Premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri că nu o va demite pe ministra Mediului, Diana Buzoianu, în legătură cu criza de apă din județul Prahova. Șeful Executivului a solicitat însă un raport complet asupra situației până miercuri, pentru identificarea responsabililor.

Bolojan a declarat că un ministru nu poate fi tras la răspundere pentru deciziile eronate luate de persoane din subordine care au atribuții clare.

Criza a izbucnit duminică, 30 noiembrie, când alimentarea cu apă a fost sistată în mai multe localități din Prahova – Câmpina, Cornu, Breaza, Bănești, Poiana Câmpina, Șotrile, Telega și Valea Doftanei – din cauza turbidității ridicate înregistrate în lacul de acumulare Paltinu. Populația a fost ulterior aprovizionată cu apă îmbuteliată. Peste 100.000 de persoane sunt afectate.

Situația a generat tensiuni politice. Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a criticat Apele Române pentru lipsa de anticipare a fenomenelor care au dus la creșterea turbidității, considerând acest lucru o dovadă de lipsă de profesionalism.
Partidul Social-Democrat a cerut demisia ministrei.

Biroul Electoral al Municipiului București a decis, joi, retragerea de pe internet a unui videoclip realizat în incinta Palatului Cotroceni, în care apar primarul general Nicușor Dan, președintele USR Cătălin Drulă și europarlamentarul Vlad Voiculescu. Potrivit hotărârii, înregistrarea are caracter electoral și a fost produsă într-un spațiu instituțional al statului, situație considerată neconformă cu regulile privind utilizarea resurselor publice în campanie.

Clipul a fost publicat inițial pe rețelele sociale de Vlad Voiculescu, fiind ulterior preluat de USR și de mai mulți lideri ai partidului. Materialul video a generat controverse în spațiul public, fiind interpretat drept un mesaj de susținere electorală pentru candidatul USR la Primăria Capitalei.

În decizia sa, Biroul Electoral de Circumscripție București a apreciat că filmarea constituie un mesaj electoral cu impact direct asupra competiției pentru Primăria Municipiului București, unde Cătălin Drulă se confruntă cu candidatul PNL, Ciprian Ciucu. Utilizarea Palatului Cotroceni ca fundal pentru un material cu miză electorală a fost considerată o încălcare a normelor privind neutralitatea instituțiilor publice.
În videoclip, cei trei discută despre urbanismul din București și critică organizația PNL București pentru lipsa de sprijin în perioada 2020–2022 în privința suspendării abuzurilor urbanistice din Capitală.
Ca urmare a deciziei BEMB, clipul urmează să fie eliminat de pe rețelele sociale și din mediul online.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a discutat la Viena cu omologul austriac, Wolfgang Hattmannsdorfer, despre consolidarea interconectărilor energetice regionale și despre proiectele strategice ale României, între care investiția Neptun Deep ocupă un rol central.

În cadrul vizitei oficiale în Austria, Bogdan Ivan a participat, alături de premierul Ilie Bolojan și delegația României, la întâlniri cu cancelarul austriac Christian Stocker și cu ministrul Energiei. Discuțiile s-au axat pe modalitățile prin care România își poate întări poziția energetică în regiune și poate atrage investiții majore.

„Neptun Deep este punctul-cheie: OMV Petrom și Romgaz lucrează împreună la investiția care poate transforma România într-un pol de stabilitate energetică la nivel european. Am insistat pe îmbunătățirea interconectărilor energetice, în special a celor electrice, în regiunea noastră. Prețurile nu pot scădea fără o integrare reală a infrastructurii”, a transmis ministrul pe Facebook.

Potrivit lui Bogdan Ivan, oficialii austrieci și-au exprimat interesul pentru consolidarea relațiilor economice bilaterale și au reconfirmat sprijinul Austriei pentru aderarea României la OCDE.
„Obiectivul meu rămâne clar: energie accesibilă pentru populație, prețuri competitive pentru companii și o Românie puternică în arhitectura energetică europeană”, a precizat ministrul Energiei.

Deputatul PSD Marius Constantin Budăi cere publicarea valorii totale a ajutoarelor oferite de România Ucrainei, afirmând că este „un drept fundamental al cetățenilor” să știe cum au fost cheltuiți banii publici.

Într-o postare pe rețelele sociale, Budăi critică lipsa de transparență a autorităților și susține că secretizarea sumelor alimentează suspiciuni privind eventuale nereguli sau valori mai mari decât cele reale.

