Ministerul Finanțelor a publicat în transparență decizională proiectul Ordonanței de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea altor acte normative.

Potrivit instituției, propunerile, sugestiile și opiniile privind proiectul de act normativ pot fi transmise la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Proiectul, cunoscut sub denumirea de „ordonanța trenuleț”, este însoțit de nota de fundamentare și este disponibil pentru consultare publică pe site-ul ministerului.

Documentul clarifică măsurile convenite în cadrul coaliției, printre care se numără creșterea salariului minim de la jumătatea anului și reducerea impozitului IMCA aplicat cifrei de afaceri.
De asemenea, ordonanța prevede reducerea cu 10% a fondurilor alocate partidelor politice și a sumelor destinate parlamentarilor în anul 2026. Totodată, salariile din sectorul public și pensiile vor rămâne plafonate anul viitor, a anunțat premierul Ilie Bolojan.
În cazul companiilor de stat, actul normativ stabilește obligația prezentării, până la finalul primului trimestru, a unor planuri de eficientizare, în timp ce creșterea cheltuielilor salariale este plafonată.

O nedreptate reclamată de mii de angajați care lucrează în condiții grele sau speciale a fost corectată printr-o modificare adusă Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii. Inițiativa, depusă de parlamentarii gălățeni Viorica Sandu, Marius Humelnicu, Bogdan Ciucă și Marius Mărgărit, a fost adoptată de Parlament și vizează eliminarea unor interpretări considerate „absurde” ale legislației actuale.

Potrivit senatorului PSD Marius Humelnicu, schimbarea legislativă vine în sprijinul muncitorilor care, deși își desfășurau activitatea aproape integral în condiții grele, riscau să piardă recunoașterea acestui fapt la calculul pensiei din cauza unor situații punctuale.

„Am reușit să corectăm o nedreptate din legea pensiilor. Mii de oameni care muncesc în condiții grele – inclusiv muncitorii din combinatul siderurgic din Galați – erau nedreptățiți de actuala lege”, a transmis senatorul într-o postare publică.

Acesta a explicat că, în forma anterioară a legii, chiar și o singură zi de instructaj, mentenanță sau activitate auxiliară putea anula o lună întreagă de muncă în condiții speciale. „Deși oamenii munceau aproape toată luna în medii grele, iar contribuțiile erau plătite integral, drepturile lor la pensie erau afectate”, a subliniat Humelnicu.

Modificarea legislativă adoptată clarifică modul de recunoaștere a perioadelor lucrate în condiții grele sau speciale, astfel încât acestea să nu mai fie invalidate automat de activități ocazionale care nu reflectă realitatea muncii prestate.

„Împreună cu colegii parlamentari gălățeni Viorica Sandu, Bogdan Ciucă și Marius Mărgărit, am depus această modificare pentru ca munca grea să fie recunoscută corect, fără interpretări absurde. Munca grea trebuie respectată”, a mai transmis senatorul.

Un nou sondaj CURS indică o fragmentare accentuată a scenei politice şi un nivel ridicat de nemulţumire socială. Potrivit cercetării, Partidul Social Democrat se situează pe primul loc în intenţiile de vot, cu 22%, urmat de Partidul Naţional Liberal, cotat la 19%. Uniunea Salvaţi România ar obţine 9%, în timp ce UDMR şi SOS România sunt creditate fiecare cu câte 5%.

Autorii studiului atrag atenţia că distribuţia voturilor sugerează o „capitalizare a nemulţumirii sociale de către formaţiunile percepute ca anti-sistem”, pe fondul unei neîncrederi generalizate în clasa politică tradiţională.

Încredere scăzută în liderii politici

La capitolul încredere în personalităţile politice, tabloul este dominat de evaluări negative. Niciun lider nu întruneşte o majoritate clară de opinii favorabile. Călin Georgescu este creditat cu multă sau foarte multă încredere de 40% dintre respondenţi, însă 54% declară că au puţină sau foarte puţină încredere în acesta. George Simion întruneşte 37% încredere pozitivă, faţă de 58% evaluări negative, iar Nicuşor Dan obţine 35% opinii favorabile şi 60% nefavorabile.

