România analizează posibilitatea dezvoltării unui program național de stimulare a producției interne de medicamente și consumabile medicale, după modelul aplicat în Spania, a anunțat Alexandru Rogobete, în urma unei vizite de lucru la Ministerul Industriei din Spania.

Potrivit acestuia, discuțiile purtate cu oficialii spanioli s-au concentrat pe programul Pro-Farma, derulat de mai mulți ani în Spania, care sprijină producția internă de medicamente și dispozitive medicale, contribuind la stabilitatea sistemului de sănătate, acces mai rapid al pacienților la tratamente și consolidarea industriei farmaceutice.

Rogobete a precizat că a convenit împreună cu secretarul de stat spaniol Jordi Garcia Brustenga demararea procedurilor pentru semnarea unui Memorandum de colaborare între cele două ministere, document care va permite schimbul de expertiză și bune practici pentru dezvoltarea unui program similar în România.
„Acest tip de politică publică arată că se poate construi capacitate reală de producție și reduce dependența de importuri”, a subliniat Rogobete, adăugând că dezvoltarea sistemului de sănătate trebuie abordată strategic, de la infrastructură și resursă umană până la industrie și accesul real al pacienților la tratamente.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat demersuri pentru eficientizarea activității instanțelor, ca răspuns la creșterea volumului de activitate și insuficiența resurselor umane din sistemul judiciar.

Potrivit unui comunicat al CSM, Secția pentru judecători și membrii reprezentanți ai societății civile consideră necesară asigurarea unui volum optim de activitate pentru judecători, printr-o normare realistă și prin degrevarea activității judiciare.

Până pe 23 ianuarie, instanțele de judecată, reprezentanții Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR) și ai altor profesii juridice vor fi consultați cu privire la eventualele dificultăți generate de procesul de normare. Ulterior, până pe 30 ianuarie, grupul de lucru al CSM va finaliza analiza propunerilor de modificare a legislației, menite să eficientizeze activitatea instanțelor.

Propunerile rezultate vor fi transmise entităților cu inițiativă legislativă până pe 2 februarie 2026. Ulterior, până pe 27 februarie, se va definitiva mecanismul de normare și vor fi adaptate legislația secundară relevantă, iar până pe 2 martie se va asigura implementarea măsurilor în instanțele de judecată.
Decizia CSM are la bază contextul actual al sistemului judiciar, caracterizat printr-o creștere exponențială a volumului de activitate și insuficiență cronică a resurselor umane, precum și concluziile consultării judecătorilor din decembrie 2025.

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că țara noastră a votat în favoarea Acordului comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur – Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay – după obținerea unor garanții suplimentare pentru protejarea producătorilor români și europeni, în special din sectorul agricol.

Potrivit șefului statului, Acordul va duce la crearea uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume și va consolida prezența economică a Uniunii Europene într-o regiune comercială strategică. Pentru România, beneficiile vizează în principal creșterea exporturilor, prin eliminarea taxelor vamale ridicate care se aplicau până acum.

„Am fost implicat activ în ultimele săptămâni în negocieri cu ceilalți lideri europeni, astfel încât România și UE să aibă beneficii comerciale în sectoare economice importante, dar în același timp să fie susținuți fermierii români”, a transmis președintele.

Conform datelor prezentate, Acordul prevede eliminarea taxelor vamale pentru 91% din produsele importate din UE pe piețele Mercosur. România ar urma să exporte mai avantajos echipamente de transport – în special componente auto –, aparate și dispozitive mecanice și electrice, produse metalice și textile. De asemenea, este așteptată o creștere a exporturilor de servicii, precum și un acces mai bun la materii prime critice, cu impact strategic asupra reducerii dependențelor externe.

În ceea ce privește agricultura, Nicușor Dan a subliniat că au fost introduse mecanisme clare de protecție pentru sectoarele sensibile. Importurile de carne de vită vor fi limitate la maximum 1,5% din producția anuală a UE, iar cele de carne de pasăre la 1,3%, cantitățile care depășesc aceste praguri urmând să fie taxate la nivelurile actuale. În plus, a fost inclusă o clauză bilaterală de salvgardare, care permite reintroducerea rapidă a taxelor vamale dacă importurile pun în pericol producătorii locali.

Totodată, produsele agroalimentare importate vor trebui să respecte integral standardele Uniunii Europene, inclusiv în privința pesticidelor și a altor substanțe utilizate în producție. Din totalul indicațiilor geografice europene protejate pe piețele Mercosur, 15 aparțin României.