„Este vorba de bani colectați din taxele și impozitele românilor. Cetățenii au dreptul să știe ce s-a întâmplat cu banii lor”, spune acesta, adăugând că „secretomania este greu de explicat”.
Budăi îi acuză pe reprezentanții USR și foștii responsabili din Ministerul Apărării și al Afacerilor Externe că se ascund în spatele „secretului militar”, în timp ce alte state – inclusiv SUA – au publicat liste detaliate ale ajutoarelor acordate Ucrainei.

„Unde vă este transparența, pe care ați invocat-o de atâtea ori în opoziție?”, întreabă parlamentarul, solicitând Guvernului și instituțiilor responsabile clarificarea situației.

Președintele României Nicușor Dan a transmis Parlamentului cererea de reexaminare a legii care modifică OUG 31/2002 privind combaterea extremismului, avertizând că, în forma actuală, actul normativ conține prevederi neclare și riscă să genereze abuzuri.

Șeful statului a subliniat că România are obligația de a acționa ferm împotriva urii, xenofobiei și incitării la discriminare, însă a atras atenția că această misiune trebuie îndeplinită prin legi „clare, previzibile și echilibrate”.

„În caz contrar, riscăm efectul opus: amplificarea tensiunilor într-o societate deja polarizată și adâncirea neîncrederii în instituțiile statului”, se arată în mesajul transmis de Nicușor Dan.

Potrivit președintelui, unele articole ale legii sunt insuficient definite și pot fi interpretate abuziv, existând riscul ca persoane fără legătură cu extremismul să fie incriminate. Un exemplu invocat este prevederea care stabilește pedepse cu închisoarea de la unu la cinci ani pentru distribuirea oricărui material care conține idei xenofobe, fără a face distincția între propaganda extremistă și opere literare sau texte istorice.

„România are nevoie atât de fermitate, cât și de echilibru. Ambele sunt esențiale pentru apărarea democrației”, a transmis șeful statului.

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat suplimentarea ajutoarelor către localitățile din Prahova și Dâmbovița afectate de întreruperea alimentării cu apă potabilă, generată de lucrările hidrotehnice de la acumularea Paltinu și de deteriorarea calității apei brute.

Potrivit hotărârii, noi cantități de apă potabilă sunt scoase din rezervele de stat ca ajutor umanitar gratuit, în vederea „asigurării condițiilor minime de trai ale populației” din zonele afectate. Transportul va fi realizat de Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, cu sprijinul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, iar distribuirea către locuitori va fi asigurată de autoritățile locale și structurile pentru situații de urgență din cele două județe.

âProblemele au apărut în contextul lucrărilor programate la barajul Paltinu, care au determinat scăderea nivelului apei în acumulare, în paralel cu fenomene hidrologice ce au dus la creșterea turbidității și a volumului de aluviuni. Aceste elemente au afectat calitatea apei brute, ceea ce a impus întreruperea furnizării apei potabile în 12 localități din Prahova și una din Dâmbovița.
CNSU precizează că măsurile adoptate urmăresc „asigurarea continuității sprijinului pentru populația afectată și gestionarea eficientă a situației create până la restabilirea, în condiții de siguranță, a alimentării cu apă potabilă”. Decizia completează sprijinul deja acordat, primele cantități de apă fiind distribuite începând cu 30 noiembrie 2025.
Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) estimează că alimentarea cu apă potabilă ar putea reveni la normal în aproximativ o săptămână. Instituția avertizează însă că intervențiile tehnice necesare la barajul Paltinu nu pot fi efectuate în prezent din cauza nivelului ridicat al apei, care nu permite accesul scafandrilor, iar fără aceste lucrări problemele ar putea persista până la șase luni.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a participat marți la acțiunea de pregătire „Academia Rising Stars – Filiala Galați”, un proiect considerat unic la nivel național, derulat sub egida Academiei de Baschet – Filiala Galați și susținut de Comitetul Olimpic Român, Ministerul Educației și Consiliul Județean Galați.

Programul, coordonat la nivel local de Academia de Baschet Phoenix Galați prin antrenorul Florin Nini, își propune formarea și sprijinirea tinerilor sportivi talentați, cu obiectivul de a ajunge treptat în loturile naționale de juniori. Participanții beneficiază de antrenamente specializate și de expertiza unei echipe complexe de specialiști.