Ilie Bolojan şi Sorin Grindeanu se confruntă cu niveluri ridicate de neîncredere – 71%, respectiv 70% –, în timp ce doar aproximativ un sfert dintre respondenţi afirmă că au multă sau foarte multă încredere în ei. Diana Şoşoacă înregistrează cel mai mare nivel de respingere: 80% evaluări negative şi doar 16% pozitive.

În acelaşi timp, pentru Ciprian Ciucu, Dominic Fritz şi Anamaria Gavrilă se remarcă un grad semnificativ de necunoaştere publică, de până la 22%, ceea ce indică o vizibilitate încă limitată la nivel naţional. „Datele reflectă un deficit de lideri politici percepuţi ca fiind credibili şi capabili să coaguleze încrederea majorităţii populaţiei”, notează CURS.

România, pe o direcţie greşită

Percepţia asupra direcţiei în care se îndreaptă ţara este covârşitor negativă. Trei sferturi dintre români (75%) consideră că România merge într-o direcţie greşită, în timp ce doar 21% apreciază că direcţia este una bună. Alţi 4% spun că nu au o opinie clară.

„Acest dezechilibru major între evaluările negative şi cele pozitive indică un nivel ridicat de nemulţumire socială, specific perioadelor marcate de instabilitate şi incertitudine”, subliniază autorii sondajului.

Cercetarea a fost realizată pe un eşantion reprezentativ de 1.067 de persoane adulte (18 ani şi peste), prin interviuri faţă în faţă, la domiciliul respondenţilor, în perioada 10–19 decembrie 2025. Eşantionul este probabilist, multistadial şi stratificat, cu o marjă maximă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost ponderate în funcţie de structura de vârstă a electoratului, conform celor mai recente date ale INS.

Guvernul a aprobat alocarea a peste 2,6 miliarde de lei din Fondul pentru Mediu pentru continuarea proiectelor de apă, canalizare și gestionare a deșeurilor preluate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Decizia a fost adoptată în ședința de joi, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, prin aprobarea hotărârii de guvern privind rectificarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2025 al Fondului pentru Mediu și al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM).

Potrivit actului normativ, finanțarea este destinată proiectelor care au înregistrat un progres fizic de până la 30% și care nu mai pot fi încadrate integral în alocările și jaloanele aferente Componentelor 1 și 3 din PNRR. Astfel, investițiile vor fi continuate fără întreruperi, finanțarea fiind preluată de AFM.

Ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu, a declarat că bugetul aprobat permite menținerea în derulare a unor investiții esențiale pentru comunitățile locale. „Bugetul aprobat astăzi permite continuarea acestor investiții vitale pentru multe comunități prin Fondul pentru Mediu. Vorbim despre proiecte care vizează dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare, managementul deșeurilor, împădurirea terenurilor degradate și programul de stimulare a înnoirii parcului auto național”, a precizat aceasta.
Din suma totală, aproximativ 2,3 miliarde de lei sunt alocate Componentei 1 – Managementul apei, care vizează sprijinirea conectării populației cu venituri reduse la rețelele de alimentare cu apă și canalizare, precum și extinderea acestor sisteme în aglomerări urbane și rurale cu peste 2.000 de locuitori.

Pentru Componenta 3 – Managementul deșeurilor, destinată dezvoltării și modernizării sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale la nivel județean și local, a fost alocată suma de 348 de milioane de lei.
Măsura este susținută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2025, care stabilește cadrul pentru continuarea proiectelor de infrastructură finanțate prin PNRR, în contextul ajustării calendarului și jaloanelor asumate de România la nivel european.

Ministerul Culturii anunță inițierea unei noi legi a managementului cultural, pe care o consideră atât necesară, cât și urgentă, în contextul în care actualul cadru legislativ este depășit și contestat pe scară largă.

Potrivit instituției, aplicarea unor criterii mai riguroase în concursurile pentru conducerea instituțiilor de cultură a dus, în numeroase cazuri, la respingerea tuturor candidaturilor, situație care evidențiază limitele legii aflate în vigoare. În același timp, Ministerul Culturii remarcă un interes crescut al publicului și al mediului cultural față de concursurile organizate în ultimele luni.

