Coiful dac de la Coțofenești, furat în urmă cu mai bine de un an dintr-un muzeu din Olanda, ar fi fost recuperat, potrivit unor surse apropiate anchetei.

Până în prezent, Parchetul olandez nu a confirmat oficial recuperarea artefactului, însă autoritățile urmează să organizeze o conferință de presă pentru a prezenta detalii despre anchetă și despre situația obiectului de patrimoniu. 

Potrivit presei olandeze, coiful a fost găsit, însă există posibilitatea ca acesta să prezinte anumite deteriorări.

Artefactul face parte din tezaurul dacic al României și a fost sustras din Muzeul Drents din Assen, unde era expus temporar într-o expoziție dedicată civilizației dacice. Furtul, comis anul trecut, a declanșat o anchetă internațională, autoritățile române colaborând cu cele olandeze pentru recuperarea pieselor dispărute.

Coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolul IV î.Hr., este una dintre cele mai valoroase piese ale patrimoniului arheologic românesc. Potrivit specialiștilor Muzeului Național de Istorie a României, artefactul a fost descoperit în 1929, în localitatea Coțofenești, județul Prahova, și este realizat din aur masiv, fiind decorat cu motive specifice culturii geto-dacice.

Recuperarea acestuia ar reprezenta un pas important pentru readucerea în țară a unui obiect considerat simbol al patrimoniului istoric național.

Fostul președinte al ANPC, Cristian Popescu Piedone, a scăpat definitiv de măsura controlului judiciar, după ce Curtea de Apel Brașov a respins, miercuri, contestația formulată de DNA împotriva deciziei Tribunalului Brașov.

Instanța a menținut în totalitate hotărârea pronunțată pe 27 martie de judecătorul de cameră preliminară, care dispusese revocarea măsurii preventive. Potrivit minutei, contestația DNA a fost respinsă ca nefondată, iar cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului. Hotărârea este definitivă.

Prin această soluție, magistrații Curții de Apel au confirmat concluzia Tribunalului Brașov, potrivit căreia nu mai există motive legale pentru menținerea restricțiilor impuse lui Piedone încă din iulie 2025.

Fostul șef al ANPC este trimis în judecată într-un dosar instrumentat de DNA Brașov, în care este acuzat că ar fi divulgat informații confidențiale privind un control ce urma să aibă loc la un operator economic din Sinaia. Anchetatorii susțin că acesta ar fi anunțat în avans verificarea și ar fi oferit detalii despre modul de desfășurare, pentru ca unitatea să se poată pregăti și să evite eventuale sancțiuni.

Acuzația vizează folosirea sau facilitarea accesului unor persoane neautorizate la informații care nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii unor foloase necuvenite.

Deși a fost ridicată măsura controlului judiciar, procesul penal nu este afectat de această decizie și continuă pe rolul Tribunalului Brașov. Hotărârea vizează exclusiv măsura preventivă, nu și fondul acuzațiilor formulate de procurori.

Reducerea perioadei de suspendare a permisului de conducere va fi condiționată de plata tuturor amenzilor de circulație restante, potrivit unui act normativ care intră în vigoare pe 27 martie.

Măsura prevede că, pentru aprobarea cererii de reducere a suspendării dreptului de a conduce, autoritățile vor verifica dacă solicitantul și-a achitat toate obligațiile de plată către bugetul local, provenite din amenzi contravenționale aplicate în calitate de conducător auto, în baza Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002.

Dovada achitării acestor obligații se va face exclusiv prin prezentarea unui certificat de atestare fiscală emis de unitatea administrativ-teritorială de domiciliu, document care trebuie să reflecte situația la zi a datoriilor.
Actul normativ introduce și modificări privind regimul amenzilor contravenționale, permițând contravenienților să achite jumătate din cuantumul amenzii în termen de cel mult 15 zile de la comunicarea procesului-verbal.

Totodată, prevederile vizează actualizarea sancțiunilor din mai multe acte normative, inclusiv Legea nr. 60/1991 privind organizarea adunărilor publice, Legea nr. 61/1991 privind ordinea și liniștea publică, Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, precum și Legea nr. 295/2004 referitoare la regimul armelor și munițiilor.

