Un nou tronson al autostrăzii Autostrada Sibiu–Pitești ar putea fi deschis circulației înainte de termen, în cursul acestui an, a anunțat directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol.

Potrivit acestuia, lucrările pe secțiunea 4 Tigveni–Curtea de Argeș, cu o lungime de 9,86 kilometri, se apropie de final, stadiul de execuție fiind de aproximativ 90%. Pe șantier sunt mobilizați circa 450 de muncitori și 130 de utilaje, iar constructorul austriac PORR desfășoară lucrări de terasamente, asfaltare, precum și intervenții la structurile de pe traseu.

Directorul CNAIR a precizat că pe traseu sunt în derulare lucrări la 12 poduri și pasaje, inclusiv montarea elementelor de siguranță, a sistemelor de iluminat și a infrastructurii ITS. De asemenea, la tunelul Momaia sunt instalate echipamentele necesare siguranței circulației.

În zona nodului rutier Tigveni a fost finalizată așternerea stratului de legătură, ceea ce indică un stadiu avansat al lucrărilor. Oficialul a estimat că, în condițiile menținerii ritmului actual, circulația ar putea fi deschisă cu aproximativ șase luni înainte de termenul contractual, stabilit pentru februarie 2027.

Astfel, potrivit estimărilor CNAIR, anul acesta s-ar putea circula pe aproximativ 54 de kilometri din totalul de 122 de kilometri ai autostrăzii Sibiu–Pitești, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România, finanțat prin Programul Transport 2021–2027.

Deputatul Viorica Sandu a anunțat că a votat în Camera Deputaților o măsură menită să corecteze o prevedere care, potrivit acesteia, a afectat direct pacienții vulnerabili. Noua reglementare prevede că prima zi de concediu medical va fi plătită pentru anumite categorii de pacienți.

Potrivit declarațiilor făcute de Viorica Sandu, beneficiari ai acestei modificări sunt pacienții oncologici, bolnavii cronici, persoanele incluse în programele naționale de sănătate, dar și pacienții spitalizați sau cei care se confruntă cu urgențe medico-chirurgicale.

„Prima zi de concediu medical nu va mai însemna o penalizare pentru cei care sunt cu adevărat bolnavi. Pentru aceste categorii vulnerabile, această zi va fi plătită”, a transmis deputatul Viorica Sandu.

Aceasta a criticat regula anterioară, susținând că aceasta i-a pus pe mulți români în situația de a alege între sănătate și venituri.

„Pentru mulți români, regula anterioară a însemnat o alegere nedreaptă: să meargă bolnavi la muncă sau să piardă bani. Asta nu este protecție socială, ci o presiune pusă exact pe cei mai vulnerabili”, a declarat deputatul Viorica Sandu.

În opinia sa, concediul medical ar trebui să fie o formă reală de protecție socială, nu una „acordată cu jumătate de măsură”, subliniind impactul nu doar asupra pacientului, ci și asupra colectivității.

Viorica Sandu a descris votul din Parlament drept „un pas corect”, însă a subliniat că sistemul de sănătate și protecție socială are încă nevoie de reforme.

„Sănătatea nu trebuie condiționată de venit. Mai avem de construit un sistem care să îi respecte cu adevărat pe cei aflați în suferință”, a mai precizat deputatul.

Guvernul României salută finalizarea cu succes a tranzacției prin care Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a achiziționat operatorul Portul Internațional Giurgiulești, compania ICS Danube Logistics, de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare.

Executivul subliniază că această investiție va consolida rolul strategic al Portul Constanța în regiunea Mării Negre, cu obiectivul de a-l transforma într-un hub regional major, capabil să asigure interconectarea dintre Uniunea Europeană și regiunile învecinate, inclusiv în contextul noilor rute de transport generate de evoluțiile geopolitice recente.

Prin preluarea Portului Giurgiulești, România își asumă, prin Administrația Porturilor Maritime Constanța, dezvoltarea și consolidarea poziției acestuia. Planurile de investiții vizează creșterea capacității operaționale, modernizarea infrastructurii și întărirea rolului portului în regiunea Mării Negre și în bazinul Dunării.