Șeful statului a mai precizat că, la solicitarea mai multor state membre, inclusiv a României, Comisia Europeană va aloca anticipat până la 45 de miliarde de euro suplimentare pentru Politica Agricolă Comună, din marja de flexibilitate bugetară.

„Prin scăderea taxelor vamale, România va câștiga noi piețe pentru exporturi, iar agricultura noastră este protejată. Acordul negociat de UE este o oportunitate pentru România”, a concluzionat președintele Nicușor Dan.

România nu se confruntă cu riscuri majore în alimentarea cu energie, în ciuda condițiilor meteo dificile din ultimele zile, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan Gruia, după cea de-a doua reuniune din această săptămână a Comandamentului Energetic Național, desfășurată la sediul Transelectrica.

Potrivit ministrului, la data de 3 ianuarie, aproximativ 95.000 de gospodării din întreaga țară rămăseseră fără energie electrică din cauza vremii severe. În urma intervențiilor coordonate ale autorităților și operatorilor din domeniu, peste 90% dintre acestea au fost reconectate la rețea în decurs de cinci zile, restul cazurilor fiind în curs de soluționare.
În total, au fost înregistrate 5.288 de intervenții, realizate de 340 de echipe din teren. Aproape 1.000 de persoane au fost mobilizate și au intervenit în condiții dificile, cu sprijinul a sute de utilaje, inclusiv generatoare, utilaje de deszăpezire, macarale, autospeciale, autovehicule de teren, drone și un snowmobil, utilizat în zonele greu accesibile.

Autoritățile se așteaptă în continuare la episoade de vreme severă, cu ninsori abundente, viscol, polei și temperaturi cuprinse între minus 10 și minus 15 grade Celsius. În acest context, toți operatorii din sectorul energetic au fost coordonați pentru a fi pregătiți să intervină rapid.
Ministrul Energiei a precizat că România dispune de stocuri suficiente de resurse energetice. Depozitele de gaze naturale sunt umplute în proporție de aproape 70%, peste media Uniunii Europene, de 58%. În zilele geroase, consumul zilnic ajunge la aproximativ 50 de milioane de metri cubi, în timp ce producția internă se ridică la 23,7 milioane de metri cubi pe zi. În depozite se aflau, miercuri dimineață, 2,16 miliarde de metri cubi de gaze, cu peste 200 de milioane de metri cubi mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.
„Monitorizăm permanent situația și intervenim rapid oriunde este nevoie, pentru ca energia electrică și căldura să rămână în casele românilor”, a transmis ministrul Energiei.

România nu se confruntă cu riscuri majore în alimentarea cu energie, în ciuda condițiilor meteo dificile din ultimele zile, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan Gruia, după cea de-a doua reuniune din această săptămână a Comandamentului Energetic Național, desfășurată la sediul Transelectrica.

Potrivit ministrului, la data de 3 ianuarie, aproximativ 95.000 de gospodării din întreaga țară rămăseseră fără energie electrică din cauza vremii severe. În urma intervențiilor coordonate ale autorităților și operatorilor din domeniu, peste 90% dintre acestea au fost reconectate la rețea în decurs de cinci zile, restul cazurilor fiind în curs de soluționare.
În total, au fost înregistrate 5.288 de intervenții, realizate de 340 de echipe din teren. Aproape 1.000 de persoane au fost mobilizate și au intervenit în condiții dificile, cu sprijinul a sute de utilaje, inclusiv generatoare, utilaje de deszăpezire, macarale, autospeciale, autovehicule de teren, drone și un snowmobil, utilizat în zonele greu accesibile.

Autoritățile se așteaptă în continuare la episoade de vreme severă, cu ninsori abundente, viscol, polei și temperaturi cuprinse între minus 10 și minus 15 grade Celsius. În acest context, toți operatorii din sectorul energetic au fost coordonați pentru a fi pregătiți să intervină rapid.
Ministrul Energiei a precizat că România dispune de stocuri suficiente de resurse energetice. Depozitele de gaze naturale sunt umplute în proporție de aproape 70%, peste media Uniunii Europene, de 58%. În zilele geroase, consumul zilnic ajunge la aproximativ 50 de milioane de metri cubi, în timp ce producția internă se ridică la 23,7 milioane de metri cubi pe zi. În depozite se aflau, miercuri dimineață, 2,16 miliarde de metri cubi de gaze, cu peste 200 de milioane de metri cubi mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.
„Monitorizăm permanent situația și intervenim rapid oriunde este nevoie, pentru ca energia electrică și căldura să rămână în casele românilor”, a transmis ministrul Energiei.

