Ministerul Mediului a comentat măsurile luate de autorități în urma incidentului de pe Transfăgărășan soldat cu decesul unui motociclist italian în urma atacului unei ursoaice. Echipa de intervenție a acționat în conformitate cu prevederile legale, a transmis Ministerul Mediului.

Potrivit sursei menționate „în urma incidentului petrecut pe Transfăgărășan, soldat cu decesul unui motociclist, care a fost atacat de un exemplar de urs brun, echipa de intervenție desemnată a acționat conform procedurilor legale și a recurs la extragerea ursoaicei implicate, în baza Ordonanței de Urgență nr. 81/2021.”
Autoritățile au confirmat că ursoaica avea trei pui care trebuie relocați de urgență în centre specializate.
„Art. 6, alin. (3) prevede explicit: În cazul extragerii prin eutanasiere/împușcare a unui exemplar de sex feminin cu pui, aceștia sunt relocați de urgență în cadrul unor centre de reabilitare specializate sau adăposturi autorizate. Exact în același mod s-a procedat și în luna aprilie, când ursoaica implicată într-un atac asupra unei turiste din Spania a fost extrasă, iar puii au fost imediat relocați, în condiții de siguranță”, a explicat Ministerul Mediului.

Puii vor ajunge într-un centru de reabilitare pentru urși de la Zărnești.
„În cazul actual, având în vedere dezbaterile apărute în spațiul public, Ministerul a transmis în cursul zilei de 7 iulie 2025 o adresă oficială către Direcția Silvică Argeș, solicitând finalizarea acțiunii în conformitate cu legislația în vigoare, în contextul în care s-a confirmat prezența a trei pui orfani. Salutăm disponibilitatea centrului de reabilitare pentru urși de la Zărnești, administrat de Asociația Milioane de Prieteni, de a prelua și îngriji acești pui. Existența unui astfel de partener responsabil și pregătit este esențială în intervențiile rapide și eficiente. Ministerul va continua să monitorizeze cazul și solicită autorităților locale să acționeze cu celeritate, în spiritul legii și al protecției faunei sălbatice”, a adăugat Ministerul Mediului.

Liderul Partidului Drept, Vlad Gheorghe, a anunțat că depune plângere penală pe numele fostului premier. Ciolacu vinovat, depun plângere pentru dezastrul lăsat, a explicat Gheorghe.

La sfârșitul săptămânii trecute, fostul europarlamentar a anunțat intenția de a face o plângere penală.

„România este în criză nu din vina cetățenilor, ci din cauza ticăloșiei și minciunii lui Marcel Ciolacu și a celor care l-au susținut în fruntea Guvernului. A mințit Parlamentul și opinia publică privind starea economiei și deficitul bugetar. A risipit miliarde de euro din bugetul de stat, fără transparență și fără justificare. A blocat reformele și a preferat să alimenteze rețelele de interese ale clientelei de partid.
Fostul europarlamentar a citat articolul 8, litera b din Legea privind răspunderea ministerială: „Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani prezentarea, cu rea-credință, de date inexacte Parlamentului sau

Președintelui României, cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului.”

„Marcel Ciolacu a făcut exact acest lucru: a prezentat cu bună știință date false despre execuția bugetară și sustenabilitatea fiscală, pentru a ascunde un comportament abuziv și iresponsabil în cheltuirea fondurilor publice. Nu o spun doar eu- a spus-o public propriul său ministru de Finanțe și sigur o va spune și în fața procurorilor. Mai mult decât atât, se încadrează clar și la infracțiunea de abuz în serviciu, prejudiciul adus statului fiind de ordinul miliardelor de euro, prejudiciu pe care îl plătim acum cu toții prin inflație, taxe crescute și împrumuturi externe. Doar din Fondul de rezervă bugetară, Marcel Ciolacu a cheltuit discreționar peste 65 de miliarde de lei, fără criterii clare, fără transparență, fără control legal. Vreau recuperarea prejudiciului, cât mai mult posibil, în special de la complicii lui care au beneficiat direct de acești bani publici. Vrem banii înapoi, nu să doarmă ei liniștiți în pușcărie pe banii noștri. Pentru toate aceste fapte grave, depun plângere penală împotriva lui Marcel Ciolacu. Este timpul ca cei care au distrus economia României să răspundă penal. Nimeni nu este mai presus de lege”, a precizat liderul Partidului Drept, Vlad Gheorghe.

