Datoria externă totală a României a crescut cu peste 24 de miliarde de euro în primele 11 luni ale anului 2025, ajungând la 227,5 miliarde de euro, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR).
Datoria externă pe termen lung a atins 178,5 miliarde de euro la 30 noiembrie 2025, în creștere cu 14,2% față de 31 decembrie 2024, în timp ce datoria externă pe termen scurt a urcat la 48,9 miliarde de euro, majorare de 3,7% comparativ cu finalul anului trecut.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 17% în perioada ianuarie – noiembrie 2025, în scădere față de 21,5% în 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii s-a situat la 6,0 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR a rămas stabil, 103,5% la 30 noiembrie 2025, față de 103,6% la finalul anului 2024.
În perioada ianuarie – noiembrie 2025, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 27,1 miliarde de euro, comparativ cu 26 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului precedent. În structura acestuia, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 260 milioane de euro, balanța serviciilor un excedent mai mare cu 11 milioane de euro, balanța veniturilor primare un deficit mai mare cu 1 miliard de euro, iar balanța veniturilor secundare un excedent mai mic cu 339 milioane de euro.

Ministerul Dezvoltării a lansat în dezbatere publică proiectul de reformă în administrația publică, care prevede reducerea cheltuielilor de personal cu 10%. Documentul urmează să fie adoptat prin asumarea răspunderii guvernului în Parlament, cel mai probabil săptămâna viitoare, fiind un element esențial pentru elaborarea bugetului de stat pe acest an.

Autoritățile estimează că aplicarea măsurilor propuse ar putea reduce cheltuielile statului cu peste trei miliarde de lei în 2026 și cu aproape șase miliarde anual după această perioadă.

Reducerea costurilor va fi realizată prin reorganizarea instituțiilor, tăierea sporurilor și a posturilor, fără a fi afectate salariile de bază ale angajaților. La nivelul administrației locale, proiectul prevede o diminuare clară cu 10% a posturilor ocupate.

Printre măsurile punctuale se numără eliminarea a peste 6.000 de posturi de consilieri personali și reducerea cu 25% a posturilor din instituțiile prefectului. De asemenea, salariul președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice va fi plafonat, iar angajații din instituțiile subordonate Ministerului Dezvoltării vor avea salariile limitate prin grile de salarizare. Vor fi reduse și numărul de membri ai consiliilor de administrație pentru Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, precum și pentru Agenția Națională pentru Locuințe.

Proiectul introduce și măsuri fiscale: impozitul pentru clădirile construite ilegal va fi majorat cu 100% pentru următorii cinci ani, iar persoanele cu datorii la stat vor avea restricții la vânzarea sau achiziția de locuințe și autovehicule. De asemenea, statul va putea reține taxe și impozite neplătite direct din indemnizațiile de handicap sau din ajutoarele sociale.

Președintele României, Nicușor Dan, a acordat post-mortem gradul de chestor de poliție comisarului-șef Marius-Daniel Mîrzacu, șeful Inspectoratului de Poliție Județean Dolj, care a murit sâmbătă, la birou.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, șeful statului a semnat marți, 13 ianuarie 2026, decretul privind acordarea post-mortem a gradului profesional de chestor de poliție comisarului-șef Mîrzacu Marius-Daniel, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Șeful IPJ Dolj, Marius-Daniel Mîrzacu, în vârstă de 51 de ani, a decedat sâmbătă, în timpul programului de lucru. Anunțul decesului a fost făcut de Inspectoratul de Poliție Județean Dolj, care a transmis că dispariția acestuia reprezintă „o pierdere grea” pentru instituție.

Reprezentanții IPJ Dolj au arătat că, de-a lungul carierei sale, Marius-Daniel Mîrzacu a dat dovadă de profesionalism, responsabilitate și devotament față de misiunea Poliției Române, contribuind la menținerea siguranței publice.
Surse apropiate anchetei indică drept cauză probabilă a decesului un infarct.