„Încurajăm performanța tinerelor talente și pregătim viitorii campioni ai României. Ne bucură că Galațiul găzduiește din nou un eveniment important pentru dezvoltarea baschetului românesc”, a declarat Costel Fotea, președintele CJ Galați.
Consiliul Județean Galați susține financiar și logistic proiectul, considerat o investiție în dezvoltarea sportului de performanță în regiune.
Evenimentul marchează un nou pas în consolidarea bazelor pentru dezvoltarea baschetului juvenil la nivel local, autoritățile județene subliniind că astfel de inițiative contribuie la creșterea vizibilității și performanței sportului gălățean.

Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan își angajează marți răspunderea în Parlament pe noul proiect al legii pensiilor magistraților, în cadrul plenului reunit care începe la ora 14.30, într-o ședință festivă dedicată Zilei Naționale a României. Este a doua încercare a Executivului, după ce prima variantă a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională în 20 octombrie.

Noul proiect include avizul Consiliului Superior al Magistraturii, deși acesta este negativ. Avizul are caracter consultativ, iar Guvernul consideră că includerea lui elimină riscul unei noi respingeri la CCR din motive procedurale.
Modificarea principală față de varianta anterioară vizează extinderea perioadei de tranziție pentru creșterea vârstei de pensionare de la 10 la 15 ani, începând din 1 ianuarie 2026. Conform noilor prevederi, vârsta de pensionare va crește gradual până la 65 de ani în anul 2042.
Proiectul este contestat ferm de corpul magistraților. Toate curțile de apel au transmis poziții publice împotriva reformei, iar Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată să depună o nouă sesizare la CCR, așa cum a procedat și în prima etapă a procesului legislativ.

Executivul accelerează adoptarea reformei pentru a respecta jaloanele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. România trebuie să finalizeze până vineri trei jaloane, printre care și reforma pensiilor speciale, pentru a nu pierde aproximativ 800 de milioane de euro din finanțarea europeană.

Premierul Ilie Bolojan susține că modificările sunt necesare atât pentru sustenabilitatea sistemului de pensii, cât și pentru eliminarea unor dezechilibre.
„Proiectul de lege privind pensiile magistraților este justificat de trei aspecte: accesarea fondurilor europene, corectarea unor nedreptăți privind pensionarea prea rapidă și pensiile foarte mari, precum și asigurarea sustenabilității pe termen lung”, a declarat șeful Guvernului.
Noua formă a legii prevede calcularea pensiei la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu un plafon de 70% din ultima indemnizație netă, precum și creșterea vechimii necesare de la 25 la 35 de ani.
Adoptarea prin angajarea răspunderii permite Guvernului să treacă proiectul fără vot, în absența unei moțiuni de cenzură.

Parlamentul României se va reuni marți, 2 decembrie, într-o ședință solemnă comună a Camerei Deputaților și Senatului, dedicată aniversării Zilei Naționale și marcării a 107 ani de la Marea Unire.
Potrivit unui memorandum transmis Birourilor Permanente Reunite, evenimentul va avea loc la ora 14:30, în prezența conducerii statului, a membrilor Guvernului, precum și a reprezentanților cultelor religioase și ai principalelor instituții ale statului.
Programul ședinței va debuta cu intonarea Imnului Național și deschiderea lucrărilor, urmate de discursurile președintelui Senatului, Mircea Abrudean, și ale președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu. Premierul Ilie Bolojan va susține, de asemenea, o alocuțiune.
Ulterior, vor lua cuvântul reprezentanții grupurilor parlamentare, fiecare având alocate între trei și cinci minute pentru intervenții.
La ședință au fost invitați foști președinți ai României, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, reprezentanți ai cultelor religioase, conducerea Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Academia Română, șefii serviciilor de informații, guvernatorul BNR și șefi de misiuni diplomatice acreditați la București.

Deputatul Viorica Sandu a transmis, de 1 Decembrie, un mesaj dedicat Zilei Naționale, subliniind importanța unității și a responsabilității față de valorile care au stat la baza României moderne.

„1 Decembrie este mai mult decât o pagină din istorie – este expresia curajului, a solidarității și a încrederii că împreună putem construi un viitor mai bun”, a afirmat Sandu, amintind că România de astăzi s-a clădit pe sacrificiile și idealurile celor care au crezut în unitate, libertate și demnitate.

Parlamentarul PSD a subliniat că generației actuale îi revine datoria de a continua acest drum „cu respect și responsabilitate față de toți cetățenii”, cultivând spiritul solidarității în fiecare zi.

„Să păstrăm viu spiritul acestei zile și să lucrăm, zi de zi, pentru o Românie în care fiecare om se simte respectat și ascultat. La mulți ani, România! La mulți ani tuturor românilor, oriunde s-ar afla!”, a transmis Viorica Sandu.