Costel Fotea, președintele Consiliul Județean Galați, a anunțat demararea unui proiect în valoare de 1,52 milioane de euro pentru creșterea capacității de intervenție rapidă și modernizarea sistemului de monitorizare a drumurilor județene.

Proiectul este derulat în parteneriat cu Raionul Hâncești din Republica Moldova și beneficiază de finanțare din fonduri europene transfrontaliere.

Potrivit autorităților județene, investiția prevede achiziția unei autospeciale multifuncționale de ultimă generație, dotată cu un sistem modular format din 10 echipamente performante, care va permite realizarea unei game variate de intervenții. Utilajul va putea fi folosit pentru deszăpezire, împrăștierea materialului antiderapant, înlăturarea efectelor inundațiilor, dar și pentru activități curente precum tăierea vegetației sau curățarea carosabilului și a indicatoarelor rutiere.

De asemenea, proiectul include instalarea unor senzori inteligenți de monitorizare a traficului și a condițiilor meteo pe drumurile județene DJ 242E Băneasa–Roșcani–Oancea și DJ 242D Băneasa–Suceveni–Rogojeni, artere care asigură legătura cu Republica Moldova.
Senzorii vor furniza în timp real date privind starea carosabilului și condițiile de trafic, inclusiv riscul de formare a poleiului, pentru a permite intervenții rapide în situații de risc și pentru a contribui la creșterea siguranței rutiere.

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că o mare parte dintre ambasadorii români vor fi rechemați în țară în următoarele luni, principalele reproșuri vizând lipsa activității în domeniul relațiilor economice și depășirea duratei obișnuite a mandatului.

Declarația a fost făcută marți, într-un interviu acordat Radio România Actualități. Șeful statului a precizat că schimbările vor avea loc etapizat și vor include un număr semnificativ de reprezentanțe diplomatice.

„O să avem schimbări importante în vara aceasta (...) Estimez că în cursul lunii martie vom avea 40–50 de rechemări, printre care și în capitale importante”, a afirmat președintele.
Potrivit acestuia, una dintre cauze este depășirea duratei standard a mandatului diplomatic, care este, în mod obișnuit, de patru ani. „Uzual termenul este de patru ani, termenul este depășit de foarte mulți ambasadori”, a spus Nicușor Dan.

Președintele a subliniat însă că principala problemă este lipsa implicării în promovarea intereselor economice ale României. „În linii mari, diplomația noastră este una profesionistă, însă a lipsit diplomația economică”, a declarat acesta.

Șeful statului a explicat că ambasadorii trebuie să aibă un rol activ în facilitarea relațiilor economice, inclusiv prin contacte directe cu mediul de afaceri din țările în care sunt acreditați și prin identificarea de oportunități pentru companiile românești.
Primele măsuri concrete în acest sens au fost luate săptămâna trecută, când Administrația Prezidențială a anunțat semnarea decretelor de rechemare pentru mai mulți ambasadori.
Potrivit președintelui, viitorii ambasadori vor avea un mandat clar care va pune un accent mult mai mare pe componenta economică a activității diplomatice.

Pachetul de relansare economică adoptat de Guvern include scheme de finanțare în valoare totală de 5 miliarde de euro până în 2032 și un nou instrument pentru atragerea investițiilor de peste un miliard de lei, a declarat, marți seara, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Potrivit acestuia, adoptarea pachetului legislativ marchează „o tranziție strategică de la o creștere bazată pe consum la o creștere bazată pe investiții productive, pe inovație și pe producție autohtonă”, în contextul în care modelul economic axat pe consum a generat dezechilibre bugetare în ultimii ani.

„Prin acest pachet de relansare economică marcăm exact acele zone strategice de care România are nevoie în viitor, în primul rând pentru a fi capabilă să atragă investiții strategice mari mult mai repede, competitiv și în ritmul în care aceste investiții pot fi atrase în acest moment, pentru că există o competiție la nivel regional, european și global pentru atragerea acestor investiții”, a afirmat ministrul.

El a precizat că România va beneficia de un cadru mai solid pentru atragerea investițiilor și pentru consolidarea poziției economice în regiune, inclusiv prin sprijin acordat antreprenorilor români prin intermediul băncilor de investiții.
În zona fiscală, pachetul include bonificații fiscale, măsuri pentru creșterea lichidității firmelor, majorarea plafonului de TVA la încasare, introducerea amortizării super-accelerate și stimularea profitului reinvestit.

