Investițiile de aproape 3 miliarde de euro în panouri fotovoltaice nu aduc încă randamentul așteptat, avertizează ministrul Energiei, Bogdan Ivan. Fără baterii și sisteme de stocare, energia produsă în exces ajunge pe piață la prețuri de doar 10-20 lei/MWh.

Ministrul Energiei a declarat că România nu este încă pregătită pentru o tranziție completă către surse regenerabile, motiv pentru care în următorii zece ani va continua să se bazeze pe un mix format din gaze naturale, combustibili fosili și energie verde.

Potrivit oficialului, extinderea accelerată a capacităților fotovoltaice a adus deja în sistem o producție de aproximativ 1 gigawatt, însă lipsa infrastructurii de stocare reduce semnificativ beneficiile economice ale acestor investiții.

În intervalele cu producție ridicată, mai ales pe timpul zilei, surplusul de energie este injectat în piață la prețuri foarte mici, în lipsa unor baterii care să permită utilizarea sa ulterioară.

„Energia ajunge să fie tranzacționată la prețuri ridicole de 10-20 lei pe megawatt, pentru că România nu s-a gândit că, atunci când instalează panouri fotovoltaice, are nevoie și de stocare”, a explicat Bogdan Ivan.

Ministrul a precizat că fondurile disponibile pentru finanțări în domeniul energetic au fost redirecționate către proiecte de stocare, considerate în acest moment esențiale pentru echilibrarea sistemului.

Potrivit acestuia, România are deja o producție solidă din fotovoltaic și eolian, însă caracterul variabil al acestor surse face necesară păstrarea energiei pentru orele de consum maxim.

Oficialul consideră că doar prin dezvoltarea rapidă a bateriilor și a altor sisteme de stocare țara va putea valorifica eficient energia verde și va reduce treptat dependența de gaz și combustibili fosili.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, avertizează șoferii de vehicule de mare tonaj să respecte limitele legale de încărcare, subliniind că autoritățile intensifică controalele pe drumurile județene pentru a preveni degradarea infrastructurii.

Potrivit acestuia, instituția efectuează verificări regulate privind greutatea autovehiculelor, în special a camioanelor, utilizând cântare mobile și acționând în colaborare cu Poliția Rutieră. Șoferii care depășesc limitele legale sunt sancționați.

„Depășirea limitelor legale înseamnă distrugerea directă a carosabilului – iar acest lucru nu poate fi tolerat”, a transmis Costel Fotea.
Autoritățile județene urmăresc, prin aceste acțiuni, menținerea drumurilor în stare bună, creșterea siguranței în trafic și responsabilizarea utilizatorilor rețelei rutiere.

Reprezentanții Consiliului Județean Galați anunță că verificările vor continua fără compromisuri, pentru a asigura condiții de siguranță și durabilitate pe drumurile din județ.

Noul stadion al echipei FC Dinamo București va purta numele legendarului antrenor Mircea Lucescu, au anunțat autoritățile. Decizia a fost comunicată joi de ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, care a precizat că demersurile pentru atribuirea numelui au fost deja inițiate, ca semn de respect pentru fostul tehnician, decedat marți, la vârsta de 80 de ani.

„Am inițiat demersurile”, a declarat Predoiu, la ieșirea de pe Arena Națională, unde au loc ceremoniile funerare dedicate lui Mircea Lucescu.

„Ministerul Afacerilor Interne, precum și Clubul Dinamo București, întreaga familie a MAI, eu personal și toată conducerea clubului Dinamo, ne exprimăm respectul pentru omul, profesionistul desăvârșit și patriotul Mircea Lucescu, precum și regretul profund pentru plecarea prematură a dumnealui din această lume. Marele Mircea Lucescu a revoluționat fotbalul românesc și a devenit o valoare națională recunoscută în întreaga lume. În semn de respect pentru aceste lucruri minunate pe care le-a adus în fotbalul românesc, am decis inițierea procedurilor legale pentru a numi viitorul stadion «Dinamo - Mircea Lucescu»”, a declarat Cătălin Predoiu.

Noul stadion, care va purta denumirea „Dinamo Mircea Lucescu”, urmează să fie construit pe amplasamentul vechii arene din Ștefan cel Mare și va avea facilități moderne. Proiectul este estimat să fie finalizat în următorii ani.

Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, într-o conferință de presă, că pentru România „cea mai bună situație” în actualul context politic este existența unui Executiv susținut de o majoritate parlamentară solidă. Declarația vine în contextul în care PSD urmează să decidă, pe 20 aprilie, dacă va continua guvernarea sau va ieși din coaliție.

