Prim-ministrul Ilie Bolojan a transmis, cu ocazia Zilei Naționale a României, un mesaj adresat tuturor românilor, evocând importanța Marii Uniri din 1918 și rolul acesteia în formarea României moderne.

Șeful Guvernului a subliniat că momentul istoric de la 1 Decembrie reprezintă „cel mai frumos moment al istoriei noastre naționale”, o temelie identitară și o lecție de solidaritate pentru generațiile de astăzi și de mâine. Bolojan a amintit sacrificiile făcute în Primul Război Mondial și a transmis că spiritul de încredere și unitate rămâne esențial în dezvoltarea țării.

„Românii pot și România poate să treacă peste greutăți, să urce mai sus, să construiască un viitor mai bun”, a afirmat premierul, insistând asupra responsabilității fiecărui cetățean în progresul național.

Ilie Bolojan a evidențiat că patriotismul se manifestă nu doar prin simboluri, ci mai ales prin fapte: servicii publice eficiente, lucrări bine realizate, produse de calitate și investiții solide. „Datoria de român și datoria de cetățean merg mână în mână, iar atunci când ne facem această dublă datorie, România merge înainte”, a transmis acesta.

La final, premierul a adresat mulțumiri tuturor celor care contribuie prin muncă și decență la modernizarea țării și a urat „La mulți ani, România!” și „La mulți ani românilor din țară și din diaspora!”.

Un sondaj recent realizat de INSCOP Research arată că patriotismul rămâne puternic în rândul românilor, însă nivelul de atașament variază semnificativ în funcție de opțiunea politică și de vârstă. Conform datelor culese în perioada 20-26 iunie 2025, 88,2% dintre români declară că iubesc România și sunt mândri de țara lor, în timp ce doar 5,7% se află în dezacord.

Analiza detaliată arată că 75% dintre respondenți sunt „total de acord” cu afirmația, iar 13,2% sunt „de acord parțial”. Alte categorii includ 4,7% care nu s-au pronunțat, 2,6% în dezacord parțial, 3,1% în dezacord total și 1,4% care nu au răspuns sau nu știu.

În funcție de electorat, cei mai atașați de țară sunt alegătorii PSD și PNL, cu 98%, respectiv 93% declarați „total de acord”. Urmează simpatizanții AUR cu 87%, iar la USR procentul scade la 82%. Această diferență este corelată cu vârsta și cu experiențele internaționale: tinerii între 18–29 de ani, preponderent simpatizanți USR, au un nivel de patriotism declarat de 73%, sub media națională de 88%.

Sondajul a fost realizat prin interviuri telefonice pe un eșantion simplu, stratificat, de 1.150 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României, cu o marjă de eroare de ±2,9% și un grad de încredere de 95%. Metodologia urmărește să surprindă opiniile românilor neinstituționalizați, pe categorii socio-demografice relevante, inclusiv sex, vârstă și ocupație.

Studiul face parte din proiectul BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research, care urmărește să aducă în prim-plan vocea cetățenilor și să stimuleze dezbateri publice pe teme de interes național. Rezultatele evidențiază că patriotismul rămâne un element definitoriu al identității românești, dar nivelul de atașament poate fi influențat de experiențele personale, contextul socio-economic și încrederea în instituțiile statului.

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat vineri decretul prin care se ia act de demisia lui Liviu Moșteanu din funcțiile de viceprim-ministru și ministru al Apărării Naționale, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale. Decretul consemnează și încetarea mandatului său de membru al Guvernului.

Tot vineri, șeful statului a semnat și decretul prin care îl desemnează pe Radu Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, să preia interimatul la Ministerul Apărării, păstrând totodată și calitatea de vicepremier interimar.

Decizia vine după ce ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, și-a anunțat demisia în urma scandalului public generat de informațiile contradictorii din CV-ul său. Acesta a declarat că a discutat cu președintele, premierul, liderul partidului și colegi din USR înainte de a lua decizia.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a aprobat parteneriatul cu Asociația „Via Dobrogeana” pentru susținerea unui proiect turistic de amploare care va integra județul Galați într-un traseu destinat promovării patrimoniului natural și cultural din regiune.

Inspirat de proiectul „Via Transilvanica”, noul traseu – „Via Dobrogeana” – va însuma peste 850 de kilometri, va traversa aproximativ 130 de localități și va conecta județul Galați cu Munții Măcinului, județul Tulcea și comunitățile din Delta Dunării.