Comisia Europeană susține crearea unui Hub European de Securitate Maritimă la Marea Neagră, care ar putea fi găzduit de România, a anunțat vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, după primirea unui răspuns oficial din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Potrivit lui Negrescu, mesajul transmis de Comisia Europeană confirmă că proiectul este fezabil și se înscrie în noile priorități ale Uniunii Europene privind securitatea, apărarea, reziliența și protejarea infrastructurii strategice. Decizia finală privind înființarea hubului depinde de statele membre riverane Mării Negre, România fiind considerată un candidat solid pentru găzduirea acestui centru strategic.

Inițiativa vine în contextul în care regiunea Mării Negre a devenit una dintre cele mai sensibile zone geopolitice ale Europei, pe fondul războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Hubul ar avea rolul de a consolida securitatea rutelor maritime, de a proteja infrastructura critică – inclusiv porturi, cabluri și rețele energetice – și de a contribui la combaterea amenințărilor hibride, precum și la creșterea capacității de reacție a Uniunii Europene.

„Comisia Europeană confirmă că acest proiect se aliniază obiectivelor strategice ale UE și poate deveni un instrument concret pentru o prezență europeană reală la Marea Neagră”, a declarat Victor Negrescu.
Pentru România, găzduirea Hubului European de Securitate Maritimă ar reprezenta o oportunitate strategică majoră, prin consolidarea rolului său regional, atragerea de expertiză și investiții europene și întărirea poziției sale în arhitectura de securitate a Uniunii Europene.
Victor Negrescu a subliniat că următorul pas revine autorităților de la București, care trebuie să elaboreze și să prezinte un proiect concret pentru materializarea acestei inițiative. „Este un demers important atât pentru securitatea Europei, cât și pentru România”, a mai afirmat vicepreședintele Parlamentului European.

Ministerul Finanțelor a demarat la începutul acestui an un amplu pachet de măsuri „pro-business”, menit să asigure lichiditatea companiilor și stabilitatea economică, prin plăți masive către mediul privat, a anunțat joi ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Potrivit oficialului, statul își onorează obligațiile financiare față de companii prin decontări consistente în sistemul de sănătate, plata bonificațiilor pentru firmele care și-au achitat la timp taxele și accelerarea rambursărilor de TVA.

„Respectarea obligațiilor statului față de mediul de afaceri nu este doar un principiu de dreptate și credibilitate, ci și o regulă de bună-credință și predictibilitate în relația cu economia reală”, a declarat Nazare.
Ministrul a subliniat că economia României a demonstrat reziliență în contextul măsurilor fiscal-bugetare adoptate anul trecut, chiar dacă ritmul de creștere a fost unul modest. El a pus această stabilitate pe seama antreprenorilor și a companiilor care și-au respectat obligațiile fiscale.

„Economia reală, românii și antreprenorii corecți au susținut funcționarea statului și nivelul record al veniturilor bugetare, prin plata la timp a taxelor și impozitelor”, a spus ministrul Finanțelor.
În acest context, Alexandru Nazare a arătat că una dintre prioritățile mandatului său este achitarea la zi a tuturor restanțelor către mediul privat, astfel încât statul să intre în anul 2026 cu obligațiile onorate integral.
Printre plățile recente, ministrul a menționat alocarea a aproape 3,5 miliarde de lei către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în luna decembrie, pentru acoperirea costurilor cu medicamentele, serviciile medicale furnizate de spitale și decontarea concediilor medicale. Aceste fonduri permit firmelor care au avansat cheltuielile să își recupereze sumele, contribuind la echilibrarea fluxurilor financiare din economie.

De asemenea, Ministerul Finanțelor a început plata bonificațiilor de 3% pentru IMM-urile care și-au achitat la timp obligațiile fiscale. Peste 150.000 de firme beneficiază de aceste bonificații, valoarea totală a sumelor ridicându-se la peste 160 de milioane de lei.
Totodată, procesul de rambursare a TVA a fost accelerat, pentru a lăsa mai mult capital la dispoziția antreprenorilor și pentru a stimula investițiile.
Nazare a mai amintit că, la finalul anului trecut, au fost alocate 12 miliarde de lei pentru stingerea obligațiilor statului și a reiterat intenția Guvernului de a elimina taxa pe construcții speciale și de a reduce treptat impozitul minim pe cifra de afaceri.
„Adoptarea acestui cumul de măsuri pro-business reprezintă o premieră în ultimii ani, iar efortul bugetar de achitare a datoriilor este fără precedent”, a concluzionat ministrul Finanțelor, precizând că statul trebuie să devină un partener corect și predictibil pentru mediul de afaceri.