Întrebat direct dacă își va da demisia în eventualitatea în care social-democrații decid retragerea de la guvernare, șeful Executivului a evitat un răspuns tranșant, insistând asupra nevoii de stabilitate.

„Sunt premierul României, am o responsabilitate în această calitate și fac ceea ce ține de mine pentru a onora această responsabilitate în serviciul țării noastre. Cea mai bună situație pentru România, în această perioadă, este să aibă un guvern care se bazează pe o majoritate parlamentară stabilă”, a afirmat Ilie Bolojan.

Aproximativ 3.000 de siderurgiști de la Liberty Galați încep să își primească salariile restante, după ce primele sume au fost virate în conturi încă de astăzi, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Potrivit acestuia, plățile vizează drepturile salariale aferente perioadei noiembrie 2025 – februarie 2026 și sunt realizate prin intermediul AJOFM Galați, din Fondul de Garantare.

„Mă bucur că, după parcurgerea procedurilor legislative, s-au găsit soluții pentru a urgenta plata salariilor restante, astfel încât oamenii să își primească banii înainte de Sărbătorile de Paști”, a transmis Costel Fotea.

Liderul administrației județene a subliniat impactul social major al acestor măsuri, arătând că plata restanțelor aduce stabilitate pentru mii de familii din Galați, într-un context economic dificil pentru industria siderurgică.

În mesajul său, Costel Fotea a mulțumit vicepremierului Marian Neacșu, premierului Ilie Bolojan, precum și instituțiilor implicate – inclusiv Ministerului Muncii, Ministerului Economiei și Ministerului Finanțelor – pentru sprijinul acordat în identificarea soluțiilor.

De asemenea, acesta a evidențiat rolul noii conduceri a combinatului, al sindicatelor și al celorlalți parteneri implicați în susținerea angajaților.

Președintele CJ Galați și-a exprimat speranța că, în perioada următoare, vor fi identificate soluțiile necesare pentru relansarea activității combinatului siderurgic, considerat un pilon esențial al economiei locale și naționale.

Proiectul Drumului Expres Brăila–Tulcea, cunoscut și sub denumirea „Dobrogea Expres”, a primit primul aviz, după ce Compania Națională de Investiții Rutiere a aprobat studiul de fezabilitate, a anunțat ministrul Transporturilor, Ciprian Constantin Șerban.

Potrivit acestuia, documentația urmează să fie transmisă către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii pentru parcurgerea etapelor de avizare.

Drumul expres va avea o lungime de 61,6 kilometri și va asigura conexiunea între zona Podului peste Dunăre de la Brăila și municipiul Tulcea, facilitând accesul către Delta Dunării. Traseul se va desfășura integral în județul Tulcea, între Jijila și Cataloi, traversând mai multe localități, printre care Smârdan, Văcăreni, Luncavița, Isaccea și Niculițel.

Proiectul prevede realizarea a 58 de structuri, inclusiv poduri și pasaje, precum și a cinci noduri rutiere majore, la Jijila, Luncavița, Isaccea, Telița și la intersecția cu viitorul drum expres Tulcea–Constanța. De asemenea, vor fi amenajate parcări de scurtă durată, spații de servicii și un centru de întreținere și coordonare.

„Dobrogea Expres” este considerat un proiect strategic de infrastructură, care va contribui la îmbunătățirea conectivității între regiunile Moldova, Muntenia și Dobrogea, precum și la dezvoltarea economică a zonei și valorificarea potențialului turistic al Deltei Dunării și al Portului Tulcea.

Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați, a anunțat semnarea unui acord de parteneriat pentru realizarea centurii mari a municipiului Galați, un proiect strategic de infrastructură rutieră.

Potrivit acestuia, acordul a fost încheiat între Consiliul Județean Galați și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, în cadrul Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în vederea realizării obiectivului de investiții „Varianta de ocolire Galați”.
Proiectul va fi finanțat din fonduri europene, prin Programul Transport 2021–2027, și reprezintă, potrivit lui Fotea, „un pas esențial” pentru îmbunătățirea traficului și a siguranței rutiere în zonă.

Noua centură va avea un traseu care pornește din zona Giurgiulești, ocolește Lacul Brateș, trece în apropierea localității Costi și ajunge la Smârdan. De aici, proiectul va asigura conexiunea cu drumul expres Galați–Brăila și cu Podul peste Dunăre, precum și cu viitorul drum expres Brăila–Focșani, parte a coridorului A7.

