Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Forțelor Armate și al Veteranilor din Republica Franceză, prin direcțiile generale pentru armamente, au semnat marți contractul privind achiziția sistemelor de rachete antiaeriene cu bătaie apropiată/rază foarte scurtă de acțiune, portabile – MANPAD MISTRAL.

Potrivit MApN, valoarea contractului este de 625,591 milioane euro, fără TVA, și acoperă furnizarea a 231 de sisteme MANPAD MISTRAL, 934 de rachete MISTRAL, servicii de instruire, muniții de antrenament, documentații tehnice, un simulator, precum și suport logistic integrat.

Achiziția este derulată în cadrul inițiativei europene „European Joint Acquisition of Mistral System”, coordonată de Franța, la care România participă alături de Belgia, Cipru, Estonia și Ungaria. Programul este inclus în Planul de investiții pentru industria europeană de apărare, realizat pe baza regulamentului „Acțiunea pentru securitatea Europei – SAFE”.
Proiectul privind operaționalizarea sistemelor MANPAD MISTRAL a fost aprobat de Parlamentul României în iunie 2022.
Sistemele vor fi distribuite celor trei categorii de forțe ale Armatei României – Forțele Terestre, Forțele Aeriene și Forțele Navale – precum și Forțelor pentru Operații Speciale, contribuind la creșterea capacității naționale de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă de acțiune.

Președintele României, Nicușor Dan, a solicitat conducerii Parlamentului convocarea unei ședințe reunite a celor două Camere în data de 26 noiembrie 2025, pentru a prezenta mesajul privind Strategia Națională de Apărare a Țării, în conformitate cu art. 88 din Constituție. Solicitarea a fost transmisă președinților Senatului și Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu și Mircea Abrudean.

Documentul a fost înaintat comisiilor de apărare din Senat și Camera Deputaților pentru raport comun și elaborarea proiectului de hotărâre, termenul stabilit fiind miercuri, 26 noiembrie, ora 12.00. La ședința plenului reunit sunt așteptați premierul Ilie Bolojan și membrii Cabinetului.

Decizia vine după ce, luni, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele Nicușor Dan, a aprobat varianta finală a Strategiei Naționale de Apărare pentru perioada 2025–2030, primul document strategic de acest nivel trecut și printr-o etapă de transparență publică.
Potrivit Administrației Prezidențiale, strategia reflectă viziunea unei „Românii moderne și sigure”, orientată către protejarea drepturilor cetățenilor și funcționarea instituțiilor în spiritul integrității și transparenței. CSAT a aprobat totodată Evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților prognozate pentru 2026 și Analiza Strategică a Apărării, documente care fundamentează adaptarea Armatei la contextul internațional de securitate și la angajamentele din NATO și UE.

Deputatul Viorica Sandu anunță că, împreună cu parlamentarii gălățeni Marius Humelnicu, Liviu Bogdan Ciucă și Marius Mărgărit, a depus o propunere legislativă de modificare a Legii 360/2023 privind pensiile publice, cu scopul de a corecta o prevedere considerată nedreaptă pentru muncitorii care lucrează în condiții speciale.

Inițiativa vizează situația angajaților care, deși își desfășoară întreaga lună activitatea în praf, zgură, noxe și risc — precum muncitorii din combinatul siderurgic din Galați — pierd recunoașterea lunii ca muncă în condiții speciale din cauza unei singure zile de instructaj. Această excepție duce la diminuarea vechimii recunoscute la stabilirea pensiei.

Potrivit propunerii depuse de parlamentarii PSD, luna va fi recunoscută integral ca muncă în condiții speciale, fiind astfel eliminată o situație care afecta contributivitatea și drepturile salariaților.

„Această inițiativă este despre respect pentru munca oamenilor – nu despre politică”, subliniază deputatul Viorica Sandu, afirmând că măsura urmărește protejarea muncitorilor din Galați și din întreaga țară care desfășoară activități în condiții grele.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat luni că reforma companiilor de stat nu are ca obiectiv concedieri, subliniind că măsurile vizează eficientizarea activității și reducerea pierderilor din sectorul public.

