat semnarea decretelor de rechemare pentru mai mulți ambasadori.
Potrivit președintelui, viitorii ambasadori vor avea un mandat clar care va pune un accent mult mai mare pe componenta economică a activității diplomatice.

Pachetul de relansare economică adoptat de Guvern include scheme de finanțare în valoare totală de 5 miliarde de euro până în 2032 și un nou instrument pentru atragerea investițiilor de peste un miliard de lei, a declarat, marți seara, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Potrivit acestuia, adoptarea pachetului legislativ marchează „o tranziție strategică de la o creștere bazată pe consum la o creștere bazată pe investiții productive, pe inovație și pe producție autohtonă”, în contextul în care modelul economic axat pe consum a generat dezechilibre bugetare în ultimii ani.

„Prin acest pachet de relansare economică marcăm exact acele zone strategice de care România are nevoie în viitor, în primul rând pentru a fi capabilă să atragă investiții strategice mari mult mai repede, competitiv și în ritmul în care aceste investiții pot fi atrase în acest moment, pentru că există o competiție la nivel regional, european și global pentru atragerea acestor investiții”, a afirmat ministrul.

El a precizat că România va beneficia de un cadru mai solid pentru atragerea investițiilor și pentru consolidarea poziției economice în regiune, inclusiv prin sprijin acordat antreprenorilor români prin intermediul băncilor de investiții.
În zona fiscală, pachetul include bonificații fiscale, măsuri pentru creșterea lichidității firmelor, majorarea plafonului de TVA la încasare, introducerea amortizării super-accelerate și stimularea profitului reinvestit.

Referitor la schema dedicată resurselor minerale și noilor tehnologii, ministrul a arătat că aceasta va fi gestionată de Ministerul Economiei, care va prelua integral administrarea programului.
„Pachetul de relansare nu este un pachet care să vizeze anul 2026. El, ca scheme de finanțare, vizează economia României până în 2032. Ca sume totale proiectate până în 2032 avem 5 miliarde de euro pentru toate schemele”, a declarat Nazare.
Impactul bugetar estimat pentru anul 2026 este de 2,2 miliarde de lei, iar criteriile de eligibilitate pentru scheme vor fi stabilite în termen de 90 de zile de la adoptarea actelor normative și vor fi supuse consultării publice.

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a anunțat că administrația locală va începe, la începutul lunii martie, un program amplu de reparații ale străzilor și de eliminare a gropilor apărute în urma sezonului rece.

Potrivit edilului, intervențiile vor demara imediat ce condițiile meteorologice vor permite executarea lucrărilor în condiții optime, respectiv când temperaturile vor depăși pragul minim necesar pentru turnarea asfaltului. Autoritățile locale au precizat că echipele din teren au identificat deja zonele afectate și au stabilit o ordine de prioritate pentru intervenții.

„Sincronizăm începutul acestor lucrări la condițiile meteo pentru ca rezultatul să fie unul bun și pe termen lung”, a transmis primarul, subliniind că lucrările efectuate la temperaturi sub 5 grade Celsius pot duce la deteriorarea rapidă a asfaltului și la costuri suplimentare.
Reprezentanții primăriei au mai anunțat că lucrările vor fi desfășurate atât pe timpul zilei, cât și pe timpul nopții, pentru a reduce impactul asupra traficului și pentru a scurta durata intervențiilor.

Primarul Sectorului 4 a făcut apel la cetățeni să transmită sesizări privind starea carosabilului, astfel încât toate problemele semnalate să poată fi verificate și incluse în programul de reparații. Un calendar detaliat al lucrărilor urmează să fie comunicat în perioada următoare.
Programul de reparații vine în contextul degradărilor apărute pe carosabil în urma ciclurilor repetate de îngheț și dezgheț din sezonul de iarnă, care afectează frecvent infrastructura rutieră urbană.

Deputatul PSD Viorica Sandu a participat la ședința Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, unde au fost discutate mai multe proiecte legislative cu impact direct asupra fermierilor și asupra cadrului normativ din domenii sensibile precum agricultura ecologică, educația și restituirea proprietăților. Potrivit unui comunicat transmis de parlamentarul social-democrat, pe agenda dezbaterilor s-a aflat necesitatea adaptării legislației privind produsele fitosanitare utilizate în agricultura ecologică, în contextul cerințelor tot mai stricte impuse acestui sector.