Patriarhia Română a reacționat marți față de proiectul de lege privind legalizarea prostituției, inițiat de un parlamentar PNL, apreciind că un asemenea demers este incompatibil cu respectarea demnității persoanei umane și cu învățătura de credință ortodoxă.

Într-un comunicat citat de agenția de știri Basilica, Patriarhia își exprimă îngrijorarea și dezaprobarea față de inițiativa legislativă, arătând că prostituția reprezintă o formă gravă de exploatare și tranzacționare a trupului omenesc în scop financiar, cu efecte negative profunde asupra persoanei și societății.

Potrivit reprezentanților Bisericii Ortodoxe Române, legalizarea prostituției nu ar conduce la eradicarea traficului de persoane, nici la eliminarea exploatării sexuale sau a prostituției ilegale, ci ar putea crea un cadru favorabil extinderii unor practici incompatibile cu libertatea și demnitatea umană.

„Patriarhia Română consideră necesară exprimarea unei poziții publice ferme ori de câte ori inițiativele legislative contravin valorilor morale și mărturisirii de credință a Bisericii Ortodoxe Române”, se mai arată în comunicat.
Proiectul de lege a fost anunțat luni de parlamentarul PNL Ion Iordache, care susține că reglementarea activităților de natură sexuală ar scoate fenomenul din zona ilegală, ar permite controale medicale periodice, ar oferi protecție juridică și ar crea instrumente mai eficiente pentru combaterea traficului de persoane.
Inițiatorul invocă exemple din mai multe state europene, precum Germania, Olanda sau Austria, afirmând că lipsa unei legislații clare menține exploatarea și abuzurile în afara controlului statului.

Deputatul PSD Viorica Sandu afirmă că în spațiul public există o manipulare legată de Acordul UE–Mercosur și susține că europarlamentarii USR au votat împotriva unor măsuri esențiale de protecție pentru agricultorii români. Aceasta cere explicații clare privind poziția României la Bruxelles și avertizează că agricultura românească nu poate fi sacrificată în negocieri netransparente.

„Este important ca românii să știe adevărul: în 16 decembrie 2025 NU s-a votat Acordul UE–Mercosur, așa cum susțin USR și PNL! În Parlamentul European s-a votat un raport privind măsuri de protecție pentru fermieri, în cazul în care acest acord va fi supus votului în ianuarie”, a declarat deputatul Viorica Sandu.

Aceasta a subliniat că Acordul UE–Mercosur, în forma actuală, creează o competiție profund inechitabilă pentru fermierii români, care sunt obligați să respecte reguli stricte, în timp ce ar urma să concureze cu produse provenite din state care nu respectă aceleași standarde.

„România are dreptul și obligația să ceară explicații pentru un vot dat împotriva fermierilor români”, a transmis Sandu.

Deputatul PSD a comparat voturile exprimate de diferitele grupuri politice din Parlamentul European.

„Ce au făcut europarlamentarii PSD? Au votat pentru clauze clare de protecție a fermierilor români și europeni”, a precizat aceasta.

În schimb, spune Viorica Sandu, europarlamentarii USR „au votat împotriva acestor protecții”. Mai exact, aceștia:
„au respins pragul de 5% la creșterea importurilor sau scăderea prețurilor care ar fi declanșat automat măsuri de salvgardare; au respins obligarea Comisiei Europene să intervină – au preferat ca aceasta doar «să poată», nu «să fie obligată» să apere fermierii; au respins clauzele privind mediul, siguranța alimentară și bunăstarea animalelor; au respins suspendarea importurilor de produse care nu respectă standardele UE, inclusiv cele modificate genetic”, a transmis deputatul PSD.

Parlamentarul Viorica Sandu a amintit și poziția ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, care „a refuzat să avizeze acordul în forma actuală, a cerut garanții suplimentare și a avertizat public că acesta afectează grav agricultura românească”.  Totodată, ministrul ar fi declarat că „nu a fost consultat și nu a știut că România va primi mandat de vot favorabil”.