Ministrul Culturii, Demeter András István, afirmă că noul proiect legislativ răspunde întrebărilor și criticilor formulate în spațiul public și are ca obiectiv organizarea unor concursuri corecte, cu comisii independente, precum și creșterea nivelului de transparență și accesibilitate în procesul de selecție a managerilor culturali.
„Am promis concursuri corecte, comisii serioase și independente, transparență și accesibilitate, iar aceste principii se regăsesc în dispozițiile noii legi”, a declarat ministrul Culturii.
Proiectul de lege va fi supus unei consultări publice de 30 de zile, perioadă în care Ministerul Culturii așteaptă comentarii și propuneri care să contribuie la îmbunătățirea textului legislativ. Ulterior, după adoptarea de către Guvern, inițiativa va fi dezbătută în Parlament, iar forma finală va fi stabilită prin votul legislativului.
„Doar prin dialog putem ajunge la cea mai bună versiune a legii”, a mai precizat ministrul Culturii.

Guvernul a modificat Legea sănătății, în vederea eliminării blocajelor administrative din sistemul medical și asigurării continuității activității medicale, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Potrivit ministrului, modificările creează cadrul necesar pentru ajustări legislative care vizează recunoașterea profesională, eliberarea documentelor de atestare și protejarea resursei umane din sănătate. Una dintre principalele măsuri prevede continuarea, și în anul 2026, a cumulului pensiei cu salariul în sistemul sanitar.

În urma deciziei Guvernului, regulile generale de limitare nu se aplică concursului național de rezidențiat, nici concursurilor sau examenelor pentru ocuparea posturilor prin integrare clinică. De asemenea, printr-un memorandum aprobat la propunerea Ministerului Sănătății, pot fi organizate concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din spitale.

Executivul a clarificat și situația medicilor și farmaciștilor care devin cadre didactice după intrarea în sistem, aceștia putându-și continua activitatea clinică fără proceduri birocratice suplimentare. Integrarea clinică se va realiza prin adaptarea raportului de muncă.
Totodată, Guvernul facilitează accesul în sistem al medicilor români din diaspora, prin accelerarea procedurilor de recunoaștere profesională. Ministrul Sănătății a precizat că vor fi eliminate întârzierile administrative, iar dosarele vor fi soluționate în termene mai scurte, prin proceduri transparente și previzibile.

„Sănătatea trebuie să meargă înainte. Toate aceste măsuri au un scop simplu: un sistem de sănătate care funcționează – deschis, coerent și stabil, construit pentru pacienți”, a declarat Alexandru Rogobete.
Potrivit Guvernului, măsurile sunt necesare pentru menținerea în sistem a personalului medical cu experiență, în special în specialitățile deficitare, și pentru asigurarea continuității serviciilor medicale.

Deputatul Viorica Sandu a anunțat că peste 3,6 milioane de lei au fost alocați pentru sprijinirea a 866 de familii și persoane singure aflate în situații extrem de dificile.

Potrivit parlamentarei, ajutoarele de urgență, aprobate de ministrul Muncii, Petre Florin Manole, sunt destinate persoanelor afectate de incendii, fenomene meteorologice extreme, alunecări de teren sau probleme grave de sănătate.

„Este un sprijin concret pentru oameni care au nevoie de ajutor imediat. Aceste ajutoare de urgență nu rezolvă toate problemele, dar pot face diferența atunci când contează cel mai mult. Sprijinul pentru cei vulnerabili rămâne o prioritate pentru PSD”, a transmis Viorica Sandu.

Guvernul precizează că astfel de măsuri au scopul de a acorda suport rapid celor aflați în dificultate și fac parte din politica socială menită să protejeze persoanele vulnerabile.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unor tentative de fraudă apărute pe site-uri, în special pe cele cu conținut pentru adulți.
Mai mulți utilizatori au semnalat apariția unor pop-up-uri false, prin care li se comunica că dispozitivul este blocat din cauza accesării repetate a site-urilor cu conținut ilegal și că trebuie plătită o amendă de 2.500 de lei către Poliția Română. Potrivit specialiștilor DNSC, mesajul reprezintă o tentativă de fraudă, iar plata cerută nu are nicio bază legală.

Atacatorii urmăresc să emoționeze și să intimideze victimele, folosindu-se de rușine, astfel încât acestea să nu raporteze incidentul autorităților. După afișarea notificării false, utilizatorii sunt redirecționați către un portal de plată care afișează logo-ul DNSC și solicită datele cardului.