Autoritățile evidențiază că importanța strategică a portului va crește, acesta fiind bine poziționat inclusiv pentru a contribui la procesul de reconstrucție viitoare a Ucrainei.
Totodată, tranzacția este considerată un pas important pentru consolidarea relațiilor economice și comerciale dintre România și Republica Moldova, contribuind la securizarea lanțurilor de aprovizionare ale Republicii Moldova și la întărirea Parteneriatului Strategic dintre cele două state.

Portul Internațional Giurgiulești, situat la gurile Dunării, în proximitatea granițelor cu România și Ucraina, este singurul port maritim al Republicii Moldova și gestionează peste 70% din importurile și exporturile realizate pe cale navigabilă ale țării. Infrastructura sa include un terminal petrolier, două terminale de cereale, un terminal pentru mărfuri generale și un parc de afaceri.

Procesul de achiziție a început la 31 decembrie 2025, când BERD a semnat acordul de vânzare a 100% din acțiunile ICS Danube Logistics. Tranzacția a fost aprobată de acționarii Portului Constanța la 12 februarie 2026, iar cadrul legal necesar a fost finalizat la 26 martie 2026, prin adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a modificărilor legislative privind regimul portului Giurgiulești.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat că, începând de astăzi, demarează Recensământul General de Circulație Rutieră, o acțiune considerată strategică pentru planificarea și dezvoltarea infrastructurii de transport din România.

Procesul este organizat și coordonat de Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, în conformitate cu prevederile Normativului AND 557/2025, care stabilește metodologia de colectare a datelor de trafic pe drumurile publice de interes național, județean și comunal.

Potrivit CNAIR, recensământul are ca obiective principale determinarea intensității și compoziției traficului rutier, actualizarea indicilor privind evoluția cererii de transport, precum și furnizarea datelor necesare pentru fundamentarea investițiilor în infrastructură, întreținerea drumurilor și creșterea siguranței rutiere. De asemenea, datele colectate vor contribui la actualizarea modelelor de transport utilizate la nivel național.
Înregistrarea traficului va fi realizată atât prin metode automate, cu ajutorul sistemelor de monitorizare, cât și manual, în puncte stabilite strategic pe întreg teritoriul țării. Perioadele de colectare a datelor sunt stabilite astfel încât să surprindă variațiile sezoniere și zilnice ale traficului, incluzând zile lucrătoare, weekenduri și perioade cu trafic intens, precum cele turistice.

Reprezentanții CNAIR subliniază că procesul nu implică oprirea vehiculelor în trafic. Echipele de recenzori vor fi amplasate în afara părții carosabile, astfel încât circulația rutieră să nu fie afectată.
Rezultatele finale vor fi centralizate și utilizate pentru actualizarea bazelor de date tehnice rutiere și vor fi puse la dispoziția autorităților responsabile de gestionarea infrastructurii. CNAIR precizează că monitorizarea fluxurilor de trafic este esențială pentru proiectarea investițiilor, planificarea lucrărilor de întreținere și optimizarea circulației pe drumurile din România.

Partidul Social Democrat (PSD) îl somează pe prim-ministrul Ilie Bolojan să renunțe la orice inițiativă de vânzare a companiilor de stat profitabile și cere retragerea imediată a acestor proiecte din procedura legislativă. Social-democrații acuză lipsa consultării în Coaliție și solicită explicații publice privind evaluarea și oportunitatea unor astfel de tranzacții.

Într-un comunicat transmis presei, PSD arată că înaintea prezentării făcute de vicepremierul Oana Gheorghiu nu a existat nicio consultare nici cu partenerii de guvernare, nici cu miniștrii de resort ai partidului. „Prim-ministrul nu are dreptul de a decide într-un cerc restrâns vânzarea celor mai importante și profitabile companii de stat”, susțin social-democrații, care cer ca o asemenea decizie să fie dezbătută în Parlament.
Formațiunea anunță că va depune un proiect de lege pentru interzicerea, pe o perioadă de doi ani, a vânzării de active la companiile profitabile ale statului. Totodată, PSD solicită explicații privind presupusa subevaluare a unor societăți vizate pentru listare sau privatizare și lipsa luării în calcul a potențialului de creștere în actualul context geopolitic.

