Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că lucrările la Spitalul Regional de Urgență Craiova se desfășoară într-un ritm susținut, proiectul fiind una dintre cele mai importante investiții medicale din Oltenia.
Cu o valoare totală de aproximativ 1,87 miliarde de lei, noul spital va fi un centru medical de referință pentru întreaga regiune, construit după standarde europene moderne și dotat cu echipamente de ultimă generație.
„Spitalul Regional de Urgență Craiova înseamnă îngrijiri medicale de înaltă calitate, tratamente complexe pentru cazuri acute și critice, echipe multidisciplinare și acces real la servicii moderne pentru toți pacienții”, a declarat ministrul Rogobete.
Acesta a subliniat că noua unitate medicală va deveni „un pol de excelență medicală” și un model de organizare eficientă, care va contribui la creșterea calității actului medical în regiune.
Rogobete a mulțumit echipei Ministerului Sănătății, Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) și primarului municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, pentru implicarea în proiect.
„Schimbarea nu se mai anunță. Se construiește. Zi de zi, prin muncă, prin oameni și prin rezultate”, a conchis ministrul Sănătății.

Comisiile reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților și Senat au aprobat luni, în unanimitate, solicitările Ministerului Apărării Naționale (MApN) privind programul de înzestrare „Tanc principal de luptă” și modificările aduse Legii pregătirii populației pentru apărare.

Programul de înzestrare cuprinde Etapa I (Faza a 2-a), în valoare de 458,20 milioane USD, și Etapa a II-a, de 6.488,34 milioane euro, și are ca obiectiv consolidarea capabilităților operaționale ale armatei României, pentru îndeplinirea misiunilor de apărare națională și respectarea angajamentelor internaționale în cadrul NATO și UE.

Totodată, comisiile au aprobat raportul de admitere pentru Legea care modifică Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, introducând conceptul de „soldat/gradat voluntar în termen”. Cetățenii care optează pentru această formă de pregătire militară voluntară vor beneficia de cazare, echipament, hrană, asistență medicală și soldă lunară pe durata instruirii, iar la final vor primi o indemnizație echivalentă cu trei câștiguri salariale medii brute.
MApN precizează că aceste măsuri fac parte din strategia de modernizare și transformare a Armatei României, planificată până în 2040, și urmăresc crearea unei rezerve operaționale mai robuste și adaptabile la nevoile de securitate actuale și viitoare.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că a avut o întâlnire cu Excelența Sa Brendan Ward, Ambasadorul Irlandei în România, însoțit de o delegație de oameni de afaceri irlandezi interesați de mediul economic local.

Într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare, Fotea a precizat că vizita a reprezentat „o oportunitate importantă pentru județul Galați de a prezenta potențialul său economic și de a deschide noi punți de colaborare între comunitatea locală și mediul de afaceri din Irlanda”.

„Galațiul are multe de oferit – un port strategic pe Dunăre, tradiție industrială, un mediu universitar puternic și o forță de muncă bine pregătită”, a subliniat președintele CJ.

Costel Fotea a mulțumit Ambasadei Irlandei pentru deschiderea arătată și a reafirmat angajamentul autorităților locale de a sprijini proiecte de cooperare care aduc valoare comunității.

„Galațiul este un partener serios și deschis către colaborări în beneficiul comun”, a transmis acesta.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat luni seara, la Antena 1, că este „convins că în anul 2025 va apărea o nouă prevedere legală care să treacă de Curtea Constituțională, referindu-se la proiectul privind pensiile speciale respins în aceeași zi de CCR.

Șeful statului a explicat că judecătorii Curții au admis sesizarea de neconstituționalitate pe motive procedurale, deoarece Guvernul nu a obținut avizul CSM pentru ultima formă a legii, care conținea modificări importante față de forma inițială. „Este o problemă faptul că pensiile sunt egale cu salariul. Aceasta va fi rezolvată”, a spus Nicușor Dan.

Președintele a mai precizat că toate cele patru partide din coaliție au o „părere convergentă” și că noua lege a pensiilor speciale ar putea fi adoptată până la finalul acestui an. Proiectul Guvernului condus de premierul Ilie Bolojan, pentru care Executivul și-a angajat răspunderea în Parlament la 1 septembrie, prevedea creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților până la 65 de ani și limitarea pensiei de serviciu la 70% din valoarea ultimului salariu.

Circulația rutieră a fost închisă, începând de luni, pe DN 7C (Transfăgărășan), pe sectorul cuprins între Piscu Negru (km 104+000) și Bâlea Cascadă (km 130+800), precum și pe DN 67C (Transalpina), între Rânca (km 34+800) și Curpat (km 79+200), din cauza condițiilor specifice sezonului rece, a anunțat Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Măsura a fost luată în baza proceselor verbale întocmite de Comisiile de Revizie Specială, formate din reprezentanți ai CNAIR Central și ai direcțiilor regionale București, Brașov, Cluj și Craiova, în conformitate cu prevederile din

„Normativul privind circulația rutieră pe drumurile montane – DN 7C Transfăgărășan și DN 67C Transalpina”.

Potrivit CNAIR, decizia este necesară pentru siguranța participanților la trafic, având în vedere condițiile meteorologice nefavorabile și pericolele asociate sezonului de iarnă, precum ninsori abundente, viscole, avalanșe, căderi de stânci, viituri sau formarea de polei.

Reprezentanții companiei precizează că, la altitudini mari, instabilitatea atmosferică este accentuată, iar fenomenele meteo extreme pot apărea în orice moment.