Lotul 3 al Autostrăzii A0 Sud se deschide circulației luni. Sectorul are o lungime de 18 kilometri. După inaugurare, șoferii vor putea circula neîntrerupt pe autostradă de la Constanța până la Curtea de Argeș, prin conexiunea A2 – A0 – A1.
Cristian Pistol, Director General al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA, a anunțat că Lotul 3 al Autostrăzii A0 Sud va fi inaugurat oficial luni, începând cu ora 17:00. Tronsonul are o lungime de 18 kilometri și reprezintă ultima secțiune necesară pentru asigurarea continuității între Autostrada Soarelui (A2) și Autostrada București–Pitești (A1).

Tronsonul este foarte important deoarece mașinile care vin dinspre Piteşti pe A1 nu vor mai intra în Bucureşti. Acestea vor ocoli Bucureştiul pe autostradă mergând spre Constanţa.

Un amendament depus de europarlamentarul român Dan Motreanu ar putea permite statelor UE să utilizeze fonduri pentru finanțarea dezvoltării sistemelor de irigații. Propunerea trebuie să fie acceptată și de Consiliul European.

„Am făcut un pas important pentru finanțarea irigațiilor din bani europeni. Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European a votat amendamentul pe care l-am depus și care ar permite statelor UE să utilizeze fondurile disponibile prin Politica de Coeziune 2021–2027 pentru finanțarea dezvoltării sistemelor de irigații. În România, peste 2,5 milioane de hectare de culturi au fost compromise în 2024, din cauza secetei și a lipsei unor sisteme moderne de irigații”, a transmis europarlamentarul Dan Motreanu.

Dacă propunerea va fi acceptată și de Consiliu în cadrul negocierilor ce vor urma, modificarea va crea cadrul legal necesar pentru ca investițiile în irigații – fie în modernizarea celor existente, fie în construirea unor sisteme noi – să devină eligibile pentru finanțare în cadrul politicii de coeziune, a explicat Motreanu.

Amendamentul face parte dintr-un raport mai amplu privind actualizarea priorităților de investiții din Politica de Coeziune 2021–2027, realizată în cadrul evaluării de la jumătatea perioadei de programare.

Prin această evaluare, Comisia Europeană propune statelor membre o reorientare opțională a fondurilor europene necontractate către alte domenii, precum competitivitatea, apărarea, tranziția energetică, locuințele accesibile, accesul la apă și gestionarea durabilă a resurselor de apă.

Noile reguli propuse oferă statelor membre mai multă flexibilitate în utilizarea fondurilor și introduc stimulente – precum creșterea ratelor de pre-finanțare la 30% și a cofinanțării la 100% – care să încurajeze investițiile rapide în noile priorități.

În perioada următoare, Parlamentul European va începe negocierile cu Consiliul Uniunii Europene pentru a stabili forma finală a noilor reglementări.

Obiectivul Comisiei Europene este de a încheia procesul de reprogramare împreună cu statele membre și regiunile în cursul anului 2025, astfel încât noile programe să poată fi implementate începând cu 2026.

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat luni decretul privind numirea Guvernului Bolojan. Ulterior, membrii cabinetului în frunte cu premierul Ilie Bolojan au depus jurământul. La finalul ceremoniei, s-a desfășurat prima ședință a Executivului.

Anunțul a fost făcut luni de Administrația Prezidențială.

„Președintele României, Nicușor Dan, a semnat luni, 23 iunie 2025, decretul pentru numirea Guvernului României, în următoarea componență:
Ilie-Gavril Bolojan - prim-ministru, Marian Neacșu - viceprim-ministru, Tánczos Barna - viceprim-ministru, Michael-Dragoș Anastasiu - viceprim-ministru, Marian-Cătălin Predoiu - viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, Liviu-Ionuț Moșteanu - viceprim-ministru, ministrul apărării naționale, Ciprian-Constantin Șerban - ministrul transporturilor și infrastructurii, Alexandru Nazare - ministrul finanțelor, Radu Marinescu - ministrul justiției, Florin-Ionuț Barbu - ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Bogdan-Gruia Ivan - ministrul energiei, Alexandru-Florin Rogobete - ministrul sănătății, Dragoș-Nicolae Pîslaru - ministrul investițiilor și proiectelor europene, Daniel-Ovidiu David - ministrul educației și cercetării, Oana-Silvia Țoiu - ministrul afacerilor externe, Diana-Anda Buzoianu - ministrul mediului, apelor și pădurilor, Petre-Florin Manole - ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale, Radu-Dinel Miruță - ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, Cseke Attila-Zoltán - ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației și Demeter András István - ministrul culturii.”