În comunicat sunt invocate cazuri concrete, precum Hidroelectrica și Romgaz, despre care PSD afirmă că ar putea înregistra creșteri semnificative de valoare în următoarele 12–18 luni, pe fondul crizei energetice globale. Social-democrații pun sub semnul întrebării oportunitatea vânzării unor pachete de acțiuni în acest moment și întreabă „cine are de câștigat dintr-o astfel de tranzacție”.
De asemenea, PSD cere clarificări în legătură cu intenția de vânzare a CEC Bank, pe care o consideră esențială pentru finanțarea programelor guvernamentale destinate agriculturii, IMM-urilor și locuințelor pentru tineri. Partidul susține că banca ar fi fost evaluată „la jumătate din valoarea reală de piață”.

Referitor la SALROM, PSD consideră „cel puțin suspect” faptul că în evaluare nu ar fi fost inclus zăcământul de grafit de la Baia de Fier, descris drept una dintre cele mai pure resurse din Europa și cu importanță strategică pentru industrii precum cea a bateriilor litiu-ion, semiconductorilor și tehnologiilor avansate.
În final, social-democrații critică și posibilele planuri de vânzare a unor companii din sectorul Apărării, argumentând că acestea contravin tendințelor din statele membre NATO, care își consolidează capacitățile militare și investițiile în domeniu.
PSD solicită premierului și vicepremierului să ofere „explicații clare și transparente” în fața cetățenilor și să renunțe la orice demers care ar putea afecta interesele economice și strategice ale României.

Președintele Nicușor Dan a declarat luni că România nu este, în opinia sa, „foarte aproape de o moțiune de cenzură”, în contextul tensiunilor politice din ultimele zile.

Întrebat despre discuțiile purtate cu liderul Partidul Social Democrat și cu premierul Ilie Bolojan, șeful statului a subliniat că anumite aspecte nu pot fi făcute publice. „Acest tip de discuții presupune și lucruri care nu se spun în spațiul public. Dar pe mesajele importante nu se poate ca cineva să spună președintelui un lucru și în spațiul public alt lucru”, a afirmat acesta.

Nicușor Dan a precizat că, în prezent, intențiile politice sunt cele comunicate oficial de partide, urmând ca în perioada următoare să se vadă dacă există posibilitatea unei apropieri între actorii politici.
Referitor la perspectiva unei moțiuni de cenzură, președintele a spus că nu deține informații certe, însă nu consideră că un astfel de demers este iminent. „Dacă mă întrebați pe mine, nu cred că suntem foarte aproape de o moțiune”, a declarat acesta.

Întrebat și despre eventualitatea semnării unor demisii ale miniștrilor PSD, șeful statului a evitat să comenteze, precizând că nu dorește să intre în scenarii.
Totuși, Nicușor Dan consideră că este un lucru bun faptul că „există consens pe PNRR.”
„Cele patru partide pro-occidentale, minoritățile naționale, au consens că toate legile, actele normative care mai sunt necesar a fi date pentru PNRR, ca ele să treacă astfel încât România să încaseze banii pe care are de încasat din PNRR până la sfârșitul lunii august, când se închide acest program”, a explicat Dan.
Al doilea lucru important, în viziunea președintelui, este că „România are buget și va rămâne în acest buget, România își va păstra traiectoria financiară”.

Partidul Social Democrat a decis luni seară retragerea miniștrilor săi din Guvernul condus de Ilie Bolojan, în urma unui vot intern în care aproape întreaga conducere extinsă a formațiunii a susținut această opțiune.

Potrivit datelor prezentate în cadrul consultării interne, 97,7% dintre cei aproximativ 5.000 de delegați prezenți au votat „pentru” ieșirea de la guvernare, în timp ce doar 2,3% s-au pronunțat împotrivă. În total, 4.949 de membri PSD și-au exprimat opțiunea.

Decizia a fost luată în cadrul unui mecanism de consultare internă similar celui utilizat de social-democrați și la momentul intrării la guvernare alături de PNL, UDMR, USR și reprezentanții minorităților naționale.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat lansarea unui amplu proces de reformă a companiilor de stat, vizând eficientizarea activității acestora și reducerea pierderilor semnificative înregistrate în ultimii ani.

