Grupul de lucru constituit la Guvern pentru gestionarea crizei carburanților a decis joi reducerea accizei la motorină cu 30 de bani pe litru, în urma discuțiilor cu operatorii din piață, a anunțat Palatul Victoria.

Totodată, va fi permisă doar o actualizare pe zi a prețurilor la pompă, pentru a evita fluctuațiile necontrolate.

Potrivit sursei citate, alte variante analizate nu ar fi fost aplicate unitar și ar fi putut provoca distorsiuni în aprovizionarea cu carburanți. Decizia a luat în considerare și limitările bugetare ale României.

Sumele necesare pentru reducerea accizelor pentru motorina achiziționată de agricultori și transportatori, precum și pentru aplicarea mecanismului de reducere, vor fi acoperite din încasările suplimentare de TVA generate de scumpirea carburanților, din supraimpozitarea profiturilor obținute din exploatarea țițeiului românesc și din bugetul de stat.

Guvernul a precizat că decizia va fi implementată printr-o ordonanță de urgență, cel mai probabil vineri, într-o ședință extraordinară. Măsura se adaugă celor din Ordonanța nr.19/2026, care a redus deja prețul motorinei la majoritatea benzinăriilor, iar eficiența va fi evaluată periodic.
Din grupul de lucru fac parte premierul Ilie Bolojan, vicepremierii Marian Neacșu și Tanczos Barna, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, ministrul Energiei Bogdan Ivan și ministrul Economiei Irineu Darău.

Deputata Viorica Sandu a anunțat că a votat în Camera Deputaților legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2025, pentru transpunerea art. 17 alin. (15) din Directiva (UE) 2024/1.275 privind performanța energetică a clădirilor, însă nu în forma inițială a proiectului. Parlamentarul a subliniat că amendamentele adoptate introduc o perioadă tranzitorie de doi ani, în care autoritățile locale pot continua să acorde sprijin financiar familiilor afectate de închiderea sistemelor centralizate de termoficare.

Actul normativ, care modifică și completează OUG nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe (PL-x 299/2025), a stârnit controverse după ce forma inițială prevedea interzicerea acordării de stimulente financiare din fonduri publice pentru instalarea centralelor individuale pe combustibili fosili.

„Ce înseamnă acest lucru? Forma inițială a proiectului prevedea foarte clar: interzicerea acordării de stimulente financiare din fonduri publice pentru instalarea centralelor individuale pe combustibili fosili. Concret, o autoritate locală poate decide închiderea sistemului centralizat de termoficare, dar NU poate sprijini financiar familiile afectate să își instaleze centrale individuale. Adică statul îți taie serviciul, dar interzice să fii ajutat, te lasă să te descurci singur”, a transmis deputata Viorica Sandu.

Potrivit acesteia, o astfel de abordare, aplicată rigid, ar fi fost nedreaptă pentru cetățenii din orașele în care sistemele centralizate se închid sau nu mai pot funcționa în condiții normale.

„Am considerat că această abordare, aplicată rigid, este nedreaptă pentru cetățenii din orașele unde sistemele centralizate se închid sau se prăbușesc. De aceea, am susținut și votat amendamentele care introduc o perioadă tranzitorie de 2 ani, în care autoritățile locale pot continua să sprijine familiile afectate”, a explicat parlamentara gălățeană.

Viorica Sandu a dat ca exemplu municipiul Galați, pe care îl consideră un model de bună practică în gestionarea tranziției de la sistemul centralizat de termoficare la soluții individuale.

„La Galați, atunci când administrația locală a decis închiderea sistemului centralizat, primarul Ionuț Pucheanu, împreună cu Consiliul Local, au venit cu o componentă esențială: sprijin financiar direct pentru cetățeni, astfel încât tranziția să fie posibilă. A fost cea mai bună soluție pe termen lung și, mai ales, a fost una coerentă: dacă închizi un sistem, trebuie să ajuți oamenii să treacă la altul”, a declarat deputata.

Aceasta a punctat că exact acest principiu a stat la baza amendamentelor susținute în Parlament.

„Exact acest principiu l-am susținut și astăzi. Amendamentele adoptate nu rezolvă toate problemele, dar evită o situație profund incorectă: orașe întregi lăsate fără căldură și fără alternative reale”, a mai precizat Viorica Sandu.

În concluzie, deputata a transmis că tranziția energetică trebuie făcută gradual și cu măsuri concrete de protecție pentru populație.

„Tranziția energetică trebuie făcută responsabil — nu pe spatele oamenilor, ci împreună cu ei”, a conchis Viorica Sandu.

România a pierdut în primă instanță procesul intentat de Pfizer privind achiziția de vaccinuri anti-COVID, fiind obligată să plătească aproximativ 600 de milioane de euro pentru dozele nepreluate, potrivit unei decizii pronunțate de o instanță din Bruxelles.
Litigiul vizează contractul semnat în 2021 de Comisia Europeană cu Pfizer, în numele statelor membre, care prevedea achiziția unui număr fix de doze de vaccin.