Președintele CJ Galați a subliniat că investiția va contribui la scoaterea traficului greu din oraș, reducerea poluării și scurtarea timpilor de tranzit pentru transportatori.
În cadrul parteneriatului, CNAIR va elabora documentația tehnico-economică și cererea de finanțare, în timp ce Consiliul Județean Galați va gestiona obținerea avizelor și procedurile de achiziție pentru proiectare, execuție și supervizare. Implementarea va fi realizată de o echipă mixtă, sub monitorizare permanentă.

Directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol, a anunțat că au început săpăturile la un nou tunel de pe secțiunea 2 a autostrăzii Sibiu-Pitești, între Boița și Cornetu.

Tunelul Boița 1 va avea două galerii: 264,23 metri pe sensul Sibiu-Pitești și 246,71 metri pe sensul Pitești-Sibiu. În total, pe secțiunea 2, care măsoară 31,33 kilometri, vor fi construite șapte tuneluri.

Contractul pentru această secțiune este finanțat prin Programul Transport 2021-2027, având o valoare de 4,25 miliarde de lei, fără TVA. În paralel, continuă lucrările la tunelul Robești (900 m), unde s-au săpat deja 628 m în galeria dreaptă și 654 m în galeria stângă.
Finalizarea celor două secțiuni montane ale A1, dintre Boița și Tigveni (68,73 km), va completa coridorul 4 Pan-european, care traversează România de la Constanța până la Nădlac, pe o distanță totală de 850 km.

România plânge pierderea lui Mircea Lucescu, una dintre cele mai respectate și longevive figuri ale fotbalului românesc și europen. În urma decesului său, liderii țării au transmis mesaje de condoleanțe și omagii.

Președintele Nicușor Dan a subliniat că moartea lui Mircea Lucescu reprezintă o pierdere uriașă pentru România. „Timp de peste șase decenii, ca jucător al echipei naționale și al cluburilor de tradiție, iar mai apoi ca antrenor de elită, acesta a excelat la cel mai înalt nivel. Cu tenacitate și inteligență tactică remarcabile, a obținut trofee importante și a format echipe, dar mai ales caractere. A fost un adevărat ambasador al României pe marile stadioane ale lumii”, a transmis șeful statului.

Premierul Ilie Bolojan a adăugat: „Mircea Lucescu a însemnat fotbal, cu «F» mare, pentru cel puțin trei generații. Cei mai norocoși l-au văzut jucând pentru Dinamo București în anii 60 și 70 sau în rolul de căpitan al naționalei la meciurile Campionatului Mondial din 1970. Alții abia se nășteau atunci când a început să antreneze. Chiar și cei mai tineri îl cunosc drept legendarul antrenor al lui Șahtior Donets, Galatasaray sau Beșiktaș. Generațiile viitoare îl vor ști drept antrenorul legendar de al cărui nume se leagă cei mai buni ani ai fotbalului românesc. Mulțumim, Mircea Lucescu, pentru momentele extraordinare pe care ni le-ai oferit, pe teren sau de pe bancă! Dumnezeu să-l ierte!”

Ambii lideri au transmis condoleanțe familiei îndoliate și tuturor celor care l-au admirat pe marele antrenor.

Președintele Nicușor Dan a avut luni o întâlnire la Palatul Cotroceni cu premierul Ilie Bolojan, miniștrii Energiei și Transporturilor, Bogdan Ivan și Ciprian Șerban, precum și cu reprezentanți ai companiilor petroliere, pe tema aprovizionării cu carburanți.

Potrivit Administrației Prezidențiale, în cadrul discuțiilor a fost decisă instituirea unui mecanism de monitorizare continuă a aprovizionării cu combustibili, ca răspuns la tensiunile internaționale generate de închiderea Strâmtorii Ormuz.

Nicuțor Dan a precizat că România nu se confruntă în prezent cu dificultăți de aprovizionare, iar prețurile la combustibili sunt aliniate pieței internaționale. Totuși, a fost stabilit un mecanism de comunicare permanentă între autorități și companiile din sector, pentru a permite adoptarea rapidă a măsurilor preventive, dacă va fi necesar.

Guvernul a adoptat, de asemenea, reducerea accizei la motorina standard cu aproximativ 30 de bani pe litru (36 de bani cu TVA) și introducerea unei contribuții de solidaritate pentru companiile care extrag și comercializează petrol în România. Măsurile vor intra în vigoare marți, 7 aprilie.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a subliniat că strategia României se bazează pe creșterea capacității de producție interne, nu pe limitarea consumului. În paralel, alte state europene au început să limiteze deja consumul de carburant.