Pentru persoanele fără domiciliu în România sau pentru titularii de permise emise de autorități străine, reducerea perioadei de suspendare va fi condiționată doar de plata amenzii care a determinat aplicarea sancțiunii.

Autoritățile susțin că noile măsuri au ca obiectiv creșterea gradului de colectare a veniturilor la bugetele locale și responsabilizarea conducătorilor auto.

Guvernul României, împreună cu Grupul Băncii Mondiale, a organizat marți, la Palatul Victoria, o conferință dedicată consolidării rolului țării în procesul de redresare și reconstrucție a Ucraina. Evenimentul, intitulat „Consolidarea rolului României în procesul de redresare și reconstrucție a Ucrainei”, a reunit reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului asociativ și ai sectorului privat, pentru a analiza oportunitățile și responsabilitățile României în sprijinirea statului vecin.

Potrivit unui comunicat oficial, discuțiile s-au concentrat pe evaluarea nevoilor de reconstrucție și modernizare ale Ucrainei, precum și pe identificarea unor direcții concrete prin care România își poate consolida contribuția în sectoare strategice.
Șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, a declarat că România își propune o implicare activă și coordonată în acest proces, atât la nivel național, cât și local, inclusiv prin facilitarea accesului companiilor românești pe piața ucraineană.

La rândul său, Anna Akhalkatsi, director al Băncii Mondiale pentru Uniunea Europeană, a subliniat potențialul companiilor românești din domenii precum construcții, energie, logistică și servicii digitale de a contribui la reconstrucția Ucrainei și de a genera creștere economică.

În cadrul conferinței au fost abordate și aspecte legate de securitatea energetică regională, inclusiv valorificarea resurselor de gaze din Marea Neagră și dezvoltarea interconectărilor electrice dintre cele două țări.
De asemenea, autoritățile au evidențiat priorități în domeniul transporturilor, precum modernizarea infrastructurii feroviare și rutiere, extinderea punctelor de trecere a frontierei și dezvoltarea Portul Constanța, precum și creșterea capacității de tranzit pe canalul Sulina.

Reprezentanții Guvernului au menționat că sprijinul financiar pentru proiectele de investiții ar putea proveni din fonduri de coeziune, programe europene și platforme ale Băncii Mondiale.

La eveniment au participat oficiali guvernamentali, reprezentanți ai agențiilor regionale și ai mediului de afaceri, obiectivul fiind definirea unei strategii clare de implicare a României în procesul de reconstrucție a Ucrainei.

Vremea din Romania în intervalul 23 martie – 20 aprilie 2026 va fi marcată de variații semnificative de temperatură și precipitații, potrivit estimărilor meteorologice pe termen mediu. Dacă prima parte a intervalului aduce valori termice peste normal, a doua jumătate vine cu o răcire accentuată, inclusiv în perioada sărbătorilor pascale, când instabilitatea atmosferică va fi mai ridicată.

Săptămâna 23 – 30 martie 2026
Debutul perioadei este caracterizat de temperaturi mai ridicate decât media climatologică în majoritatea regiunilor din Romania, cu abateri pozitive mai pronunțate în nordul țării. Totuși, vremea nu va fi lipsită de episoade de instabilitate: sunt așteptate ploi mai frecvente în sud-vest, sud și est, precum și în zonele montane. În nord-vest, cantitățile de precipitații ar putea fi local deficitare.

Săptămâna 30 martie – 6 aprilie 2026
Finalul lunii martie și începutul lunii aprilie aduc o schimbare de regim termic. Temperaturile medii vor coborî sub valorile normale pentru această perioadă pe întreg teritoriul țării, mai ales în zonele montane. Precipitațiile vor fi, în general, peste media obișnuită, cu accent în jumătatea estică a Romania.