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţie a membrilor Guvernului României s-a desfășurat luni seara, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni. Apoi, miniștrii au participat la prima ședință a Cabinetului.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a semnat, miercuri, 18 iunie, la Ministerul Transporturilor, în prezența ministrului Sorin Grindeanu și a directorului general CNAIR, Cristian Pistol, contractul pentru proiectarea și execuția celui mai amplu proiect de infrastructură rutieră realizat în județul Galați după 1989.

Proiectul, în valoare totală de peste 1,8 miliarde de lei (aproximativ 370 de milioane de euro), este finanțat din fonduri europene prin Programul Transporturi 2021–2027. Acesta presupune modernizarea a 40 de kilometri de drum, lărgirea la patru benzi, reabilitarea sau reconstrucția a 12 poduri și pasaje, realizarea a 23 de sensuri giratorii în zonele urbane și rurale, precum și construirea unui nod rutier major în zona Hanu Conachi, ce va asigura legătura rapidă cu Tecuci și Autostrada Moldovei (A7).

„Este cea mai mare investiție din județul nostru de după Revoluție. Dar, dincolo de cifre, vorbim despre o investiție în siguranța oamenilor. Gândul că nu vom mai auzi despre accidente grave pe acest drum, că părinții vor fi mai liniștiți știind că cei dragi ajung în siguranță acasă – asta înseamnă, cu adevărat, un pas uriaș înainte. Ne vom lupta în continuare să aducem investiții pentru județul Galați, iar acest proiect este dovada că se poate!”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

DN 25, componenta principală a acestui proiect, este unul dintre cele mai tranzitate și periculoase din județ, fiind supranumit de către șoferi „Drumul morții”.

„Modernizarea infrastructurii va duce la creșterea semnificativă a siguranței rutiere, cu un impact direct asupra vieții cetățenilor: nu vor mai fi pierderi de vieți omenești pe acest traseu. Totodată, acest proiect va contribui la dezvoltarea economică a județului Galați, prin atragerea de investitori, susținerea mediului de afaceri și crearea de noi locuri de muncă. Efectele se vor simți în fiecare comunitate din zonă. Mulțumesc echipei Ministerului Transporturilor și ministrului Sorin Grindeanu, precum și echipei CNAIR și directorului general Cristian Pistol pentru susținere și colaborare! Acesta este nivelul de dezvoltare de care are nevoie Galațiul!”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
Tronsonul de drum vizat face parte din rețeaua națională și trece prin: Galați – Movileni – Șendreni – Șerbeștii Vechi – Traian – Braniștea – Independența – Piscu – Vameș – Tudor Vladimirescu – Hanu Conachi (intersecția cu DN25A).

Vicepreședintele Parlamentului European, românul Victor Negrescu, a prezentat o listă cu 10 principii pe care ar trebui să și le însușească membrii viitoarei coaliții de guvernare. Observ câteva principii asupra cărora putem să găsim, cred, un consens rapid, a explicat Negrescu.

Social democratul a făcut apel „la calm și seriozitate”.

„Într-un context politic în continuare extrem de volatil, este important ca oamenii politici să fie mai prudenți în declarații și mai puțini radicali în pozițiile lor. Românii au mari așteptări, dar și mari temeri, iar clasa politică are responsabilitatea de a-i nu dezamăgi din nou. Disputele politice nu alimentează decât extremismul. Avem nevoie să unim toți românii, și pe cei care ne-au votat, și pe cei care nu ne-au votat, în jurul unui proiect de țară realist”, a transmis, Negrescu, pe Facebook.

Vicepreședintele Parlamentului European susține că politicienilor le lipsește o viziune clară privind viitorul României.

„Am evitat în ultima săptămână să mai comentez public subiectul negocierilor pentru a evita tot felul de interpretări sau atacuri chiar dacă am avut dreptate în privința posibilității de a avea un premier tehnocrat sau a blocajului în negocieri cât și a faptului că Ilie Bolojan este probabil să refuze (momentan!) să fie premier. Dincolo de setul de măsuri economice, ce ne lipsește astăzi este o viziune clară pentru direcția în care vrem să ducem România. Președintele Nicușor Dan, prin votul primit, care a avut toate culorile politice, trebuie să facă acest lucru. Acum urmează ultimele zile de negociere și nominalizarea viitorului prim-ministru”, a adăugat europarlamentarul român.