Referitor la schema dedicată resurselor minerale și noilor tehnologii, ministrul a arătat că aceasta va fi gestionată de Ministerul Economiei, care va prelua integral administrarea programului.
„Pachetul de relansare nu este un pachet care să vizeze anul 2026. El, ca scheme de finanțare, vizează economia României până în 2032. Ca sume totale proiectate până în 2032 avem 5 miliarde de euro pentru toate schemele”, a declarat Nazare.
Impactul bugetar estimat pentru anul 2026 este de 2,2 miliarde de lei, iar criteriile de eligibilitate pentru scheme vor fi stabilite în termen de 90 de zile de la adoptarea actelor normative și vor fi supuse consultării publice.

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a anunțat că administrația locală va începe, la începutul lunii martie, un program amplu de reparații ale străzilor și de eliminare a gropilor apărute în urma sezonului rece.

Potrivit edilului, intervențiile vor demara imediat ce condițiile meteorologice vor permite executarea lucrărilor în condiții optime, respectiv când temperaturile vor depăși pragul minim necesar pentru turnarea asfaltului. Autoritățile locale au precizat că echipele din teren au identificat deja zonele afectate și au stabilit o ordine de prioritate pentru intervenții.

„Sincronizăm începutul acestor lucrări la condițiile meteo pentru ca rezultatul să fie unul bun și pe termen lung”, a transmis primarul, subliniind că lucrările efectuate la temperaturi sub 5 grade Celsius pot duce la deteriorarea rapidă a asfaltului și la costuri suplimentare.
Reprezentanții primăriei au mai anunțat că lucrările vor fi desfășurate atât pe timpul zilei, cât și pe timpul nopții, pentru a reduce impactul asupra traficului și pentru a scurta durata intervențiilor.

Primarul Sectorului 4 a făcut apel la cetățeni să transmită sesizări privind starea carosabilului, astfel încât toate problemele semnalate să poată fi verificate și incluse în programul de reparații. Un calendar detaliat al lucrărilor urmează să fie comunicat în perioada următoare.
Programul de reparații vine în contextul degradărilor apărute pe carosabil în urma ciclurilor repetate de îngheț și dezgheț din sezonul de iarnă, care afectează frecvent infrastructura rutieră urbană.

Deputatul PSD Viorica Sandu a participat la ședința Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, unde au fost discutate mai multe proiecte legislative cu impact direct asupra fermierilor și asupra cadrului normativ din domenii sensibile precum agricultura ecologică, educația și restituirea proprietăților. Potrivit unui comunicat transmis de parlamentarul social-democrat, pe agenda dezbaterilor s-a aflat necesitatea adaptării legislației privind produsele fitosanitare utilizate în agricultura ecologică, în contextul cerințelor tot mai stricte impuse acestui sector.

„Am dezbătut necesitatea unui cadru legislativ adaptat produselor fitosanitare utilizate în agricultura ecologică, alături de reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Autorității Naționale Fitosanitare și BioHumusSol. Agricultura ecologică are nevoie de reguli clare și eficiente”, a declarat Viorica Sandu. În cadrul aceleiași ședințe a fost analizat și proiectul de lege PLx 28/2026 privind aprobarea OUG nr. 1/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul educației, pentru care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În calitate de comisie avizatoare, membrii Comisiei pentru agricultură au evaluat impactul modificărilor propuse, inclusiv din perspectiva legăturii dintre educație și formarea profesională în domenii-cheie, precum agricultura. La dezbateri a participat și Ministerul Educației și Cercetării. De asemenea, parlamentarii au discutat PLx 579/2025 – proiect de lege pentru completarea Legii nr. 165/2013 privind finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist, Camera Deputaților fiind for decizional. Potrivit deputatului PSD, au fost analizate completări menite să clarifice și să accelereze procesul de restituire. „Am discutat completări necesare pentru clarificarea și accelerarea procesului de restituire, un subiect sensibil, dar esențial pentru respectarea dreptului de proprietate și pentru stabilitatea juridică.

Continuăm să susținem soluții legislative echilibrate, construite prin dialog și orientate către rezultate concrete”, a mai transmis Viorica Sandu. La lucrările comisiei au participat reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în contextul implicațiilor proiectelor analizate asupra sectorului agricol. 