Săptămâna 6 – 13 aprilie 2026 (Paștele)
În perioada sărbătorilor pascale, vremea se menține ușor mai rece decât normalul climatologic. Temperaturile medii vor fi sub valorile specifice perioadei în întreaga țară. În plus, instabilitatea atmosferică va favoriza precipitații mai frecvente în regiunile estice și sud-estice, în timp ce în restul teritoriului cantitățile de ploi vor fi apropiate de normal.

Săptămâna 13 – 20 aprilie 2026
Ultima săptămână din interval aduce o relativă stabilizare a vremii. Temperaturile vor fi în general apropiate de mediile multianuale, iar precipitațiile se vor situa, de asemenea, în jurul valorilor normale în toate regiunile din Romania.

Sorin Tufan, fost fundaș dreapta la Farul Constanța și Steaua București, a devenit marinar după retragerea din fotbal. La 57 de ani, și-a pierdut viața miercuri, când remorcherul Astana s-a scufundat, trupul său fiind recuperat ulterior din mare.

Cei patru membri rămași ai echipajului remorcherului Astana nu fuseseră încă localizați la momentul raportării. Sorin Tufan nu ar fi trebuit să fie pe vas în ziua tragediei, însă ar fi făcut schimb de tură cu un coleg.

Sorin Tufan a debutat la seniori la Farul Constanța la doar 17 ani, contribuind la promovarea echipei în prima ligă în 1988. În 1992, a fost transferat la Steaua la cererea lui Anghel Iordănescu, dar retragerea a venit prematur, în 1994, din cauza accidentărilor.

Tatăl său, Marin Tufan, rămâne golgheterul all-time al Farului cu 67 de goluri și a reprezentat România la Cupa Mondială din 1970, în Mexic.

Clubul Farul Constanța a transmis un mesaj oficial de condoleanțe pentru familia fostului fotbalist și pentru cei afectați de tragedia navală.

Fostul internațional Gheorghe Popescu devine acționar majoritar la Farul Constanța, după o decizie asumată de Gheorghe Hagi, care a anunțat că face un pas în spate din zona decizională pentru a reveni la antrenorat.

Clubul Farul Constanța a anunțat luni modificarea structurii acționariatului, în urma căreia Gheorghe Popescu va deține 70% din acțiunile clubului.

După mai mulți ani în care a condus proiectul Farul și a obținut rezultate importante cu echipa, Gheorghe Hagi a decis să se retragă din conducerea executivă pentru a reveni la ceea ce spune că îi place cel mai mult: antrenoratul și munca directă cu echipa.
„Farul are o identitate clară, o academie puternică și un model sănătos. A venit momentul să mă gândesc și la mine, la ceea ce simt că pot face cel mai bine, să antrenez. Farul merge mai departe pe mâini bune, iar Gică este cel mai potrivit să devină acționar majoritar”, a transmis Hagi.

Potrivit noii structuri de acționariat, restul acțiunilor vor fi împărțite în mod egal între Gheorghe Hagi, Rivaldo și Ciprian Marica, fiecare cu câte 10%.
Gheorghe Popescu, care a fost președintele clubului în ultimii șapte ani, a declarat că preia responsabilitatea de a continua proiectul construit la Constanța.

„Preiau această responsabilitate cu respect față de tot ceea ce a construit Gică atunci când a pornit acest proiect extraordinar și ce am continuat să construim împreună. Farul este un proiect solid, cu un potențial uriaș. Nu vin să-i modific ADN-ul, ci doar să-i aduc câteva upgrade-uri”, a declarat Popescu.

Noul acționar majoritar a subliniat că principalele priorități ale clubului vor rămâne echilibrul financiar, performanța sportivă și păstrarea identității Farului.
În ultimii ani, Farul Constanța a avut un parcurs stabil atât din punct de vedere sportiv, cât și financiar, conducerea clubului susținând că echipa a înregistrat rezultate financiare pozitive în majoritatea sezoanelor recente. Prin noua structură de acționariat, clubul își propune să continue modelul de dezvoltare bazat pe academie, sustenabilitate financiară și performanță sportivă.