El a prezentat cele 10 principii importante.
„Programul viitorului Guvern este, în opinia mea, cel mai important lucru. Observ câteva principii asupra cărora putem să găsim, cred, un consens rapid:
1. Scăderea cheltuielilor este prima măsură;
2. Zero toleranță la evaziune fiscală, incompetență și corupție;
3. Fără privilegii politice, fiscale sau de altă natură;
4. Măsurile trebuie să fie proporționale și echitabile;
5. Nu luăm decizii care să afecteze creșterea economică a României și posibilitățile de dezvoltare pe termen lung;
6. O parte din măsuri trebuie să aibă caracter temporar;
7. Măsurile trebuie să fie suportabile de cei vizați;
8. Atragerea fondurilor europene trebuie să fie prioritară;
9. Nu tăiem pensiile și salariile oamenilor;
10. Toate măsurile trebuie să aibă analize de impact.

Nu e teorie. Este practică. Dacă există cu adevărat voință, aceste principii se traduc automat în legi și măsuri fiscale. Mai puțină gâlceavă politică, mai puțină dramă și mai multe soluții. Toate negocierile la vedere pentru interesul public”, a precizat Victor Negrescu.

Avansează lucrările la cea mai mare pistă de biciclete din județul Galați. Este vorba despre 25 de km de traseu în natură, departe de zgomotul orașului, între Lacul Vânători și Pădurea Gârbovele. Este un proiect unic în regiune, iar pista va fi spectaculoasă, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

„Este un proiect la care țin foarte mult și pe care ni l-am dorit de mult timp. Pista va fi un spațiu ideal pentru gălățenii pasionați de biciclete, care au început să fie din ce în ce mai mulți, oferindu-le o alternativă sănătoasă de petrecere a timpului liber în natură, precum și o experiență de neuitat. Pista de biciclete va avea o lungime de 22,8 kilometri, iar traseul va porni de la Lacul Vânători, trecând prin satul Costi, pe la Vânători și Odaia Manolache, loc din care cicliștii pot alege ruta spre Pădurea Gârboavele sau ruta Cișmele – Smârdan – intersecția cu DJ251”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Pista va fi dotată cu tot ce este necesar pentru o plimbare sigură și plăcută: două sensuri, rasteluri, sisteme de monitorizare, echipamente de protecție, pasaje și poduri unde este nevoie, precum și iluminat public.
Valoarea investiției se ridică la peste 24 de milioane de lei (aproape 5 milioane de euro), din care 22 de milioane de lei sunt obținuți prin fonduri europene.

Senatorii au declanșat procedura de numire a unui nou judecător la Curtea Constituțională a României. Biroul permanent al Senatului a aprobat, miercuri, declanșarea procedurii în urma solicitării lansate de CCR.

Conform calendarului procedural stabilit, depunerea candidaturilor se va încheia pe 20 iunie, iar audierea candidaților va avea loc în Comisia juridică a Senatului în data de 23 iunie a anului curent. În aceeași zi, raportul final al comisiei va fi înscris pe ordinea de zi a plenului Senatului.

Potrivit Legii 47/1992, candidaturile pot fi înaintate Comisiei juridice de grupurile parlamentare, dar și de parlamentari individuali.

Primarul sectorului 4 al Capitalei, Daniel Băluță, a anunțat luni începerea lucrărilor la Planșeul Unirii. Potrivit edilului, la început se va interveni în fața hanului lui Manuc și lângă Parcul Unirii. Autoritățile au stabilit câteva rute ocolitoare care vor fi folosite de șoferii care ajung în zonă.

„Începem refacerea Planșeului Unirii! Primele în zone în care vom lucra sunt cea din fața hanului lui Manuc și Parcul Unirii. În perioada lucrărilor, circulația pe Splaiul Independenței, între Piața Națiunile Unite și Piața Unirii, este restricționată, cu excepția riveranilor”, a scris primarul Daniel Băluță pe Facebook.

Rutele ocolitoare vor fi cele stabilite de autorități.

„Folosiți, vă rog, rutele ocolitoare: Dinspre Corneliu Coposu și Universitate – urmați drumul provizoriu prin Parcul Unirii. De pe Calea Victoriei – urmați traseul: Națiunile Unite – Palatul Parlamentului – Bulevardul Unirii. Dinspre Eroilor – faceți dreapta pe bulevardul Libertății, apoi stânga pe bulevardul Unirii”, a adăugat primarul Daniel Băluță.