„În aceste condiții, miniștrii USR de la Externe și Economie trebuie să explice: cine a decis poziția României la Bruxelles? de ce a fost ignorată poziția Ministerului Agriculturii? și de ce s-a acceptat un acord fără garanții reale pentru fermieri?”, a mai spus Viorica Sandu.

Deputatul PSD respinge ideea că ar fi vorba despre protecționism și insistă asupra mizei reale a deciziei.

„Nu vorbim despre protecționism, ci despre echitate! Agricultura românească nu poate fi moneda de schimb a unor negocieri netransparente! Miza este securitatea alimentară, locurile de muncă și viitorul satului românesc! Cer public explicații și asumare politică pentru votul exprimat la Bruxelles. România are dreptul și obligația să-și apere fermierii!”, a concluzionat deputatul Viorica Sandu.

Aeroportul Internațional Henri Coandă București va produce energie electrică pentru consum propriu, printr-un proiect strategic de investiții derulat de Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), care vizează creșterea autonomiei energetice și reducerea impactului asupra mediului.

Proiectul prevede construirea unei centrale fotovoltaice cu o capacitate totală planificată de 31,5 MWp, integrată cu un sistem de stocare a energiei de 30 MWh, valoarea totală estimată a investiției fiind de 283,8 milioane lei, fără TVA. Implementarea se va face etapizat, în funcție de necesarul energetic al aeroportului și de dezvoltările viitoare ale infrastructurii.

Prima etapă a proiectului presupune realizarea unei centrale fotovoltaice de 12,6 MWp și a unui sistem de stocare a energiei de 17,88 MWh, racordate la uzina electrică de 20 kV a aeroportului. Valoarea acestei etape este de 176,9 milioane lei, fără TVA.
Pentru Etapa 1, CNAB a obținut finanțare nerambursabilă în valoare de 132 milioane lei, prin programul „Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor”, finanțat din Fondul pentru

Modernizare și gestionat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Contractul de finanțare a fost deja semnat.

Potrivit reprezentanților companiei, investiția va contribui la reducerea costurilor operaționale, la scăderea emisiilor de carbon și la asigurarea continuității operaționale pentru una dintre cele mai importante infrastructuri critice din România.
„Investițiile în producerea de energie din surse regenerabile sunt esențiale pentru creșterea autonomiei energetice a aeroportului și pentru alinierea la standardele europene de sustenabilitate”, a declarat directorul general al CNAB, Bogdan Mîndrescu.
Demersurile CNAB în domeniul protecției mediului sunt recunoscute și la nivel european. Recent, Aeroportul Internațional Henri Coandă București a obținut Nivelul 3 de acreditare în cadrul programului Airport Carbon Accreditation, derulat de ACI Europe, care certifică gestionarea eficientă și reducerea emisiilor de CO₂.

Aeronava militară C-27J Spartan poate ateriza în condiții meteorologice dificile, însă nu atunci când la bord se află președintele României, a declarat joi ministrul Apărării, Radu Miruță, explicând motivele pentru care șeful statului, Nicușor Dan, a rămas blocat aproape 24 de ore în Franța din cauza condițiilor meteo.

Ministrul a precizat, într-o conferință de presă, că avionul nu a decolat marți seara de la București spre Paris deoarece prognoza meteo indica valori sub limitele de siguranță admise pentru acest tip de aeronavă, în special în cazul unui zbor prezidențial.
Potrivit lui Miruță, aeronava Spartan nu poate ateriza dacă plafonul de nori este sub 60 de metri și vizibilitatea scade sub 600 de metri. Deși avionul este configurat pentru misiuni militare și poate opera în condiții mai dificile decât cele civile, aceste proceduri nu se aplică atunci când la bord se află președintele României.

„Este un aparat de zbor militar care poate ateriza în condiții meteo mai proaste decât cele de minimă siguranță, dar nu se întâmplă acest lucru cu președintele la bord”, a subliniat ministrul Apărării.
Radu Miruță a explicat și motivul pentru care aeronava nu a putut decola miercuri dimineața din Paris. Deși avionul era pregătit și nu avea nicio problemă tehnică, condițiile de pe aeroport – ninsorile abundente, necesitatea degivrării și capacitatea limitată de curățare a pistei – nu au permis rulajul și decolarea.