Șoferii care nu își achită amenzile de circulație vor rămâne fără permis, potrivit unei ordonanțe de urgență adoptate recent de Guvern. Suspendarea dreptului de a conduce se va calcula în funcție de suma restantă: o zi pentru fiecare 50 de lei neachitați.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că mecanismul a fost stabilit împreună cu Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției și prevede termene clare pentru plata amenzilor înainte de aplicarea sancțiunii.

Potrivit acestuia, după expirarea termenului inițial de 15 zile pentru achitarea amenzii, cazul este comunicat autorității locale. Aceasta emite o somație de plată prin care avertizează șoferul că permisul poate fi suspendat în cazul neplății. Dacă nici după 90 de zile situația nu este rezolvată, suspendarea se aplică automat.

„Propunerea colegilor de la MAI, cu care am fost de acord, este aceea ca pentru fiecare 50 de lei amendă să se aplice o zi de suspendare”, a afirmat ministrul.
Suspendarea va fi operată printr-o platformă digitală interconectată între autoritățile locale și Ministerul Afacerilor Interne, fără ca șoferul să fie nevoit să predea fizic permisul la Poliția Rutieră.

Actul normativ ar urma să intre în vigoare peste șase luni, perioadă în care vor fi pregătite platformele digitale și normele de aplicare, ce vor fi adoptate prin hotărâre de guvern.

Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a anunțat declanșarea unui control național realizat de Ministerul Muncii împreună cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), care vizează 62 de firme și peste 300 de obiective din întreaga țară.

Potrivit acestuia, acțiunea are ca scop protejarea angajaților și asigurarea unui climat de concurență loială pe piața muncii. Verificările urmăresc identificarea și sancționarea muncii nedeclarate, a salariilor subdeclarate, precum și a altor practici prin care unii angajatori ar obține avantaje financiare în mod nelegal.

„Nu acceptăm munca la negru, salarii subdeclarate sau artificii prin care unii își cresc profitul pe spatele oamenilor”, a transmis Manole.

Autoritățile nu au oferit, deocamdată, detalii privind domeniile de activitate vizate sau durata estimată a controalelor. Rezultatele verificărilor urmează să fie făcute publice după finalizarea acțiunii.

Românii au cea mai mare încredere în Donald Trump și Emanuel Macron, ambii înregistrând câte 33% dintre respondenți care spun că au foarte multă sau destul de multă încredere în ei, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research la solicitarea New Strategy Center. Pe de altă parte, Vladimir Putin se află pe ultimul loc în clasamentul liderilor internaționali, cu doar 17,5% dintre români care au încredere în președintele rus.

Pe locurile următoare se situează Ursula von der Leyen (23,7%), Volodimir Zelensky (23,1%) și Friederick Merz (20,8%), în timp ce Victor Orban se află cu puțin peste Putin, la 20,5%.

Donald Trump înregistrează 13,9% dintre respondenți cu foarte multă încredere și 19,1% cu destul de multă, fiind apreciat în special de votanții AUR, tinerii sub 30 de ani și persoanele peste 60 de ani din mediul rural. În schimb, votanții PNL și USR, femeile și persoanele cu studii superioare manifestă cea mai scăzută încredere.

Emanuel Macron are 8,6% dintre respondenți cu foarte multă încredere și 24,3% cu destul de multă, fiind preferat mai ales de votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și bucureșteni, în timp ce votanții AUR și persoanele cu educație primară sunt mai sceptici.

În cazul Vladimir Putin, doar 8,9% dintre români declară foarte multă încredere și 8,6% destul de multă, iar 70,2% spun că au foarte puțină sau deloc încredere. Principalii susținători se regăsesc printre votanții AUR și tinerii sub 30 de ani, în timp ce femeile, persoanele peste 60 de ani și votanții PSD, PNL și USR manifestă cel mai mare scepticism.

Clasamentul arată cum percepția românilor asupra liderilor internaționali este influențată de apartenența politică, vârstă, nivelul de educație și mediul de rezidență.

Sondajul a fost realizat în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice) pe un eșantion de 1100 de persoane.