„Această reformă nu își propune, nu are ca obiectiv concedieri. Încercăm să facem eficient statul român și companiile de stat, ceea ce aduce beneficii tuturor cetățenilor României, pentru că banii ăștia care se pierd în companiile de stat se pierd din bugetul nostru comun”, a afirmat Gheorghiu, într-o conferință de presă.

Vicepremierul a admis însă că anumite restructurări vor fi inevitabile, precizând că acestea ar putea avea un impact social limitat. „Evident că va fi nevoie de ajustări, evident că vor fi companii unde probabil că numărul de locuri de muncă se va reduce, dar asta nu va fi ceva consistent, intuiesc. Iar dacă va fi cazul, statul român va trebui să ia niște măsuri compensatorii”, a spus aceasta, menționând inclusiv posibilitatea închiderii unor companii.

În astfel de situații, a adăugat Gheorghiu, statul va trebui să ia în calcul sprijinirea angajaților afectați.

Întrebată despre experiența sa în implementarea reformelor, vicepremierul a precizat că nu a realizat anterior reforme în mediul privat, dar are experiență extinsă în management de proiect. „Ceea ce înseamnă o reformă are nevoie de un management de proiect serios”, a declarat aceasta.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a decontat lucrări în valoare totală de 120.757.920,54 lei pentru 279 de obiective finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat ministrul Cseke Attila.

Pentru Componenta C10 – Fondul local au fost efectuate plăți în sumă de 111.707.813,79 lei, aferente celor 241 de facturi depuse pentru elaborarea și actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană, precum și pentru proiecte ce vizează dezvoltarea infrastructurii pentru transportul verde.

De asemenea, 9.050.106,75 lei au fost decontați prin Componenta C15 – Educație, bani destinați achitării a 38 de facturi pentru construcția de creșe noi, moderne și conforme cu standardele europene.

Potrivit MDLPA, procesul de decontare continuă pe măsură ce beneficiarii transmit documentele necesare finanțării proiectelor aprobate prin PNRR.

Guvernul a aprobat joi o hotărâre ce extinde lista medicamentelor compensate şi gratuite cu 41 de molecule noi, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Printre terapii introduse se numără tratamente inovatoare pentru epilepsie severă, precum fenfluraminum și cannabidiolum, destinate copiilor care nu răspund la schemele clasice de tratament. Acest lucru, potrivit ministrului, le oferă familiilor o șansă concretă de control al crizelor și o viață mai normală.

Rogobete a subliniat că este “una dintre cele mai mari extinderi din ultimii ani” și că măsura a fost posibilă datorită efortului coordonat al Ministerului Sănătății, ANMDMR (Agenţia Națională a Medicamentului) și CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate).

Noile molecule vizează un spectru larg de afecțiuni: oncologice, neurologice, cardiovasculare, reumatologice, pneumologice, dermatologice, gastroenterologice, hematologice, oftalmologice, alergologice și infecțioase.
De asemenea, indicațiile pentru alte 10 medicamente deja compensate au fost extinse, permițând prescrierea lor într-un număr mai mare de situații medicale.
Ministrul a descris decizia drept “o schimbare de fond” care “atinge direct viețile oamenilor” și a spus că scopul este ca tratamentele moderne să fie mai accesibile, transformând un simplu act administrativ într-o șansă reală pentru pacienți.

Președintele Nicușor Dan a declarat vineri că România trebuie să revină la o lege a salarizării unitare, afirmând că diferențele mari de venituri pentru poziții similare determină plecări de personal inclusiv din Administrația Prezidențială.
Întrebat dacă eventualele reduceri salariale ar trebui aplicate și miniștrilor sau parlamentarilor, șeful statului a spus că „evident, dacă se întâmplă, trebuie să se întâmple”, precizând că discuția este abia la început.
Nicușor Dan susține că actualele dezechilibre salariale afectează funcționarea instituțiilor.
„Există diferențe mari între instituții, între poziții echivalente în diferite instituții și, din cauza asta, în unele instituții, printre care și Administrația Prezidențială, oamenii se duc la alte instituții. Evident că au familie, copii, obligații, rate, și instituțiile nu pot să funcționeze”, a declarat președintele.
Acesta a adăugat că principiul de bază trebuie să fie acela că „oameni de pe poziții echivalente trebuie să fie retribuiți echivalent”, subliniind că vechea lege a salarizării unitare a fost modificată de „sute de acte normative”, ceea ce a condus la actualele discrepanțe.