DNSC subliniază că nu este vorba de o amendă reală și recomandă prudență, evitarea introducerii datelor personale și raportarea imediată a acestor incidente.

Recomandările DNSC:
-Verifică întotdeauna autenticitatea unor notificări oficiale din partea autorităților, prin canale de comunicare separate
-Nu introdu date personale sau bancare pe site-uri suspecte! Autoritățile din România nu transmit amenzi prin intermediul unor notificări sau ferestre de tip pop-up pe site-uri
-Fii atent la greșeli gramaticale sau de exprimare care pot indica faptul că este vorba despre o capcană online lansată de atacatori nevorbitori de limba română
-Dacă ai căzut în capcană și ai oferit date de card, apoi ai validat și plata banilor, este important să anunți imediat banca pentru a bloca instrumentul de plată, apoi Poliția pentru a depune o plângere
-Nu în ultimul rând, raportează astfel de incidente către DNSC prin numărul de telefon 1911 sau pe pnrisc.dnsc.ro pentru ca noi să putem avertiza despre noi metode și alți utilizatori din mediul online
-Notifică familia, prietenii și cunoscuții despre acest scenariu folosit de atacatori, pentru a-i ajuta să se protejeze în viitor!

Guvernul a adoptat miercuri o ordonanță de urgență prin care stabilește termenul limită pentru adoptarea hotărârilor privind taxele și impozitele locale pentru anul 2026. Consiliile locale și Consiliul General al Municipiului București trebuie să aprobe aceste hotărâri până la 31 decembrie 2025.

Anterior, autoritățile publice locale aveau obligația de a adopta hotărârile cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de încheierea exercițiului bugetar. Ordonanța introduce, de asemenea, posibilitatea Ministerului Finanțelor de a sista temporar alimentarea cu cote defalcate din impozitul pe venit și sume pentru echilibrare, cu excepția cheltuielilor salariale și sociale obligatorii, în cazul neadoptării hotărârilor de consiliu local.
Guvernul precizează că noile reglementări permit adoptarea rapidă a hotărârilor și clarifică situația în contextul întârzierii publicării pachetului doi de măsuri fiscal-bugetare, ca urmare a deciziei Curții Constituționale.
Principalele prevederi ale OUG:

Consiliile locale pot adopta hotărârile privind taxele și impozitele locale prin ședințe de îndată, până la 31 decembrie.
Taxele și impozitele locale, cu excepția celor pentru clădiri și terenuri, pot fi indexate cu rata inflației.
Regimul actual de impozitare a clădirilor rezidențiale se menține până în 2027, inclusiv pentru persoanele juridice; din 2027 impozitarea se va face pe baza valorii de piață, conform reformei asumate prin PNRR.
Se introduc corecții tehnice și de redactare, fără impact asupra conținutului reformei.
Potrivit Executivului, aceste măsuri aduc claritate pentru autoritățile locale și contribuabili, respectând angajamentele asumate prin PNRR.

Președintele României, Nicușor Dan, a afirmat joi, înainte de reuniunea „Coaliției de Voință” a statelor care sprijină Ucraina, că Bucureștiul susține orice formă de ajutor financiar pentru Kiev, inclusiv utilizarea activelor rusești înghețate, în contextul deliberărilor europene privind continuarea sprijinului pentru Ucraina.

Întrebat despre inițiativele de sprijinire a Ucrainei, Dan a precizat că România sprijină toate opțiunile de ajutor: „Ucraina este importantă pentru securitatea României și pentru stabilitatea regiunii”, a spus șeful statului.
El a adăugat că discuțiile la nivel european încep cu tema utilizării activelor rusești blocate în instituții financiare din Europa, ca posibilă sursă de finanțare pentru sprijinul Kievului.
Nicușor Dan a reiterat, în mai multe intervenții recente, angajamentul României de a susține Ucraina atât financiar, cât și ca parte a unui efort european și transatlantic mai larg, subliniind că securitatea Ucrainei este strâns legată de securitatea României și a regiunii.
Utilizarea activelor rusești înghețate rămâne unul dintre cele mai discutate și sensibile subiecte de pe agenda liderilor europeni, pe fondul negocierilor privind ajutorul continuu pentru Ucraina.