Compania farmaceutică a acționat în instanță România la finalul anului 2023, după ce autoritățile de la București au refuzat să mai preia o parte din dozele comandate, invocând scăderea cererii și evoluția pandemiei.

Instanța belgiană a respins argumentele părții române și a stabilit că schimbarea contextului sanitar nu justifică modificarea obligațiilor contractuale. Judecătorii au decis că România trebuie să preia dozele rămase și să achite contravaloarea acestora, estimată la circa 3 miliarde de lei (aproximativ 600 milioane de euro).

În același dosar, și Polonia a fost obligată să plătească o sumă mai mare, de aproximativ 1,3 miliarde de euro.

Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat redeschiderea pentru public a Balta Zătun, începând de miercuri, 1 aprilie, după o nouă acțiune de populare piscicolă destinată susținerii pescuitului recreativ.

Potrivit șefului administrației județene, la începutul lunii martie au fost introduse în baltă aproximativ două tone de crap, cu greutăți cuprinse între 1,5 și 2 kilograme, măsură care vizează îmbunătățirea fondului piscicol și creșterea atractivității zonei pentru pescari.

„Reluăm activitatea la Balta Zătun în condiții foarte bune, cu o diversitate importantă de specii de pești de apă dulce, de la crap, caras, cosaș și novac, până la specii răpitoare precum somn, știucă sau șalău”, a transmis Costel Fotea.
Baza de agrement, considerată una dintre principalele destinații pentru pescuit recreativ din județul Galați, se întinde pe o suprafață de peste 31 de hectare de luciu de apă și este dotată cu 62 de pontoane, care asigură 124 de locuri de pescuit. În sezonul cald, vizitatorii pot închiria și una dintre cele 27 de căsuțe disponibile în incintă.

Tariful pentru o zi de pescuit este de 75 de lei de persoană. Accesul în baza de agrement costă 15 lei de persoană, iar taxa pentru autovehicule este de 10 lei.
Autoritățile județene estimează că redeschiderea Balta Zătun va atrage un număr semnificativ de vizitatori în perioada următoare, în contextul apropierii sezonului cald.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că România ar putea participa la misiuni internaționale de deminare pentru deblocarea Strâmtoarea Ormuz, însă doar după încheierea unui armistițiu în Orientul Mijlociu.

„Acordul de principiu al României este să participăm la misiuni care țin de posibilitățile noastre, dar doar după ce conflictul nu mai este activ și se ajunge la o formă de armistițiu care să permită intervenții sigure”, a explicat Bolojan.

Acesta a amintit că România are deja experiență în astfel de operațiuni post-conflict, inclusiv în Bosnia, unde militarii români au contribuit la stabilizarea situației după încheierea ostilităților. Potrivit premierului, profesionalismul armatei române a consolidat imaginea țării în misiunile internaționale.

În același context, șeful Guvernului și-a exprimat acordul pentru dislocarea temporară în România a unor echipamente militare americane, pe fondul tensiunilor din regiune. „Statele Unite, de a căror umbrelă de securitate România și NATO au beneficiat, ne-au solicitat sprijin. Consider că este normal să răspundem pozitiv, inclusiv prin punerea la dispoziție a bazelor militare”, a declarat acesta.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, s-a întâlnit marți, la București, cu comisarul european pentru pescuit și oceane, Costas Kadis, pentru a discuta viitorul sectorului la nivelul UE. Discuțiile s-au concentrat pe prioritățile europene din domeniu, inclusiv viitorul Politicii Comune în domeniul Pescuitului, Cadrul Financiar Multianual post-2027 și dezvoltarea economiei albastre. Un punct central al întrevederii l-a constituit situația specifică a Mării Negre.

În cadrul întâlnirii desfășurate la Ministerul Agriculturii, ministrul Barbu a subliniat necesitatea unei abordări integrate și simplificate pentru dezvoltarea sectorului maritim, adaptată particularităților regionale.
„Viitorul politicii europene în domeniul pescuitului trebuie construit pe un echilibru real între sustenabilitate, competitivitate și nevoile comunităților costiere. Marea Neagră are particularități care trebuie recunoscute și integrate în deciziile europene”, a declarat ministrul.

Oficialul român a evidențiat, de asemenea, importanța investițiilor în acvacultură, procesare și lanțul valoric, pentru creșterea valorii produselor și reducerea dependenței de importuri.

La rândul său, comisarul european Costas Kadis a apreciat rolul României ca partener strategic în regiune și implicarea acesteia în gestionarea sustenabilă a resurselor piscicole.
„Vom continua să lucrăm împreună pentru a asigura un cadru european coerent care să susțină atât viitorul economic, cât și sustenabilitatea sectorului pescuitului”, a transmis acesta.
Potrivit comunicatului oficial, România și-a reiterat angajamentul pentru implementarea politicilor europene, inclusiv prin contribuția la colectarea datelor și consolidarea mecanismelor de control în domeniul pescuitului.