„Am dezbătut necesitatea unui cadru legislativ adaptat produselor fitosanitare utilizate în agricultura ecologică, alături de reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Autorității Naționale Fitosanitare și BioHumusSol. Agricultura ecologică are nevoie de reguli clare și eficiente”, a declarat Viorica Sandu. În cadrul aceleiași ședințe a fost analizat și proiectul de lege PLx 28/2026 privind aprobarea OUG nr. 1/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul educației, pentru care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În calitate de comisie avizatoare, membrii Comisiei pentru agricultură au evaluat impactul modificărilor propuse, inclusiv din perspectiva legăturii dintre educație și formarea profesională în domenii-cheie, precum agricultura. La dezbateri a participat și Ministerul Educației și Cercetării. De asemenea, parlamentarii au discutat PLx 579/2025 – proiect de lege pentru completarea Legii nr. 165/2013 privind finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist, Camera Deputaților fiind for decizional. Potrivit deputatului PSD, au fost analizate completări menite să clarifice și să accelereze procesul de restituire. „Am discutat completări necesare pentru clarificarea și accelerarea procesului de restituire, un subiect sensibil, dar esențial pentru respectarea dreptului de proprietate și pentru stabilitatea juridică.

Continuăm să susținem soluții legislative echilibrate, construite prin dialog și orientate către rezultate concrete”, a mai transmis Viorica Sandu. La lucrările comisiei au participat reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în contextul implicațiilor proiectelor analizate asupra sectorului agricol. 

Ședința Consiliului General al Municipiului București (CGMB) de marți dimineață a fost marcată de tensiuni între consilierii PSD și conducerea Primăriei Capitalei, după ce un proiect privind reducerea facturilor la apă caldă și căldură a fost scos de pe ordinea de zi.

Inițiativa, promovată de primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, prevedea ca bucureștenii să nu plătească pentru serviciile de utilități care nu sunt furnizate la parametrii normali, obligând totodată furnizorii să răspundă pentru eventualele deficiențe. La ședință au participat 28 de consilieri.

Băluță a acuzat că proiectul nu a fost transmis tuturor membrilor Consiliului, ceea ce a dus la blocarea lui și a anunțat că social-democrații intră în grevă, refuzând să mai participe la viitoarele ședințe.

„Trebuie să facem dreptate, iar dreptate nu putem face cu oameni care blochează astfel de inițiative. Apa caldă este pentru toți, indiferent de orientarea politică. De astăzi, această clădire s-a transformat în <<castelul grofului>> Ciprian Ciucu. Nu vom ceda și vom convoca o altă ședință pe aceeași temă”, a spus Băluță.

Edilul a mai anunțat că PSD va depune plângeri penale pentru abuz în serviciu împotriva membrilor aparatului primăriei care nu au făcut demersurile necesare pentru ca proiectul să ajungă la vot, acuzând că aceștia ar forma un „grup infracțional organizat condus de primarul general Ciprian Ciucu”.

Partidul Social Democrat (PSD) a făcut apel marți la toate partidele românești reprezentate în Parlamentul European să susțină unitar propunerile înaintate de ministrul Agriculturii pentru revizuirea Directiva (UE) 2019/633 privind practicile comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare agricol și alimentar.

Potrivit social-democraților, cele patru propuneri formulate de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, în cadrul dezbaterii publice inițiate de Comisia Europeană vizează protejarea producătorilor locali în raport cu marile lanțuri de retail și asigurarea unui acces echitabil al produselor agroalimentare românești la raft.

Printre măsurile propuse se numără limitarea la 20% a ponderii produselor comercializate sub marcă proprie de către retaileri din volumul total al vânzărilor, stabilirea unui adaos comercial similar pentru produsele din aceeași gamă, eliminarea refacturării rabaturilor și remizelor către producători, precum și reglementarea discounturilor astfel încât producătorii să nu fie obligați să vândă sub costurile de producție.

PSD susține că votul asupra amendamentelor propuse de statele membre urmează să aibă loc în Parlamentul European în toamna acestui an și consideră că România are „o oportunitate importantă” de a-și promova interesele sectorului agroalimentar la nivel european.
Social-democrații au subliniat că, în astfel de situații, reprezentanții României în Parlamentul European ar trebui să acționeze „unitar, dincolo de apartenența politică”, pentru susținerea interesului național. De asemenea, PSD și-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu celelalte partide pentru formularea și susținerea unor eventuale amendamente suplimentare la Directiva (UE) 2019/633.