Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a emis miercuri o atenționare de călătorie în urma incendiului masiv din Los Angeles.

MAE informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Statele Unite ale Americii că zona Pacific Palisade din nord vestul ariei metropolitane a orașului Los Angeles este afectată de un incendiu de mari proporții cu degajări semnificative de fum, context în care autoritățile au declarat stare de urgență.

MAE recomandă cetățenilor români care intenționează să călătorească în această zonă să respecte instrucțiunile autorităților americane responsabile, iar în cazul în care se confruntă cu o situație de pericol iminent, să apeleze numărul unic de urgență 911.

Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Los Angeles.
Informațiile oficiale referitoare la evoluția fenomenelor meteorologice extraordinare sunt disponibile pe site-ul Serviciul Național de Meteorologie din SUA ( https://alerts.weather.gov/).

Salvamont România a avut cele mai multe misiuni într-o singură zi. Este vorba despre un record absolut care a fost înregistrat joi, pe 2 ianuarie.

Potrivit Salvamont, pe 2 ianuarie 2025, cei 530 de salvamontiștii din întreaga țară, aflați la datorie au fost solicitați să intervină la 161 de apeluri de urgență. Spun salvamontiștii că este „un număr îngrijorător de mare de intervenții”.
Cele mai multe apeluri au fost la Predeal și Sinaia.
26 apeluri pentru Salvamont Predeal,
21 apeluri pentru Salvamont Sinaia,
14 apeluri pentru Salvamont Maramureș,
12 apeluri pentru Salvamont Municipiul Brașov,
12 apeluri pentru Salvamont Harghita,
11 apeluri pentru Salvamont Prahova,
9 apeluri pentru Salvamont Lupeni,
7 apeluri pentru Salvamont Gorj,
6 apeluri pentru Salvamont Caraș Severin-Muntele Mic,
5 apeluri pentru Salvamont Borșa,
5 apeluri pentru Salvamont Suceava,
5 apeluri pentru Salvamont Voineasa,
4 apeluri pentru Salvamont Mureș,
4 apeluri pentru Salvamont Neamț,
3 apeluri pentru Salvamont Alba,
3 apeluri pentru Salvamont Bihor,
3 apeluri pentru Salvamont Cluj,
2 apeluri pentru Salvamont Județul Brașov,
2 apeluri pentru Salvamont Dâmbovița,
2 apeluri pentru Salvamont Vatra Dornei,
2 apeluri pentru Salvamont Hunedoara,
1 apel pentru Salvamont Sibiu,
1 apel pentru Județul Alba,
1 apel pentru Județul Brașov.

În cazul acestor intervenții au fost salvate 162 de persoane, iar peste 100 de persoane au avut nevoie de asistență medicală în spitale. Dintre acestea 68 au ajuns la spitale fiind transportate de Ambulanțele SAJ , SMURD si SALVAMONT, iar altele, cu afecțiuni mai puțin urgente, au primit acordul să fie transportate cu mașinile rudelor/prietenilor.

S-au primit și 83 de apeluri prin care se solicitau sfaturi și informații despre diferite trasee turistice din zona montană și despre domeniile schiabile.

Premierul Marcel Ciolacu a făcut o analiză a anului 2024. Nu a fost un an ușor, dimpotrivă, a fost un an plin de provocări, a transmis prim-ministrul pe Facebook. Puteam alege calea simplă, să intru în corul populiștilor, dar aș fi pus viitorul nostru, al tuturor românilor, în pericol, a mai arătat Marcel Ciolacu.

Premierul a analizat reușitele și eșecurile din anul trecut.

„2024 nu a fost un an ușor, dimpotrivă- a fost un an plin de provocări. Un an în care de fiecare dată când credeam că am mai rezolvat o problemă apărea alta, la fel de gravă și la fel de urgentă. Vă mărturisesc (...) că am încercat să fac tot ce mi-a stat în putință pentru a pune lucrurile în ordine. Un singur gând a stat în fața fiecărei decizii luate: să-mi respect promisiunile făcute vouă, celor care mi-ați acordat încrederea și să fac lucrurile cum trebuie. Împreună, am avut câteva reușite mari, iar cea mai mare a fost că – în sfârșit! – ni s-a făcut dreptate și de de la miezul nopții putem circula liber, pe orice cale, în spațiul Schengen. Știu că nu am reușit de fiecare dată să mulțumesc pe toată lumea. Știu că pe mulți dintre voi v-am dezamăgit. Am ales însă ca, de fiecare dată, să iau acea decizie corectă pentru România și pentru români. Într-adevăr, puteam alege calea simplă, puteam alege să intru în corul populiștilor. Dar asta ar fi însemnat să pun viitorul nostru, al tuturor românilor, în pericol. Și asta nu aș putea să fac niciodată”, a explicat Marcel Ciolacu.

Premierul Marcel Ciolacu a prezentat obiectivele pentru noul an.

„Sper ca anul 2025 să fie un an mai bun, un an în care să reușim să trecem peste toate obstacolele, să finalizăm proiectele începute, să continuăm să creștem economia și nivelul de trai. Și sper că, împreună, putem face din România țara pe care, cu toții ne-o dorim”, a precizat Marcel Ciolacu.