Ministrul a mai arătat că avionul Spartan nu dispune de dotări care să permită aterizarea la plafon zero și vizibilitate zero, așa cum este cazul unor aeronave comerciale sau specializate. „Avionul Spartan nu are aceste caracteristici tehnice”, a spus Miruță.
În acest context, ministrul Apărării a afirmat că este necesar ca Administrația Prezidențială să dispună de o aeronavă adecvată pentru astfel de situații. El a precizat că premierul și ministrul Finanțelor vor analiza, în perioada următoare, disponibilitatea bugetară pentru achiziția unui avion destinat transportului prezidențial.

Aeronava C-27J Spartan care l-a adus în țară pe președintele Nicușor Dan a decolat miercuri în jurul orei 16.00 de la Paris și a aterizat la București în jurul orei 20.00, după ce delegația prezidențială a fost blocată aproape 24 de ore în Franța din cauza condițiilor meteo nefavorabile.

Aeronava cu care președintele Nicușor Dan urma să revină în România din Franța nu a putut decola nici miercuri dimineață de pe aeroportul Charles de Gaulle, din cauza pistei acoperite cu zăpadă. Autoritățile franceze fac eforturi pentru curățarea acesteia, însă vântul puternic o așterne din nou.

Plecarea președintelui, inițial programată marți seară, fusese amânată tot din motive meteorologice, după ce aeronava nu a putut ateriza la București din cauza ceții dense.

Nicuşor Dan participase marți la summit-ul Coaliției de Voință de la Paris, unde au fost prezenți reprezentanți ai 35 de state care sprijină Ucraina.

Autoritățile franceze au emis un cod portocaliu de ninsori și polei pentru 7 ianuarie, vizând mai multe regiuni, inclusiv Île-de-France, Hauts-de-France și Centre-Val-de-Loire. MAE avertizează că vor fi afectate traficul rutier, feroviar și aerian, estimând că aproximativ 40% din cursele aeriene de pe aeroportul Charles de Gaulle și 25% de pe aeroportul Orly vor fi perturbate între orele 6:00 și 14:00.

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat luni că bugetul Administrației Prezidențiale a fost redus cu 30%, echivalentul a 30 de milioane de lei, o scădere mai mare decât cea asumată inițial în vara acestui an. 

„Cheltuielile Administrației Prezidențiale în 2025 au fost reduse cu 30%, adică 30 de milioane de lei, mai mult decât m-am angajat în iulie”, a scris Nicușor Dan într-o postare publicată pe Facebook.

Anunțul vine în continuarea declarațiilor făcute în luna septembrie, când președintele preciza că, la rectificarea bugetară, Administrația Prezidențială va returna Guvernului suma de 17,5 milioane de lei din bugetul alocat pentru 2025, reprezentând aproximativ 17% din creditele bugetare.

Președintele României, Nicușor Dan, a făcut un bilanț al anului 2025, evidențiind atât dificultățile întâmpinate, cât și realizările obținute. Într-un mesaj adresat publicului, șeful statului a subliniat că anul care se încheie a fost marcat de „determinare, răbdare și încredere într-un viitor mai bun”.

Președintele a amintit de campaniile complexe derulate, de vizitele diplomatice importante și de întâlnirile care au conturat direcții esențiale pentru viitorul României. Totodată, Nicușor Dan a accentuat importanța dialogului direct cu cetățenii, „în piețe, pe străzi, în comunități, acolo unde se simte cu adevărat pulsul societății românești”.

În mesajul său de Anul Nou, președintele a transmis un apel la unitate și solidaritate: „Adevărata noastră forță stă în capacitatea de a rămâne împreună chiar și atunci când drumul este dificil, cu dorința comună de a construi un viitor pe baze solide”.

Nicușor Dan a încheiat mesajul cu urări pentru 2026, dorindu-le românilor un an „al stabilității, prosperității și al împlinirilor”.