Circulația rutieră a fost închisă, începând de luni, pe DN 7C (Transfăgărășan), pe sectorul cuprins între Piscu Negru (km 104+000) și Bâlea Cascadă (km 130+800), precum și pe DN 67C (Transalpina), între Rânca (km 34+800) și Curpat (km 79+200), din cauza condițiilor specifice sezonului rece, a anunțat Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Măsura a fost luată în baza proceselor verbale întocmite de Comisiile de Revizie Specială, formate din reprezentanți ai CNAIR Central și ai direcțiilor regionale București, Brașov, Cluj și Craiova, în conformitate cu prevederile din

„Normativul privind circulația rutieră pe drumurile montane – DN 7C Transfăgărășan și DN 67C Transalpina”.

Potrivit CNAIR, decizia este necesară pentru siguranța participanților la trafic, având în vedere condițiile meteorologice nefavorabile și pericolele asociate sezonului de iarnă, precum ninsori abundente, viscole, avalanșe, căderi de stânci, viituri sau formarea de polei.

Reprezentanții companiei precizează că, la altitudini mari, instabilitatea atmosferică este accentuată, iar fenomenele meteo extreme pot apărea în orice moment.

Sectoarele de drum închise circulației sunt semnalizate corespunzător, iar CNAIR recomandă șoferilor să respecte indicațiile rutiere și să se informeze din timp asupra stării drumurilor.

România beneficiază de sprijinul experților europeni pentru pregătirea proiectelor care vor fi finanțate prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE), a anunțat Guvernul, miercuri, într-un comunicat de presă.

O nouă rundă de consultări a avut loc la Palatul Victoria, sub coordonarea șefului Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, cu participarea experților Comisiei Europene și a reprezentanților ministerelor implicate în elaborarea portofoliului național de proiecte.

România urmează să beneficieze de un împrumut de 16,68 miliarde de euro, fiind a doua țară din Uniunea Europeană ca valoare a fondurilor disponibilizate prin Programul SAFE, un mecanism european destinat consolidării capacităților de apărare și securitate.

După discuții, oficialii europeni și români au efectuat vizite de lucru la Uzina Mecanică București, unde se produc transportoarele blindate Piranha, și la baza aeriană a Ministerului Afacerilor Interne, unde sunt operate echipamente civile și militare.

„Sprijinul Comisiei Europene este esențial pentru definitivarea listei de proiecte ale României, achizițiile comune și creșterea interoperabilității. Ne concentrăm pe dezvoltarea industriei naționale de apărare și integrarea acesteia în lanțurile valorice europene”, a declarat Mihai Jurca.
Guvernul are în vedere, prin Programul SAFE, dotarea structurilor de securitate și apărare civilă cu echipamente moderne, precum și dezvoltarea capacităților de producție de drone aeriene și maritime, în parteneriat cu Ucraina și statele de pe Flancul Estic al NATO.

România va propune Comisiei Europene lansarea unui dialog extins între țările de pe Flancul Estic pentru coordonarea sistemelor de detecție și interceptare a dronelor, menite să constituie o linie unitară de apărare aeriană pentru întreaga Europă.
La întâlnire au participat, din partea Comisiei Europene, Herald Ruijters, Director General Adjunct DG DEFIS și coordonator SAFE, Fabio Liberti, Marta Sadel și Alina Elena Manea, precum și miniștrii Economiei, Apărării, Afacerilor Interne, Transporturilor, Justiției și reprezentanți ai structurilor de securitate națională.
Mecanismul SAFE are un buget total de 150 de miliarde de euro, oferit sub formă de împrumuturi până la 31 decembrie 2030, și este destinat investițiilor în industria europeană de apărare.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) a lansat în dezbatere publică un proiect de ordonanță care prevede extinderea protecției salariaților în cazul insolvenței angajatorilor din sectoarele strategice.

Principala modificare propusă vizează majorarea plafonului Fondului de garantare a creanțelor salariale, de la 5 la maximum 12 salarii medii brute pe economie pentru fiecare angajat. În plus, perioada acoperită de Fond va fi extinsă de la 5 luni la 12 luni din ultimele 24 de luni anterioare deschiderii procedurii de insolvență.