Punctul de plecare va fi Biserica Fortificată „Precista” din Galați, traseul urmând să includă zone precum lunca Prutului, Pădurea Gârboavele și principalele obiective turistice din apropiere: Muzeul Satului, Muzeul Pescăresc și Parcul de Aventură EscapeLand. Ruta va integra și centrul istoric al municipiului Galați, Faleza Dunării, Complexul Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță”, precum și castrul roman de la Tirighina–Barboși, continuând apoi spre Dobrogea prin podul peste Dunăre care leagă Galați–Brăila de Tulcea.
Consiliul Județean Galați va sprijini proiectul prin promovare, facilitarea dialogului cu instituțiile turistice și culturale locale și prin consultanță tehnică și administrativă în etapele de avizare și autorizare.
Potrivit lui Fotea, inițiativa urmărește punerea în valoare a bogățiilor culturale și naturale ale regiunii și includerea acestora în circuitele turistice naționale și internaționale.

Circulația pe încă 13 kilometri ai Autostrăzii Moldovei (A7), pe tronsonul Pietroasele–Buzău, a fost deschisă joi, în prezența ministrului Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban. La eveniment au participat Sorin Grindeanu, președintele PSD, Marcel Ciolacu, candidatul la funcția de președinte al Consiliului Județean Buzău, deputatul Romeo Daniel Lungu, precum și Virgiliu-Daniel Nanu, președintele Consiliului Județean Prahova.

Potrivit ministrului Șerban, odată cu darea în exploatare a acestui tronson, șoferii pot circula continuu în regim de autostradă de la București până la Focșani, pe o distanță de aproximativ 210 kilometri.

Oficialul a precizat că, în funcție de condițiile meteo, există șanse reale ca până la finalul anului să fie deschisă circulația pe A7 cel puțin până la Adjud.
Tronsonul inaugurat reprezintă un nou progres în construcția Autostrăzii Moldovei, proiect considerat strategic pentru reducerea timpilor de deplasare, creșterea siguranței rutiere și stimularea dezvoltării economice în regiune.

Consiliul Județean Galați și Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Est, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Regional Sud-Est 2021-2027, au semnat un contract de finanțare în valoare de 111,6 milioane de lei pentru modernizarea tronsonului rutier E581 – DJ 241 – DJ 241A – DJ 241G, pe o distanță de 16 kilometri, între localitățile Berheci, Gohor, Corcioveni și Brăhășești.

Proiectul reprezintă una dintre cele mai ample investiții rutiere din județul Galați și va deservi aproximativ 14.000 de locuitori. Autoritățile estimează că modernizarea infrastructurii va contribui la dezvoltarea socială și economică a zonei, aflată în prezent într-o poziție izolată, dar cu potențial ridicat de creștere.

„Modernizarea acestor drumuri va sprijini dezvoltarea economică și socială a unei zone mai izolate, dar cu potențial ridicat de creștere. Vor fi mai multe locuri de muncă, iar județul Galați va fi mai atractiv pentru mediul de afaceri”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați. El a subliniat că proiectul va îmbunătăți și conectivitatea nordului județului cu municipiul Tecuci și cu drumul european E581, oferind legături directe către E85/Autostrada Moldovei și punctul de trecere a frontierei Albița.

Lucrările prevăzute în proiect includ lărgirea platformei drumului la 8 metri (din care 6 metri carosabil), reabilitarea a trei poduri și a 45 de podețe, amenajarea a 200 de accese carosabile, precum și instalarea sistemelor de colectare a apelor pluviale. De asemenea, vor fi amenajate 21 de stații pentru transportul public.
Pentru creșterea siguranței rutiere, tronsonul va fi dotat cu treceri de pietoni iluminate cu LED, marcaje rezonatoare și elemente reflectorizante. Conform estimărilor, traficul anual pe această rută ar putea ajunge la 1,5 milioane de persoane.
„Investim pentru drumuri moderne, pentru comunități puternice și prospere”, a adăugat Costel Fotea.

Ministerul Finanțelor a anunțat că Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) își desfășoară activitatea în condiții normale, în pofida perioadei de provizorat generată de încheierea mandatelor membrilor Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului, la data de 23 noiembrie 2025, conform prevederilor HG nr. 1204/2022 privind înființarea instituției.

Potrivit ministerului, Adunarea Generală a Acționarilor a aprobat recent o nouă componență provizorie a Consiliului de Supraveghere, într-o formulă redusă de la șapte la cinci membri, măsură justificată prin cerințe de guvernanță și eficiență instituțională. Membrii provizorii au primit aprobarea Băncii Naționale a României și au transmis către BNR propunerile pentru conducerea executivă provizorie, cu obiectivul de a asigura o tranziție coerentă.
Ministerul a confirmat că procesul de selecție a noilor membri ai conducerii neexecutive, cu mandate de patru ani, a fost deja demarat și va fi unul „deschis, competitiv și transparent”, în linie cu standardele naționale și europene de guvernanță corporativă.

