Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a explicat luni, în fața presei, principalele motive care stau la baza discuțiilor privind o eventuală schimbare din funcție a premierului Ilie Bolojan, invocând întârzieri în adoptarea măsurilor economice, lipsă de transparență în gestionarea unor fonduri europene și absența unor decizii rapide în contextul crizei energetice.

Grindeanu a subliniat că planul de relansare economică propus de PSD încă din luna septembrie a fost adoptat abia după o perioadă de cinci luni consecutive de scădere economică. Potrivit acestuia, întârzierea ar fi fost determinată inclusiv de faptul că inițiativa a aparținut social-democraților.

Un alt punct criticat de liderul PSD este lipsa de claritate în ceea ce privește programul SAFE, pe care l-a descris drept un mecanism de finanțare bazat pe împrumuturi, chiar dacă la dobânzi avantajoase. Grindeanu a atras atenția că, în ciuda impactului pe termen lung asupra bugetului public, informațiile despre modul de alocare a fondurilor sunt insuficiente. El a menționat că doar o parte din sumă, respectiv 4 miliarde de euro din totalul de 16 miliarde, ar urma să fie direcționată către proiecte de mobilitate militară și infrastructură, în timp ce restul banilor rămân neclarificați din perspectiva investițiilor, a creării de locuri de muncă sau a efectelor economice.

În același context, Grindeanu a evidențiat și presiunile tot mai mari generate de criza din sectorul energetic, afirmând că reprezentanții PSD au cerut în mod repetat, în ultimele săptămâni, adoptarea unor măsuri urgente de către Guvern. Acesta și-a exprimat speranța că Executivul va lua o primă decizie concretă în acest sens în perioada imediat următoare.

Totodată, liderul social-democrat a precizat că analiza actualei guvernări nu se limitează la critici, ci include și o evaluare internă a activității miniștrilor PSD. În cadrul întâlnirilor regionale organizate în partid, conducerea va prezenta atât realizările, cât și problemele identificate, pentru ca membrii formațiunii să poată lua o decizie informată privind viitorul coaliției.

Lucrările de construcție la noul Centru Integrat de Îngrijiri Paliative din Galați au început, proiectul fiind anunțat de președintele Consiliului Județean, Costel Fotea, care a subliniat importanța investiției pentru pacienții cu boli grave.

Potrivit acestuia, centrul va oferi servicii medicale dedicate alinării suferinței persoanelor afectate de afecțiuni severe, inclusiv boli oncologice în stadii avansate, completând infrastructura medicală existentă la Spitalul Județean Clinic de Urgență „Sf. Ap. Andrei”.

Proiectul, finanțat de Consiliul Județean Galați, are o valoare de aproximativ 30 de milioane de lei și prevede construirea unei unități moderne cu 50 de paturi, dispusă într-o clădire cu patru etaje.

Noul centru va fi dotat cu peste 1.000 de echipamente medicale de ultimă generație și va include saloane pentru doi sau trei pacienți, cabinete medicale, spații pentru kinetoterapie, consiliere psihologică, săli de tratament și zone dedicate socializării și așteptării.

Reprezentanții administrației județene afirmă că investiția vizează nu doar extinderea serviciilor medicale, ci și îmbunătățirea calității vieții pacienților aflați în suferință, prin asigurarea unor condiții moderne de îngrijire paliativă.

Un oraș din România introduce un sistem care schimbă automat semaforul pe roșu atunci când șoferii depășesc viteza legală. Radarele vor fi instalate în mai multe intersecții din Brașov, potrivit Primăriei brașovene.

Dispozitivele vor fi montate în special la trecerile pentru pietoni din zone aglomerate. Atunci când radarul detectează un autovehicul care circulă cu viteză peste limita legală, semaforul trece automat pe roșu. Măsura are ca scop reducerea vitezei în zonele cu risc ridicat și creșterea siguranței pietonilor.

Decizia face parte dintr-un pachet mai amplu de modificări avizate de Comisia de Circulație a Municipiului Brașov.

Printre măsurile aprobate se numără și reorganizarea unui sens giratoriu pentru a fluidiza traficul către principalele zone ale orașului, precum și modificarea sensului unic pe două străzi din cartier.