Potrivit șefului Guvernului, România are peste 1.500 de companii în care statul este acționar, multe dintre acestea funcționând ineficient și generând pierderi totale de aproximativ 14 miliarde de lei. „Acești bani ar fi putut fi direcționați către investiții importante pentru cetățeni”, a transmis premierul.

Reforma începe cu un proiect-pilot care vizează 22 de companii din sectoare-cheie precum energie, transporturi și industrie. Acestea au acumulat, într-un singur an, datorii bugetare de peste 4 miliarde de lei și pierderi de peste 1 miliard de lei.
Planul Guvernului prevede clasificarea companiilor în funcție de importanța strategică și performanța economică. Companiile din infrastructura critică, precum ELCEN, Oil Terminal și CFR SA, vor beneficia de investiții și management profesionist.

Pentru companiile cu rol strategic, precum Avioane Craiova și Romaero, deciziile vor fi fundamentate pe analize și audituri independente, în vederea valorificării potențialului industrial.
Executivul are în vedere și reorganizarea unor entități pentru alinierea la standarde europene, inclusiv CNCIR.
Companiile cu pierderi recurente, precum CFR Călători, Metrorex și TAROM, vor intra într-un proces de redresare operațională, care va include măsuri de eficientizare și expertiză internațională.

În paralel, Guvernul ia în calcul fuziuni și integrări acolo unde există suprapuneri de activitate, precum în cazul Telecomunicații CFR și Tipografica Filaret.
Pentru companiile fără perspective viabile, autoritățile propun închiderea treptată și ordonată. Exemplele menționate includ CFR Marfă și Petrotrans, aceasta din urmă aflându-se în faliment încă din 2007.

Totodată, Executivul lucrează la o listă de companii ce ar putea fi listate parțial la bursă, prin vânzarea unor pachete minoritare de acțiuni, statul urmând să păstreze controlul majoritar. Printre acestea se numără Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank. Alte companii vizate, precum Transgaz, Portul Constanța și Poșta Română, ar putea intra în acest proces după îndeplinirea unor condiții prealabile.

Premierul a precizat că acesta este doar primul pas, urmând ca în următoarele 30 de zile să fie lansat un nou val de evaluări, bazate pe criterii de importanță strategică și situație financiară.
„România nu își mai permite risipa și blocajele de până acum. Reforma companiilor de stat dusă la capăt va însemna rezultate reale în economie și în bugetul public”, a subliniat Ilie Bolojan.

Un nou tronson de cale ferată modernizată, parte a lotului Lugoj – Timișoara Est, a fost deschis circulației feroviare, au anunțat reprezentanții CFR Infrastructură Timișoara.

Segmentul recent dat în exploatare are o lungime de aproximativ 9,5 kilometri (8,6 km de linie curentă și 900 de metri în Stația Recaș) și face parte dintr-un amplu proiect de modernizare a infrastructurii feroviare din vestul țării.

Potrivit sursei citate, pe acest tronson au fost realizate lucrări complexe, care includ construcția a 10 podețe și 5 poduri, montarea a 7 schimbători de cale tip 60, precum și amenajarea unor peroane – peronul firului II în punctul de oprire Izvin și peroanele liniilor 3-4 din Stația Recaș, acestea urmând să fie finalizate în perioada următoare. De asemenea, au fost instalate și cablate echipamentele tehnice în containerul CE și în sala de relee CED Recaș.
Noul tronson asigură continuitatea firului II, dat în exploatare în 12 februarie 2026, contribuind la extinderea rețelei modernizate la aproximativ 30 de kilometri pe care trenurile circulă deja în condiții îmbunătățite.

Lotul 2 Lugoj – Timișoara Est face parte din proiectul de reabilitare a liniei feroviare Caransebeș – Arad, componentă a coridorului european Orient/Est-Mediteranean. Proiectul este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Obiectivul principal îl reprezintă modernizarea unei linii de cale ferată de 162 de kilometri, care va deveni dublă, electrificată și echipată cu sisteme moderne de control, permițând circulația trenurilor cu viteze cuprinse între 120 și 160 km/h.

Printre beneficiile așteptate se numără reducerea timpilor de călătorie, creșterea siguranței traficului feroviar, îmbunătățirea confortului pasagerilor și sporirea capacității de tranzit, inclusiv la frontiere.
Valoarea totală a proiectului depășește 8,7 miliarde de lei.