„Procesul de selecție pentru noua conducere neexecutivã a Bãncii de Investiții și Dezvoltare, ce va avea mandat de 4 ani, a fost demarat, urmând publicarea anunțului de recrutare. Va fi un proces deschis, competitiv și transparent, aliniat standardelor de guvernanțã la nivel național și european, pe care le respectãm. Totodatã, am redus numãrul de membri ai Consiliu de Supraveghere, de la 7 la 5, mãsurã dublatã de diminuarea indemnizațiilor acestora. BID trebuie sã rãmânã un model de profesionalism și responsabilitate în sprijinul economiei reale. Pânã la finalizarea procesului de selecție, conducerea BID este asiguratã de membrii provizorii, autorizați de cãtre BNR, pentru a menține stabilitatea instituției și continuitatea deciziilor,” a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Reprezentanții instituției au subliniat că, pe durata provizoratului, BID își continue fără întreruperi activitatea, iar proiectele, garanțiile, liniile de finanțare și procesele operaționale sunt derulate în ritm obișnuit de personalul tehnic și operațional.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat marți lansarea proiectului „Eco Smart Natura”, o inițiativă transfrontalieră prin care CJ Galați, în parteneriat cu Consiliul Raional Taraclia și Primăria Comunei Albota de Sus, a obținut o finanțare totală de 568.000 de euro pentru reabilitarea peisagistică a unor grădini urbane de interes public.

Potrivit CJ Galați, județului îi revin aproape 462.000 de euro, fonduri ce vor fi utilizate pentru modernizarea și punerea în valoare a Parcului Consiliului Județean, un spațiu verde apreciat de gălățeni și parte a „Ansamblului urban strada Eroilor”, clasificat ca monument istoric.

Proiectul prevede lucrări ample de reamenajare, inclusiv: toaletarea vegetației și plantarea de specii ornamentale autohtone, reabilitarea fântânii arteziene, unul dintre principalele obiective ale parcului, modernizarea iluminatului exterior, refacerea aleilor, instalarea unui sistem inteligent de irigare.

Pe lângă intervențiile peisagistice, programul include și activități educaționale destinate a 300 de elevi, precum ateliere de grădinărit, precum și realizarea unui ghid practic și a unei strategii de protejare a biodiversității locale.
„Acest părculeț, deja îndrăgit de gălățeni, va fi modernizat pentru a-i pune în valoare frumusețea naturală și pentru a crea noi oportunități de petrecere a timpului liber”, a declarat președintele CJ Galați, Costel Fotea.
Lucrările vor începe după finalizarea procedurilor administrative și de achiziție, au precizat reprezentanții Consiliului Județean.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că România a primit marți un semnal pozitiv din partea Comisiei Europene, care apreciază progresele înregistrate după măsurile fiscale adoptate în ultimele luni. Potrivit acestuia, comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a transmis că, în urma politicilor implementate vara aceasta, situația fiscal-bugetară a României s-a îmbunătățit, iar Comisia nu va propune suspendarea fondurilor europene.

Bolojan a subliniat că Executivul a primit confirmarea că procedura de deficit excesiv rămâne suspendată, ceea ce înseamnă că România nu intră în sancțiuni. Premierul a precizat că deficitul bugetar se află pe o tendință descendentă, iar cheltuielile publice sunt menținute aproape de plafonul recomandat de instituțiile europene, permițând continuarea investițiilor finanțate din fonduri UE.

„Este o veste bună și o confirmare a faptului că direcția în care am mers a fost una corectă. În ultimele luni am luat decizii dificile, dar necesare. Astăzi (marți, 25 noiembrie) vedem primele rezultate: România își recâștigă credibilitatea”, a declarat premierul.

Șeful Guvernului a subliniat însă că mesajul Comisiei este unul ferm, privind necesitatea continuării consolidării fiscale, îmbunătățirii colectării veniturilor și eficientizării cheltuielilor publice. „Vom continua să lucrăm cu seriozitate, cu responsabilitate și cu respect față de banii publici”, a mai spus Bolojan.

România și Ungaria consolidează cooperarea în sectorul energetic, a declarat ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, după o întâlnire avută cu ministrul ungar al Comerțului și Afacerilor Externe, Szijjártó Péter.

Potrivit lui Ivan, discuțiile au vizat proiecte comune și măsuri menite să contribuie la stabilitatea energetică regională, în contextul prețurilor ridicate la energie care afectează economiile europene. Oficialul român a subliniat că parteneriatul dintre cele două state este unul „pragmatic”, bazat pe interese comune și orientat spre consolidarea securității energetice.

Ministrul Energiei a menționat că România accelerează investițiile majore în producția de energie, între care construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și dezvoltarea proiectului offshore de gaze naturale Neptun Deep, cel mai mare de acest tip din Uniunea Europeană. Aceste proiecte sunt menite să aducă stabilitate, predictibilitate și un plus de siguranță energetică pentru întreaga regiune, inclusiv pentru statele partenere.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Romanian International Energy Conference, eveniment organizat de Federația Patronală în Energie, condusă de Daniel Apostol.