Ședința Consiliului General al Municipiului București (CGMB) de marți dimineață a fost marcată de tensiuni între consilierii PSD și conducerea Primăriei Capitalei, după ce un proiect privind reducerea facturilor la apă caldă și căldură a fost scos de pe ordinea de zi.

Inițiativa, promovată de primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, prevedea ca bucureștenii să nu plătească pentru serviciile de utilități care nu sunt furnizate la parametrii normali, obligând totodată furnizorii să răspundă pentru eventualele deficiențe. La ședință au participat 28 de consilieri.

Băluță a acuzat că proiectul nu a fost transmis tuturor membrilor Consiliului, ceea ce a dus la blocarea lui și a anunțat că social-democrații intră în grevă, refuzând să mai participe la viitoarele ședințe.

„Trebuie să facem dreptate, iar dreptate nu putem face cu oameni care blochează astfel de inițiative. Apa caldă este pentru toți, indiferent de orientarea politică. De astăzi, această clădire s-a transformat în <<castelul grofului>> Ciprian Ciucu. Nu vom ceda și vom convoca o altă ședință pe aceeași temă”, a spus Băluță.

Edilul a mai anunțat că PSD va depune plângeri penale pentru abuz în serviciu împotriva membrilor aparatului primăriei care nu au făcut demersurile necesare pentru ca proiectul să ajungă la vot, acuzând că aceștia ar forma un „grup infracțional organizat condus de primarul general Ciprian Ciucu”.

Partidul Social Democrat (PSD) a făcut apel marți la toate partidele românești reprezentate în Parlamentul European să susțină unitar propunerile înaintate de ministrul Agriculturii pentru revizuirea Directiva (UE) 2019/633 privind practicile comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare agricol și alimentar.

Potrivit social-democraților, cele patru propuneri formulate de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, în cadrul dezbaterii publice inițiate de Comisia Europeană vizează protejarea producătorilor locali în raport cu marile lanțuri de retail și asigurarea unui acces echitabil al produselor agroalimentare românești la raft.

Printre măsurile propuse se numără limitarea la 20% a ponderii produselor comercializate sub marcă proprie de către retaileri din volumul total al vânzărilor, stabilirea unui adaos comercial similar pentru produsele din aceeași gamă, eliminarea refacturării rabaturilor și remizelor către producători, precum și reglementarea discounturilor astfel încât producătorii să nu fie obligați să vândă sub costurile de producție.

PSD susține că votul asupra amendamentelor propuse de statele membre urmează să aibă loc în Parlamentul European în toamna acestui an și consideră că România are „o oportunitate importantă” de a-și promova interesele sectorului agroalimentar la nivel european.
Social-democrații au subliniat că, în astfel de situații, reprezentanții României în Parlamentul European ar trebui să acționeze „unitar, dincolo de apartenența politică”, pentru susținerea interesului național. De asemenea, PSD și-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu celelalte partide pentru formularea și susținerea unor eventuale amendamente suplimentare la Directiva (UE) 2019/633.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis marți un mesaj public cu ocazia împlinirii a patru ani de la invazia Federației Ruse în Ucraina, respingând criticile potrivit cărora sprijinul României pentru Ucraina ar fi responsabil pentru problemele interne ale țării noastre.

În postarea sa pe rețelele de socializare, Miruță a subliniat solidaritatea de la începutul conflictului de lângă granița de est și a afirmat că sprijinul oferit victimelor războiului nu poate fi considerat cauza dificultăților precum infrastructura sau serviciile publice slabe.

„Avem exact țara pe care am construit-o noi în 36 de ani de democrație. Problemele noastre nu sunt vina victimelor unui război”, a scris oficialul.
Ministrul a atras atenția asupra efectelor propagandei și dezinformării, pe care le consideră forțe ce divizează societatea: „E trist că propaganda a ajuns să ne dezbine familiile. E trist că minciuna a devenit mai puternică decât realitatea”.

Radu Miruță a mai amintit gravitatea situației din Ucraina, menționând că „la doi pași de noi se moare” și că oameni nevinovați își pierd casele și familiile din cauza agresiunii rusești. El a susținut că istoria va reține că România, „chiar și dezbinată, a ales partea corectă”.