Nati Meir, care a fost condamnat la 11 ani de închisoare pentru înșelăciune, trafic de influență și luare de mită, a fost adus în România. Escorta l-a transportat din Grecia pe fostul parlamentar și pe fostul candidat la alegerile prezidențiale.

Vineri, Poliția Română a anunțat că a adus în țară un bărbat, de 69 de ani, care avea emis pe numele său un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea. El era urmărit internațional pentru înșelăciune, trafic de influenţă şi luare de mită, a mai transmis Poliția Română.

Meir a fost adus din Grecia, având emis de către Judecătoria Brașov, pe numele său, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de 11 ani.

Europarlamentarul Victor Negrescu a anunțat că anul viitor UE va avea un buget record. Am securizat un buget record, cu 6% mai mare decât anul acesta, a spus Negrescu. Social democratul român este negociator-șef al Parlamentului European.

„Am securizat pentru anul viitor, în calitate de negociator-șef al Parlamentului European, un buget UE record de 200 de miliarde de euro, cu 6% mai mare decât anul acesta, semnificând o creștere de 10 miliarde de euro. O reușită majoră a fost faptul că am obținut această creștere blocând tăierile importante propuse la bugetul UE de către statele membre de peste 1,52 de miliarde de euro. Fonduri importante vor merge în 2025 către educație și tineret prin programul Erasmus+ (422 de milioane de euro), cercetare prin Orizont Europa (25 de milioane de euro), agricultură (39,9 miliarde de euro pentru Fondul European de Garantare Agricolă) sau sprijinirea regiunilor și fermierilor afectați de dezastre naturale din Centrul și Estul Europei cu circa 3 miliarde de euro”, a transmis europarlamentarul Victor Negrescu pe Facebook.

El a arătat ce sume vor fi alocate României.

„În ceea ce privește România, am reușit să obțin peste 10 milioane de euro, alocări suplimentare, pentru aderarea țării noastre la spațiul Schengen și securizarea frontierelor, ceea ce a reprezentat un argument decisiv în negocierile cu Austria, fonduri suplimentare pentru repatrierea drepturilor sociale pentru românii din diaspora, o creștere a alocărilor financiare pentru Republica Moldova precum și o creștere de aproximativ 30 de milioane de euro care vor fi alocate pentru agricultură, în mod special pentru programul european dedicat tinerilor fermieri”, a adăugat Victor Negrescu.

Miniştrii din noul Guvern au depus jurământul, luni seara, în prezența preşedintelui Klaus Iohannis, într-o ceremonie care a avut loc la Palatul Cotroceni.

Președintele Klaus Iohannis le-a transmis că au ca misiune să ofere „stabilitate” și să mențină „traiectoria pro-europeană” a țării. 

„Felicitări pentru noul Guvern. Intrați într-o perioadă dificilă în noile responsabilități. Vă doresc să reușiți în tot ce vă propuneți, dar în primul rând vă doresc să reușiți pentru România și pentru români. Oamenii așteaptă soluții, stabilitate și un guvern care menține traiectoria României, respectiv direcția pro-europeană. Suntem într-o situație care nu a mai existat până acum, cu alegeri anulate, și trebuie să înțelegem că pentru mulți români există preocupări majore. Românii doresc stabilitate și să păstrăm parcursul pro-european”, a transmis Klaus Iohannis.

Lista cu noii miniștri: 

Ministerul de Interne - PNL/ Cătălin Predoiu

Ministerul Justiţiei - PSD/ Radu Marinescu

Ministerul  Finanţelor - UDMR/ - Tanczos Barna

Ministerul  Dezvoltării – UDMR/ - Cseke Attila

Ministerul  Transporturilor - PSD/ Sorin Grindeanu

Ministerul  Energiei - PNL/ Sebastian Burduja

Ministerul  Sănătăţii - PSD/ Alexandru Rafila 

Ministerul  Apărării - PSD/ Angel Tâlvar

Ministerul de Externe - PNL/ Emil Hurezeanu

Ministerul  Culturii - PSD/ Natalia Intotero

Ministerul  Educaţiei – PNL/ Daniel David

Ministerul  Fondurilor Europene - PNL/ Marcel Boloş

Ministerul  Agriculturii - PSD/ Florin Barbu

Ministerul  Muncii şi familiei - PSD/ Simona Bucura Oprescu

Ministerul  Economiei si Digitalizării - PSD/ Bogdan Ivan

Ministerul Mediului - PNL/ Mircea Fechet

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, anunță că a fost semnată finanțarea pentru cel mai amplu proiect de investiții in cultură. Este vorba despre suma de 140 de milioane de euro.

„Alături de Marcel Boloș, Ministrul Finanțelor, aducem 140 de milioane de euro în “Temelii culturale”, pentru salvarea unor monumente istorice și construirea de clădiri cu destinație culturală. Costul total net estimat al proiectului este de 280 milioane de euro, dintre care 140 milioane de euro reprezintă contribuţia României la proiect”, a transmis ministrul Turcan.