Proiectul mai prevede și introducerea unei norme tranzitorii pentru cererile depuse înainte de intrarea în vigoare a ordonanței, acestea urmând să fie soluționate conform legislației existente la momentul depunerii.
„Trebuie să protejăm sectoarele strategice ale economiei și forța de muncă calificată. Am ascultat propunerea sindicatelor și am considerat-o corectă: extindem protecția oferită prin Fondul de garantare”, a declarat ministrul Muncii, Petre-Florin Manole.
Fondul de garantare are rolul de a asigura plata creanțelor salariale pentru angajații ale căror companii intră în insolvență, oferind protecție suplimentară în contextul vulnerabilităților economice.

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat luni că reforma pensiilor magistraţilor rămâne o prioritate, după ce Curtea Constituţională a admis sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind legea pensiilor acestora. Șeful statului a subliniat că scopul modificării nu este de a se poziţiona împotriva magistraţilor, ci de a corecta o prevedere considerată anormală: pensiile egale cu salariile.

„Nu este o poziţionare împotriva magistraţilor, ci corectarea unei prevederi anormale – pensia egală cu salariul – stabilită greşit de clasa politică în urmă cu câţiva ani”, a scris Nicuşor Dan pe Facebook.

Președintele a precizat că toate partidele din coaliţie susţin această reformă și a anunţat că, după motivarea deciziei Curţii Constituţionale, va fi redactat un nou proiect de lege pentru a corecta pensiile magistraţilor într-un mod echitabil pentru societate.

Curtea Constituţională a admis obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, care prevedea limitarea pensiilor magistraţilor şi creşterea vârstei de pensionare.

Deputatul PSD Viorica Sandu a declarat că, după aproape 20 de ani, Pilonul II de pensii beneficiază, în sfârșit, de o reglementare clară, menită să protejeze drepturile celor care au contribuit la sistem. „Prima generație care a contribuit trebuie să fie și prima care beneficiază corect!”, a subliniat parlamentarul.

Potrivit deputatului Viorica Sandu, „românii trebuie să știe că Pilonul II nu este un instrument de economisire bancară, ci face parte integrantă din sistemul public de pensii”. Deputatul PSD a explicat principalele măsuri susținute de partid: doar 30% din suma acumulată poate fi retrasă integral, iar restul se va plăti conform principiilor sistemului public. În plus, administratorii privați trebuie să respecte reguli stricte și să ofere mai multă transparență.

„Nu blocăm Pilonul II- îl facem mai sigur, mai clar și mai corect pentru toți cei care au contribuit ani la rând”, a mai transmis Viorica Sandu.

PSD continuă să promoveze măsuri pentru o Românie echitabilă, curată și responsabilă, cu grijă pentru oameni, mediu și viitor. 

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a semnat 11 noi contracte de finanțare, în valoare totală de 375,8 milioane de lei, pentru modernizarea, reabilitarea termică și eficientizarea energetică a mai multor instituții publice din țară.

Potrivit ministrului, investițiile vizează creșterea eficienței energetice în școli, spitale, săli de sport și alte clădiri publice, contribuind astfel la reducerea consumului de energie și a emisiilor de carbon, precum și la îmbunătățirea condițiilor pentru elevi, pacienți și personalul instituțiilor.

„Continuăm investițiile în infrastructura publică, prin proiecte care aduc beneficii directe comunităților locale și contribuie la protejarea mediului. Finanțăm lucrări de modernizare și reabilitare energetică pentru clădiri importante din domeniul educației, sănătății și serviciilor publice”, a declarat Cseke Attila.

Astfel, peste 32,4 milioane de lei vor fi alocate pentru reabilitarea termică a ambulatorului Spitalului ”Prof. Dr. Eduard Apetrei” din Buhuși și pentru modernizarea și eficientizarea energetică a Căminului de persoane vârstnice ”Sfântu Gheorghe” din Oltenița. Peste 162,2 milioane de lei vor fi alocate pentru modernizarea și creșterea eficienței energetice la Liceul Teoretic German ”Johan Ettinger” din Satu Mare, la Colegiul Tehnic Energetic din Sibiu, la Liceul Pedagogic ”Ioan Popescu” din Bârlad și la Școala gimnazială Micești din Alba Iulia. Pentru modernizarea și eficientizarea energetică a bazinului de înot din cadrul Complexului Turistic de Natație Târgoviște se vor repartiza 34,3 milioane de lei, Sala Polivalentă din Piatra Neamț va primi 45,7 milioane de lei, iar aproape 17 milioane de lei vor fi alocați pentru Sala Sporturilor ”Ioan Stanatiev” din Câmpia Turzii. Totodată, se vor aloca 33,6 milioane de lei pentru modernizarea și eficientizarea energetică a sediului administrativ al Regiei Autonome de Transport Brașov, iar, în Baia Mare, va fi construit un incinerator de deșeuri organice municipale pentru producerea biogazului și folosirea acestuia într-o instalație de cogenerare, valoarea acestei investiții fiind de 52,8 milioane de lei. Finanțarea lucrărilor este asigurată în proporție de 85% prin Programul pentru eficienţă energetică şi energie regenerabilă, din cadrul Programului de Cooperare Elveţiano-Român, diferența de 15% reprezentând contribuția beneficiarului – a precizat ministrul Dezvoltării.