Premierul Ilie Bolojan a cerut accelerarea reformelor și investițiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), avertizând că întârzierile în implementare pot conduce la pierderea fondurilor europene și la sancțiuni politice sau administrative.

În cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR, desfășurate sub coordonarea premierului și a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru, au fost analizate stadiile cererilor de plată 3 și 4 transmise către Comisia Europeană, precum și pregătirea cererilor de plată 5 și 6.

Prim-ministrul a solicitat ministerelor să elimine blocajele administrative și să asigure finalizarea angajamentelor asumate până la 31 august 2026. De asemenea, Bolojan a avertizat că responsabilitatea pentru neîndeplinirea țintelor va fi atât politică, prin posibile revocări din funcție, cât și administrativă, în cazul personalului din structurile de implementare.

Ministerul Investițiilor a raportat o creștere a absorbției fondurilor PNRR de la aproximativ 4 miliarde de euro la peste 10,5 miliarde de euro în ultimul an, obiectivul următor fiind dublarea ritmului de implementare. Oficialii au solicitat ministerelor rapoarte actualizate privind progresul reformelor și un calendar detaliat al activităților.
Pe plan financiar, reprezentanții Ministerului Finanțelor au anunțat că bugetul pentru 2026 va include cofinanțare națională majorată cu aproximativ 70%, ajungând la circa 73 miliarde lei, sumele fiind direcționate în special către proiectele autorităților locale.
La reuniune au participat vicepremierii, miniștri și secretari de stat din instituțiile coordonatoare ale reformelor și investițiilor din PNRR.

Premierul Ilie Bolojan le-a transmis miniștrilor și secretarilor de stat că, în cazul în care România pierde bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cei responsabili vor fi revocați din funcții, iar directorii și personalul din administrație nu vor mai primi sporurile aferente fondurilor europene.

Decizia a fost luată în cadrul ședinței Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, desfășurată sub coordonarea prim-ministrului Bolojan și a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, unde s-a analizat stadiul realizării reformelor și investițiilor incluse în cererile de plată, problemele întâmpinate și soluțiile pentru remedierea acestora.

Este vorba despre cererile de plată 3 și 4 deja transmise Comisiei Europene, dar și despre pregătirea cererilor 5 și 6, care urmează să fie depuse în 2026.

„Răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi de două categorii. Va fi răspundere politică pentru miniștri și secretarii de stat, inclusiv revocări din funcție în cazul în care România va pierde bani din PNRR. În cazul directorilor și personalului din administrație, nu este cazul să mai vedem că încasează spor de fonduri europene dacă țara noastră pierde bani”, a subliniat premierul.

Șeful Executivului a cerut ministerelor care coordonează reforme și investiții să accelereze ritmul de lucru și să depășească blocajele, astfel încât angajamentele asumate să fie implementate până la 31 august 2026. Totodată, a solicitat evitarea întârzierilor la plata facturilor pentru lucrările efectuate în cadrul proiectelor PNRR.

Ministrul Dragoș Pîslaru a precizat că, dacă anul trecut România a crescut absorbția fondurilor PNRR de la aproximativ 4 miliarde de euro la peste 10,5 miliarde de euro, în următoarele șase luni ritmul trebuie intensificat pentru a dubla această sumă. „Fac apel la fiecare minister ca până la sfârșitul săptămânii să transmită MIPE informații actualizate privind progresele și calendarul activităților”, a spus acesta.

Secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Florin Zaharia, a anunțat că bugetul pentru 2026 va asigura sume cu până la 70% mai mari decât anul trecut, astfel încât contribuția României la proiectele PNRR să ajungă la aproximativ 73 de miliarde de lei, incluzând cofinanțări și alte cheltuieli neeligibile. Autoritățile locale vor beneficia de cele mai mari bugete din istorie, facilitând implementarea proiectelor.

La reuniune au participat vicepremierii Oana Gheorghiu și Marian Neacșu, miniștri și secretari de stat ai ministerelor coordonatoare de reforme și investiții, precum și membrii Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR.

Până în prezent, România a înregistrat un grad de implementare de peste 50% din valoarea totală PNRR, încasând în total 10,72 miliarde de euro, din care 6,4 miliarde pentru componente nerambursabile și 4,32 miliarde pentru componente rambursabile.