„Temelii culturale” urmărește conservarea patrimoniului, îmbunătățirea accesului la cultură prin 14 obiective investiționale: Opera Națională Română din Iași și Opera Națională Română București, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din Capitală, Muzeul Național „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, Muzeul Național de Artă Contemporană din București, Ateneul Român, Vila Reginei Maria de la Mamaia, Muzeul Național al Țăranului Român, situl arheologic Cucuteni al Complexului Național Muzeal „Moldova” din Iași, secția de la Tescani a Muzeului Național „George Enescu”, vila arhitectului Paul Gottereau din București, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Administrația Fondului Cultural Național din București.

Acest proiect este parte dintr-un efort financiar de aproape 900 milioane de euro net destinat reabilitării și punerii în valoare a celor mai importante clădiri-monument istoric și săli de spectacole aflate in subordinea Ministerului Culturii.
Proiectul este implementat de Unitatea de Management a Proiectului, structura specializată în gestionarea investițiilor cu fonduri europene, cu o experiență de peste 17 ani în acest sens.

Hotelul de Gheață de la Bâlea Lac se va redeschide pe 20 decembrie. Totuși, inaugurarea oficială va fi în ianuarie, în prezența ambasadorului Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România, Giles Matthew Portman.

Primii turiști vor fi primiți pe 20 decembrie.

„Camerele sunt în mare parte finalizate, la fel și barul și zona de servire a mesei. Echipa condusă de sculptorul Eugen Petri lucrează acum la realizarea decorului interior, fiecare încăpere fiind înfrumusețată cu sculpturi și „tablouri în basorelief” inspirate din tema acestui sezon a proiectului: Muzica Clasică. Condițiile meteorologice din această iarnă ne-au fost de mare ajutor, astfel că am reușit finalizarea Hotelului de Gheață mai repede ca în sezoanele trecute. Suntem pregătiți să primim oaspeți și gata să le oferim experiențe inedite din cele mai frumoase, într-un loc unic în această parte a Europei”, a declarat Arnold Gunter Klingeis, inițiatorul proiectului.

Ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România, Excelența Sa Giles Matthew Portman, va participa vineri, 3 ianuarie, la festivitatea inaugurării oficiale a celui de-al 18-lea Hotel de Gheață de la Bâlea Lac.
Hotelul oferă camere duble și de familie. Paturile au structura de gheață, peste care e amplasată un grătar de lemn, saltea clasică și lenjerie cu pături, saci de dormit și blăni de oaie, care asigură confortul termic. Fiecare cameră a hotelului poartă numele unui compozitor sau dirijor celebru, în conformitate cu tema din acest sezon.

Formațiunile pro-europene PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale anunță angajamentul ferm pentru formarea unei majorități pro-europene în Parlamentul României, a unui guvern pro-european și susținerea unui posibil candidat comun pro-european la alegerile prezidențiale.

Decizia a fost luată marți seara și a fost transmisă printr-un comunicat comun de presă.
„În cadrul primei întâlniri organizate în urma semnării Rezoluției comune de săptămâna trecută, au fost discutate câteva priorități esențiale:
1. Începerea dialogului pentru formarea rapidă a unui guvern pro-european
În zilele următoare, cele patru partide și reprezentanții Minorităților Naționale vor lucra la un program comun de guvernare, bazat pe dezvoltare și reforme și care va avea în vedere prioritățile cetățenilor României.
Astfel, părțile au agreat să constituie o Comisie comună pentru realizarea programului de guvernare și grupuri de lucru pe domenii de activitate.
Am convenit că este necesar un plan concret de eficientizare și de reducere a cheltuielilor publice și a birocrației în administrația publică.
2. Creșterea ritmului actual de investiții și a reformelor din PNRR.
Momentul actual este unul decisiv pentru România. Este nevoie de o schimbare profundă, iar partidele pro-europene își asumă această responsabilitate.
Partidele pro-europene se angajează să crească încrederea în instituții și în clasa politică, prin bună guvernare, transparență în cheltuirea banului public și respect față de cetățean”, scrie în comunicatul semnat de reprezentanții partidelor.

Autoritatea Electorală Permanentă anunță că trei parlamentari aleși în urma scrutinului de pe 1 decembrie au sub 34 de ani, iar 24 au peste 65 de ani. Statistica mai arată că 101 mandate de parlamentar au fost atribuite femeilor.

Potrivit statisticii, trei aleși au vârste sub 34 de ani, iar 24 au peste 65 de ani, restul fiind între vârstele menționate. AEP mai anunță că 101 mandate au fost atribuite femeilor în Camera Deputaților și în Senat.

PSD a obținut 36 de mandate în Senat și 86 în Camera Deputaților, AUR are 28, respectiv 63, PNL a obținut 22 de mandate în Senat și 49 în Camera Deputaților, iar USR are 19, respectiv 40 de mandate.
Lor li se adaugă SOS cu 12 mandate în Senat și 28 în Camera Deputaților, UDMR cu 10 mandate în Senat și 22 în Camera Deputaților și POT cu 7 în Senat și 24 în Camera Deputaților.
În plus, organizațiile minorităților au obținut 19 mandate în Camera Deputaților.