CJ Galați lansează proiectul „Istoria care ne unește”. Statuia lui Ioan Vodă cel Viteaz de la Roșcani va fi restaurată cu fonduri europene de peste un milion de euro

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat lansarea proiectului „Istoria care ne unește”, finanțat din fonduri europene cu peste un milion de euro. Inițiativa este derulată în parteneriat cu Asociația de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea „Dunărea de Jos” și Consiliul Raional Cahul.
Proiectul vizează restaurarea complexului monumental de la Roșcani, dedicat lui Ioan Vodă cel Viteaz, domn al Moldovei între 1572 și 1574. Statuia din bronz realizată de sculptorul Gheorghe Turcu și inaugurată în 1976 va fi expertizată,

consolidată și restaurată. Vor fi reabilitate și platforma cu cele trei terase, scara monumentală cu 28 de trepte, precum și întreaga zonă din jur, inclusiv parcarea și căile de acces.

Pe lângă lucrările de restaurare, proiectul include 12 evenimente culturale comune, între care lecții de istorie pentru 600 de elevi, un album cu povestiri istorice din regiune, schimburi de experiență cu experți în turism și patrimoniu, precum și activități dedicate promovării tradițiilor și valorilor culturale locale.
„Istoria ne unește, iar datoria noastră este să transmitem noilor generații moștenirea înaintașilor”, a transmis Costel Fotea cu ocazia lansării proiectului.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, afirmă că retehnologizarea Unității 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă este un proiect esențial pentru securitatea energetică a României, asigurând încă 30 de ani de producție stabilă de energie nucleară, sigură și nepoluantă.

Ivan a transmis, într-un mesaj publicat miercuri, că retehnologizarea Unității 1 reprezintă o investiție strategică, subliniind că proiectul a fost deja demarat în luna septembrie.

Marți, ministrul Energiei și președintele PSD, Sorin Grindeanu, au avut o întâlnire cu Jim Breuer, CEO al companiei Fluor, una dintre cele mai importante companii globale de inginerie, cu peste 7 miliarde de dolari cifră de afaceri. Discuțiile au vizat perspectivele tehnice și posibilitatea ca expertiza Fluor să sprijine etapele complexe ale proiectelor energetice aflate în derulare în România.

„Lucrările trebuie realizate conform calendarului stabilit, fără abateri și fără întârzieri. Echipele sunt pe teren, iar monitorizarea noastră este permanentă”, a precizat Ivan, subliniind că deciziile luate acum vor avea impact asupra siguranței energetice a țării pentru următoarele decenii.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, afirmă că partidul se opune ferm reducerilor salariale și că eventualele ajustări bugetare trebuie realizate în alte zone decât cea a veniturilor angajaților din sectorul public.

Grindeanu a precizat că au fost deja aplicate măsuri de diminuare a unor costuri, inclusiv prin tăieri de sporuri și modificări ale normelor în domeniul educației.

„S-a redus sau chiar s-a eliminat în totalitate celebrul spor de antenă. Pe educație s-au făcut ajustări, s-a mărit norma, s-au luat multe măsuri. Cred și știu că vom găsi soluții, pentru că nu este un efort foarte mare. Reducerea de cheltuieli trebuie să fie pe alte paliere decât reducerea de salarii”, a declarat liderul PSD.

Acesta și-a exprimat încrederea că Guvernul și coaliția vor identifica variante sustenabile pentru diminuarea cheltuielilor fără a afecta salariile angajaților.