Președintele Sorin Grindeanu s-a declarat „satisfăcut” de rezultatul ședinței coaliției de guvernare în care a fost agreată includerea pachetului de solidaritate în bugetul de stat.

„PSD a reușit să impună pachetul de solidaritate în integralitate”, a afirmat liderul social-democrat, subliniind că măsurile sunt destinate, în principal, sprijinirii pensionarilor și copiilor cu dizabilități.

El a menționat însă că negocierile au fost tensionate, arătând că, similar altor situații, propunerile PSD au fost acceptate după discuții îndelungate în cadrul coaliției.

Anterior, premierul Ilie Bolojan a anunțat că partidele din coaliție au ajuns la un compromis care permite includerea pachetului social în buget, deblocând astfel criza politică generată de disputele pe acest subiect. Potrivit calendarului stabilit de guvernanți, dezbaterile în plenul reunit al Parlamentului au loc joi, urmând ca votul final asupra bugetului să fie dat vineri.

De luni, ora 14.00, se deschide sesiunea de depunere a proiectelor pentru finanțarea dezvoltării turismului local din România, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Bugetul total alocat este de 10 milioane de euro.

Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a anunțat că apelul de proiecte este destinat Organizațiilor de Management al Destinației (OMD), structuri care coordonează și promovează turismul la nivel local.
Sesiunea de depunere a proiectelor începe luni, la ora 14.00, și se va încheia în 15 aprilie, la ora 17.00. În acest interval, autoritățile locale și partenerii din domeniul turismului pot depune proiecte pentru dezvoltarea destinațiilor turistice din România.

Prin această finanțare sunt susținute organizațiile care au rolul de a promova destinațiile turistice, de a atrage vizitatori și de a dezvolta proiecte locale menite să crească atractivitatea zonelor turistice.

Apelul este unul competitiv și se desfășoară după principiul „primul venit, primul servit”. Proiectele depuse vor fi evaluate în mod continuu până la 30 aprilie 2026, în limita bugetului disponibil.
Potrivit ministrului Irineu Darău, finanțarea poate sprijini inițiative concrete pentru destinațiile turistice, precum promovarea și marketingul acestora, digitalizarea informațiilor pentru turiști sau proiecte care contribuie la creșterea atractivității zonelor turistice.

Guvernul a adoptat joi o hotărâre prin care modifică schema de compensare a motorinei, continuând sprijinul acordat operatorilor de transport rutier pentru acoperirea creșterii prețului carburantului, a anunțat ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban.

Potrivit ministrului, schema de ajutor de stat își schimbă denumirea și va viza compensarea creșterii prețului la motorină, nu doar a accizei.
Totodată, perioada de acordare a ajutorului este extinsă până la 30 aprilie 2027, pentru motorina achiziționată până la 31 decembrie 2026.

„Valoarea compensării crește la 85 bani/litru pentru motorina achiziționată între 1 aprilie 2026 și 31 decembrie 2026, față de valorile anterioare: 40 bani/litru pentru motorina achiziționată între 1 octombrie 2025 și 31 decembrie 2025 și 65 bani/litru pentru motorina achiziționată între 1 ianuarie 2026 și 31 martie 2026”, a transmis Ciprian Șerban.
Ministrul a precizat că bugetul total estimat al schemei crește de la 190 de milioane de lei la 652,195 milioane de lei, iar aproximativ 6.200 de operatori economici vor beneficia de acest sprijin.

Schema va fi administrată de Autoritatea Rutieră Română (ARR), iar cererile pentru compensare pot fi depuse online, prin sistemul informatizat pus la dispoziția operatorilor de transport.
Potrivit datelor prezentate de ministru, până în prezent au fost create 3.058 de conturi de utilizatori în platformă și au fost depuse 2.558 de cereri de compensare pentru perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2025, în valoare totală de 71.339.118 lei.

Președintele Partidul Social Democrat, Sorin Grindeanu, a declarat că o eventuală decizie privind rămânerea sau ieșirea partidului de la guvernare nu poate fi luată doar în cadrul Consiliul Politic Național (CPN), chiar dacă PSD ar decide să nu susțină proiectul de buget.

Liderul social-democrat a explicat că intrarea PSD în actuala coaliție de guvernare a fost stabilită printr-un proces mai amplu de consultare în partid, care a implicat atât conducerea centrală, cât și structurile teritoriale.
Potrivit acestuia, nu doar Consiliul Politic Național a fost implicat în luarea deciziei, ci și consiliile politice județene ale partidului.

Grindeanu a subliniat că aproximativ 5.000 de membri ai partidului au participat la acel proces de consultare și că, din respect pentru același cadru decizional, o eventuală hotărâre privind statutul PSD la guvernare ar trebui luată în același format.
„Trebuie să păstrăm, din punct de vedere decizional și statutar, același standard, același nivel”, a afirmat liderul PSD, arătând că o astfel de decizie nu poate fi tranșată doar în cadrul CPN.