De asemenea, la un semafor existent va fi montat un sistem de verde intermitent, iar o barieră auto va fi amplasată în fața unei instituții de învățământ superior. În plus, vor fi amenajate stații noi de transport în comun pe o arteră din oraș.

În aceeași ședință a fost avizat și traseul evenimentului Marșul pentru Viață 2026, programat pentru 28 martie. Participanții vor parcurge un traseu din zona centrală a orașului, iar circulația va fi reorganizată temporar pe durata desfășurării manifestării.

Parlamentul a adoptat bugetul de stat pentru anul 2026, în urma unor dezbateri prelungite care au fost reluate în cursul dimineții și finalizate prin votul din plenul reunit.

Deputatul Viorica Sandu a declarat că procesul de aprobare nu a fost unul lipsit de dificultăți, fiind marcat de diferențe de opinie și negocieri susținute între factorii politici.

„Procesul nu a fost unul simplu. Au existat diferențe de opinie, blocaje și negocieri, dar și o prezență constantă la nivel guvernamental pe parcursul discuțiilor”, a explicat deputatul Viorica Sandu.

Potrivit formei finale adoptate, bugetul reflectă atât constrângerile economice existente, cât și o serie de ajustări realizate în urma dezbaterilor parlamentare. Acestea includ amendamente punctuale care au fost aprobate în plen.

„Este esențial ca prevederile adoptate astăzi să fie implementate responsabil, iar prioritățile asumate să se regăsească în mod concret în execuția bugetară. Dezbaterile s-au încheiat. Urmează etapa cea mai importantă: aplicarea”, a transmis deputatul Viorica Sandu.

România își exprimă sprijinul pentru menținerea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz, alăturându-se unei declarații comune semnate de mai multe state occidentale și asiatice, a anunțat președintele Nicușor Dan.

Acesta a precizat că România s-a raliat poziției formulate de Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Olanda și Japonia, document care subliniază importanța respectării principiului libertății de navigație, considerat fundamental în dreptul internațional.

„Am decis să ne alăturăm declarației Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Olandei și Japoniei privind asigurarea în Strâmtoarea Ormuz a libertății de navigație, principiu fundamental al dreptului internațional”, a transmis șeful statului.

Potrivit acestuia, decizia României vine în contextul preocupărilor legate de posibilele efecte ale tensiunilor din regiune asupra piețelor energetice globale. Închiderea sau perturbarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz ar putea avea consecințe semnificative asupra economiei mondiale, inclusiv asupra României, în special prin creșterea prețurilor la combustibili.

„Efectele sunt resimțite și în România, în special în ceea ce privește prețul combustibililor. În acest sens, suntem pregătiți să participăm la eforturile comunității internaționale care vor conduce la menținerea prețurilor la un nivel suportabil pentru populație”, a mai declarat Nicușor Dan.

Președintele a subliniat, de asemenea, că România nu intenționează să se implice direct în conflictul din Orientul Mijlociu, ci își menține angajamentul de a colabora cu partenerii internaționali pentru susținerea eforturilor de dezescaladare a tensiunilor din regiune.

Parlamentul România a adoptat, vineri, bugetul de stat pentru anul în curs, după mai multe luni de întârziere și negocieri intense în cadrul coaliției de guvernare. Proiectul de buget a fost aprobat cu 319 voturi „pentru”, 104 „împotrivă” și o abținere. Doi parlamentari nu și-au exprimat votul.

Documentul stabilește principalele coordonate financiare ale statului, incluzând alocări pentru investiții, sănătate, educație și infrastructură. Reprezentanții coaliției au susținut că bugetul este construit pentru a asigura stabilitate economică și pentru a continua proiectele de dezvoltare.

Opoziția a criticat însă modul de distribuire a fondurilor și a acuzat lipsa unor măsuri suficiente pentru protejarea populației în contextul creșterii prețurilor.

Adoptarea bugetului permite instituțiilor publice să utilizeze fondurile alocate și marchează începutul implementării politicilor fiscale și economice pentru anul în curs.

Președintele Nicușor Dan a declarat, la finalul reuniunii Consiliul European de la Bruxelles, că Uniunea Europeană pregătește introducerea unui cadru legislativ uniform pentru companii, aplicabil în toate cele 27 de state membre, alături de măsuri pentru accelerarea producției industriale.