Europa riscă să-și piardă baza industrială dacă nu sprijină producția internă și competitivitatea industriilor mari consumatoare de energie, a avertizat eurodeputatul Dan Nica, liderul Delegației PSD în Parlamentul European.

Declarația a fost făcută în cadrul reuniunii Grupului de lucru al Parlamentului European pe politica industrială, unde Comisia Europeană a prezentat primele direcții ale viitorului Industrial Accelerator Act — inițiativă care vizează stimularea investițiilor și simplificarea procedurilor pentru industriile verzi și mari consumatoare de energie.

„Nu vrem o decarbonizare prin închiderea capacităților industriale, în timp ce importăm ieftin produse poluante din afara Uniunii. Europa a investit deja în tehnologii curate, dar fără cerere și fără politici de achiziții publice orientate către «Made in Europe», aceste eforturi riscă să fie zadarnice”, a spus Nica.

Europarlamentarul a cerut ca noul act să includă măsuri clare pentru prioritizarea achizițiilor publice din producția europeană, mecanisme de sprijin pentru industriile mari consumatoare de energie și semnale ferme către investitori că în Europa există o piață pentru produsele industriale curate.

Europarlamentarul Victor Negrescu a anunțat că va candida pentru una dintre cele cinci funcții de prim-vicepreședinte al Partidului Social Democrat (PSD), alăturându-se echipei conduse de Sorin Grindeanu, în cadrul congresului partidului.

Negrescu a spus că decizia sa vine după reflecții ample și discuții cu colegii, și afirmă că este necesar ca PSD să promoveze o viziune unită, profesională și deschisă dialogului cu cetățenii. „Nu mai există lideri providențiali. Nu există nici monopolul adevărului. Există echipe puternice și arta de a asculta ce are nevoie societatea pentru a rămâne unită și puternică. Doar împreună putem construi viitorul”, a transmis Negrescu.

Europarlamentarul a descris congresul ca fiind unul al reunificării, reconstrucției și identității: reunirea membrilor într-o echipă unită, modernizarea structurilor interne și reafirmarea valorilor social-democrate. El a subliniat că PSD se poziționează ca un partid de centru-stânga, modern, pro-occidental, dar profund atașat valorilor naționale.

Victor Negrescu a mai punctat că implicarea lui Claudiu Manda ca secretar general va contribui la o mai bună organizare a partidului, iar diversitatea opiniilor în cadrul echipei poate fi un motor pentru decizii mai bune. El a menționat că, în ciuda provocărilor generate de o coaliție cu trei partide de dreapta, PSD a reușit să aducă echilibru în actul de guvernare, în contextul politicilor de austeritate.
Negrescu consideră congresul ca fiind un nou capitol pentru echipa PSD, menit să consolideze încrederea cetățenilor și să asigure o Românie echilibrată, puternică și solidară.

Fostul ministru al Muncii, Marius Constantin Budăi, a declarat că salariul minim pe economie va crește în anul următor și nu va fi înghețat, precizând că PSD se va asigura că legislația națională și europeană privind salariul minim va fi respectată.

„PSD s-a luptat atât în Parlamentul European, cât și în Guvern și Parlamentul României pentru a introduce aceste garanții pentru cei 830.000 de salariați cu cele mai mici venituri”, a spus Budăi.

Fostul ministru a adăugat că, în calitate de reprezentant PSD, a modificat un punct de vedere al unui guvern anterior, considerat „strict de dreapta”, care se opunea aprobării Directivei privind salariul minim european.

„Deci nu discutăm dacă salariul minim va crește, ci cu cât va crește”, a subliniat Budăi.