Președintele României, Nicușor Dan, va participa marți la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai Coaliției de Voință, care va avea loc la Palatul Élysée din Paris, a anunțat duminică Administrația Prezidențială.

Reuniunea se desfășoară în contextul unei serii de întâlniri diplomatice inițiate de Ucraina și partenerii săi la începutul lunii ianuarie, menite să consolideze coordonarea politică și de securitate. Sâmbătă, consilierii europeni pentru securitate națională s-au reunit la Kiev pentru discuții la nivel înalt, potrivit The Kyiv Independent.

Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Rustem Umerov, a declarat că agenda discuțiilor include teme de securitate și economice, elaborarea documentelor-cadru și coordonarea pașilor următori cu partenerii internaționali.
La reuniuni participă reprezentanți din Germania, Regatul Unit, Franța, Italia, Spania, Letonia, Estonia, Lituania, Polonia, Finlanda, Canada, Țările de Jos, Suedia și Norvegia, precum și oficiali ai NATO, Consiliului European și Comisiei Europene.
Întâlnirile au loc pe fondul eforturilor continue ale Ucrainei și ale aliaților săi de a elabora un plan de pace pentru încheierea războiului declanșat de Rusia.

Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României se situau la 64,8 miliarde de euro la 31 decembrie 2025, în scădere față de nivelul de 65,408 miliarde de euro înregistrat la 30 noiembrie 2025, potrivit datelor publicate de BNR. Comparativ cu finalul anului 2024, când rezervele valutare erau de 62,135 miliarde de euro, nivelul este însă mai ridicat.

În cursul lunii decembrie, au fost înregistrate intrări de 3,268 miliarde de euro, provenite în principal din modificarea rezervelor minime obligatorii în valută constituite de instituțiile de credit la BNR, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor și alte operațiuni. Totodată, au avut loc ieșiri de 3,876 miliarde de euro, reprezentând modificări ale rezervelor minime în valută, plăți de rate și dobânzi aferente datoriei publice denominate în valută, precum și plăți din contul Comisiei Europene și altele.

Nivelul rezervei de aur s-a menținut la 103,6 tone, iar valoarea acesteia a ajuns la 12,217 miliarde de euro, în creștere față de 12,011 miliarde de euro la 30 noiembrie 2025 și de 8,356 miliarde de euro la 31 decembrie 2024, pe fondul evoluției prețurilor internaționale.
Astfel, rezervele internaționale ale României (valute și aur) se situau la 77,017 miliarde de euro la 31 decembrie 2025, față de 77,419 miliarde de euro la 30 noiembrie 2025 și 70,491 miliarde de euro la finalul anului 2024.
BNR precizează că plățile scadente în luna ianuarie 2026 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor, se ridică la aproximativ 389 milioane de euro.

România a înregistrat în 2025 un an record în domeniul infrastructurii, cu inaugurarea a 146 de kilometri de autostradă și a unui drum expres, a anunțat ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban.
Potrivit bilanțului prezentat de ministru, nivelul fondurilor europene atrase a ajuns la 27,8 miliarde de lei, în creștere cu 24% față de anul precedent. Tot în 2025 au fost semnate contracte de proiectare și execuție pentru alți 151,8 kilometri de drumuri, conform datelor Companiei Naționale de Investiții Rutiere.

În sectorul feroviar, CFR SA a recepționat 75 de kilometri de linie modernizată, iar alți 142 de kilometri au fost finalizați prin lucrări de tip „Quick Wins”. Autoritatea pentru Reformă Feroviară a livrat 13 trenuri electrice noi pentru CFR Călători, fiecare cu o capacitate de 350 de locuri. De asemenea, au fost modernizate 20 de locomotive și 44 de vagoane, iar Metrorex a primit șapte trenuri noi.

În Portul Constanța au fost finalizate investiții în valoare totală de 130 de milioane de lei, finanțate din fonduri proprii și fonduri europene.
Ministrul a mai precizat că toate cele patru loturi ale secțiunii montane a Autostrăzii A8, cu o lungime totală de 116 kilometri, au contracte atribuite sau semnate pentru supervizarea lucrărilor. Cel mai dificil tronson din punct de vedere tehnic este lotul 2B Grințieș–Pipirig.