Șeful statului a explicat că Comisia Europeană lucrează la un pachet amplu de simplificare legislativă destinat mediului de afaceri, structurat în zece inițiative de tip „omnibus”. Potrivit acestuia, toate pachetele au fost deja redactate, dintre care trei au fost adoptate și sunt în vigoare, două se află în negocieri între instituțiile europene, iar restul sunt în diferite etape de analiză la nivelul Consiliului.

În paralel, Comisia a propus așa-numitul „al 28-lea regim”, care ar permite înființarea și funcționarea firmelor pe baza unui set unic de reguli valabil în întreaga Uniune, eliminând diferențele legislative dintre statele membre.

De asemenea, oficialul a menționat lansarea inițiativei „Industrial Accelerator Act”, un proiect normativ care urmărește stimularea producției industriale, protejarea sectoarelor strategice și accelerarea procedurilor de autorizare la nivel european.
Potrivit președintelui, aceste măsuri vizează creșterea competitivității economiei europene și reducerea birocrației pentru companii, în contextul provocărilor economice actuale.

Președintele CJ Galați, Costel Fotea, a anunțat continuarea proiectului educațional „Muzeele prin ochii copiilor”, ajuns în 2026 la cea de-a cincea ediție. Mii de elevi din mediul rural beneficiază de excursii gratuite la instituțiile muzeale din subordinea Consiliul Judetean Galati.

Potrivit lui Fotea, odată cu ediția din acest an, proiectul va atinge un total de peste 17.500 de copii participanți, consolidându-și statutul de inițiativă unică la nivel național, orientată spre facilitarea accesului la cultură și educație pentru elevii din zonele rurale.
În 2026, aproximativ 2.500 de elevi de clasa a V-a din toate comunele județului, precum și din orașele Tecuci, Targu Bujor și Beresti, inclusiv copii din școlile speciale, vor participa la excursii organizate în perioada mai–iunie, înaintea vacanței de vară.

Programul include tururi ghidate la muzee de artă și istorie, dar și vizite la obiective precum Gradina Botanica Galati și Gradina Zoologica Galati. De asemenea, elevii vor descoperi tradițiile locale la Muzeul Satului și Muzeul Pescăresc din Pădurea Gârboavele.

Organizatorii asigură transportul cu autocarul, însoțitori pentru fiecare grup, precum și mese și gustări pe durata excursiilor. Participanții vor primi și suveniruri, în cadrul unei experiențe menite să contribuie la dezvoltarea culturală și personală.

„Pentru mulți dintre acești copii este prima excursie sau prima vizită la un muzeu, iar bucuria lor ne motivează să continuăm acest proiect”, a declarat Costel Fotea.
Inițiativa „Muzeele prin ochii copiilor” este prezentată de autoritățile județene drept un demers dedicat promovării identității culturale locale și apropierii tinerei generații de valorile patrimoniului gălățean.

România rămâne un pilon de securitate pe flancul estic al NATO, a declarat președintele Nicusor Dan, după întâlnirea avută la sediul NATO cu secretarul general Mark Rutte.

Șeful statului a subliniat că discuțiile au vizat consolidarea securității României și întărirea flancului estic al Alianței. „România este o țară sigură, chiar mai sigură”, a afirmat Nicușor Dan.

Potrivit acestuia, agenda întrevederii a inclus dezvoltarea de noi capabilități în cadrul programului „Santinela Estului”, proiectele NATO din zona Marea Neagra, precum și inițiativa creării unui hub regional de securitate, în perspectiva summitului NATO de la Ankara.

De asemenea, au fost analizate provocările generate de războiul hibrid și cooperarea cu Ucraina în domeniul dronelor și al sistemelor anti-dronă. „Nu este despre Ucraina, este despre securitatea Europei”, a subliniat președintele.
Nicușor Dan a reiterat angajamentul României față de obligațiile asumate în cadrul NATO, precizând că bugetul pentru apărare a fost de 2,2% din PIB anul trecut, urmând să crească la 2,5% în 2026, cu o pondere semnificativă destinată investițiilor în echipamente militare.
La finalul întrevederii, președintele României a anunțat că l-a invitat pe Mark Rutte la summitul B9 de la București, invitație acceptată de oficialul NATO.