Sectoarele de drum închise circulației sunt semnalizate corespunzător, iar CNAIR recomandă șoferilor să respecte indicațiile rutiere și să se informeze din timp asupra stării drumurilor.

România beneficiază de sprijinul experților europeni pentru pregătirea proiectelor care vor fi finanțate prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE), a anunțat Guvernul, miercuri, într-un comunicat de presă.

O nouă rundă de consultări a avut loc la Palatul Victoria, sub coordonarea șefului Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, cu participarea experților Comisiei Europene și a reprezentanților ministerelor implicate în elaborarea portofoliului național de proiecte.

România urmează să beneficieze de un împrumut de 16,68 miliarde de euro, fiind a doua țară din Uniunea Europeană ca valoare a fondurilor disponibilizate prin Programul SAFE, un mecanism european destinat consolidării capacităților de apărare și securitate.

După discuții, oficialii europeni și români au efectuat vizite de lucru la Uzina Mecanică București, unde se produc transportoarele blindate Piranha, și la baza aeriană a Ministerului Afacerilor Interne, unde sunt operate echipamente civile și militare.

„Sprijinul Comisiei Europene este esențial pentru definitivarea listei de proiecte ale României, achizițiile comune și creșterea interoperabilității. Ne concentrăm pe dezvoltarea industriei naționale de apărare și integrarea acesteia în lanțurile valorice europene”, a declarat Mihai Jurca.
Guvernul are în vedere, prin Programul SAFE, dotarea structurilor de securitate și apărare civilă cu echipamente moderne, precum și dezvoltarea capacităților de producție de drone aeriene și maritime, în parteneriat cu Ucraina și statele de pe Flancul Estic al NATO.

România va propune Comisiei Europene lansarea unui dialog extins între țările de pe Flancul Estic pentru coordonarea sistemelor de detecție și interceptare a dronelor, menite să constituie o linie unitară de apărare aeriană pentru întreaga Europă.
La întâlnire au participat, din partea Comisiei Europene, Herald Ruijters, Director General Adjunct DG DEFIS și coordonator SAFE, Fabio Liberti, Marta Sadel și Alina Elena Manea, precum și miniștrii Economiei, Apărării, Afacerilor Interne, Transporturilor, Justiției și reprezentanți ai structurilor de securitate națională.
Mecanismul SAFE are un buget total de 150 de miliarde de euro, oferit sub formă de împrumuturi până la 31 decembrie 2030, și este destinat investițiilor în industria europeană de apărare.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) a lansat în dezbatere publică un proiect de ordonanță care prevede extinderea protecției salariaților în cazul insolvenței angajatorilor din sectoarele strategice.

Principala modificare propusă vizează majorarea plafonului Fondului de garantare a creanțelor salariale, de la 5 la maximum 12 salarii medii brute pe economie pentru fiecare angajat. În plus, perioada acoperită de Fond va fi extinsă de la 5 luni la 12 luni din ultimele 24 de luni anterioare deschiderii procedurii de insolvență.

Proiectul mai prevede și introducerea unei norme tranzitorii pentru cererile depuse înainte de intrarea în vigoare a ordonanței, acestea urmând să fie soluționate conform legislației existente la momentul depunerii.
„Trebuie să protejăm sectoarele strategice ale economiei și forța de muncă calificată. Am ascultat propunerea sindicatelor și am considerat-o corectă: extindem protecția oferită prin Fondul de garantare”, a declarat ministrul Muncii, Petre-Florin Manole.
Fondul de garantare are rolul de a asigura plata creanțelor salariale pentru angajații ale căror companii intră în insolvență, oferind protecție suplimentară în contextul vulnerabilităților economice.

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat luni că reforma pensiilor magistraţilor rămâne o prioritate, după ce Curtea Constituţională a admis sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind legea pensiilor acestora. Șeful statului a subliniat că scopul modificării nu este de a se poziţiona împotriva magistraţilor, ci de a corecta o prevedere considerată anormală: pensiile egale cu salariile.

„Nu este o poziţionare împotriva magistraţilor, ci corectarea unei prevederi anormale – pensia egală cu salariul – stabilită greşit de clasa politică în urmă cu câţiva ani”, a scris Nicuşor Dan pe Facebook.

Președintele a precizat că toate partidele din coaliţie susţin această reformă și a anunţat că, după motivarea deciziei Curţii Constituţionale, va fi redactat un nou proiect de lege pentru a corecta pensiile magistraţilor într-un mod echitabil pentru societate.

Curtea Constituţională a admis obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, care prevedea limitarea pensiilor magistraţilor şi creşterea vârstei de pensionare.

Deputatul PSD Viorica Sandu a declarat că, după aproape 20 de ani, Pilonul II de pensii beneficiază, în sfârșit, de o reglementare clară, menită să protejeze drepturile celor care au contribuit la sistem. „Prima generație care a contribuit trebuie să fie și prima care beneficiază corect!”, a subliniat parlamentarul.

Potrivit deputatului Viorica Sandu, „românii trebuie să știe că Pilonul II nu este un instrument de economisire bancară, ci face parte integrantă din sistemul public de pensii”. Deputatul PSD a explicat principalele măsuri susținute de partid: doar 30% din suma acumulată poate fi retrasă integral, iar restul se va plăti conform principiilor sistemului public. În plus, administratorii privați trebuie să respecte reguli stricte și să ofere mai multă transparență.

„Nu blocăm Pilonul II- îl facem mai sigur, mai clar și mai corect pentru toți cei care au contribuit ani la rând”, a mai transmis Viorica Sandu.

PSD continuă să promoveze măsuri pentru o Românie echitabilă, curată și responsabilă, cu grijă pentru oameni, mediu și viitor.