Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a atribuit contractul pentru realizarea Drumului Expres Focșani–Brăila către asocierea SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade – Arcada Company, valoarea ofertei fiind de 4,29 miliarde lei (fără TVA).

Drumul expres va avea 73,5 km, fiind realizat într-un singur lot, și va deveni astfel cel mai lung tronson de drum de mare viteză construit printr-un singur contract în România. Durata contractului este de 6 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție.

Proiectul cuprinde 57 de poduri și viaducte, 6 noduri rutiere, inclusiv legătura cu A7 și Podul de la Brăila, precum și 2 parcări și un spațiu de servicii cu benzinărie și zonă de alimentație publică.
Drumul expres va asigura conexiunea între Autostrada Moldovei (A7), Podul peste Dunăre de la Brăila, Drumul Expres Brăila–Galați, dar și legătura mai departe către Tulcea și Constanța.
Finanțarea proiectului este asigurată prin Programul Transport 2021–2027 și Bugetul de Stat.

Parlamentul a adoptat proiectul USR care obligă toate spitalele publice și private să instaleze butoane de panică în saloane și camere video în secțiile ATI și UPU. Legea merge acum la președinte pentru promulgare.

Potrivit noilor prevederi, fiecare salon destinat internării pacienților va fi dotat cu butoane de panică sau alte sisteme de alertă, amplasate într-un loc accesibil bolnavilor. Acestea vor permite semnalarea rapidă a urgențelor medicale sau a situațiilor de pericol, iar intervenția personalului va fi cronometrată pentru a putea fi evaluată.

De asemenea, toate unitățile medicale cu secții de terapie intensivă și unități de primiri urgențe vor avea obligația să instaleze sisteme de supraveghere video. Înregistrările vor fi păstrate între 3 și 60 de zile, în condiții de securitate cibernetică, și vor putea fi accesate doar de personal autorizat.
Inițiatorii proiectului, deputații USR Emanuel Ungureanu, Adrian Wiener și Cristina Prună, spun că legea răspunde unor tragedii precum cazul Alexandrei, tânăra gravidă care a murit în august 2023 la Maternitatea Botoșani, dar și incidentului de la Spitalul Sf. Pantelimon. „Este nevoie de aceste măsuri pentru a proteja pacienții și pentru a sprijini cadrele medicale care își fac datoria corect”, a declarat Emanuel Ungureanu.

Primarul general interimar al Bucureștiului, Stelian Bujduveanu, a anunțat marți amenajarea a două noi benzi unice dedicate transportului public pe Calea Crângași și Șoseaua Cotroceni.

Potrivit edilului, noile benzi funcționează pe Calea Crângași, între Gen. Petre Popovăț și Pasajul Grant, dar și pe Șoseaua Cotroceni, între Prof. Dr. Ghe. Marinescu și Splaiul Independenței

„Rezultatul e clar: autobuzele și troleibuzele câștigă timp, oamenii ajung mai repede unde au treabă”, a scris Bujduveanu pe Facebook.

Primarul a precizat că sunt în pregătire benzi unice și pe alte artere importante ale Capitalei, printre care Lascăr Catargiu, Drumul Taberei, Bulevardul Regele Mihai I și Strada Polonă.
Autoritățile speră ca aceste măsuri să contribuie la fluidizarea traficului și la creșterea atractivității transportului public, în contextul în care tot mai mulți bucureșteni aleg autobuzul și troleibuzul pentru deplasări zilnice.

Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, a publicat recent imagini de pe șantierul Lotului 3 al autostrăzii Ploiești-Buzău (A7), între Pietroasele și Municipiul Buzău. Pe cei 13,9 km ai acestui tronson, stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la 81%.

Asocierea turcă Nurol-Makyol este mobilizată cu 319 muncitori și 229 de utilaje și lucrează intens la terasamente, amenajarea nodurilor rutiere DN2 (Spătaru) și DN2B, precum și la finalizarea podului peste calea ferată (km 60+985).

Circulația pe acest tronson este estimată să fie deschisă până la sfârșitul anului 2025. Contractul, semnat în noiembrie 2023, are o valoare de 1,24 miliarde lei fără TVA și este finanțat prin PNRR.

Specialiștii de la Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează că inclusiv detaliile aparent inofensive din mediul online pot deschide calea spre fraude și furt de identitate. Este vorba despre adresa de e-mail, numele complet sau data nașterii care pot fi suficiente pentru ca infractorii cibernetici să construiască un profil complet al unei persoane.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică atrage atenția asupra unui mit răspândit: „Eu nu păstrez informații sensibile online”. Realitatea este că „datele aparent banale pot fi exploatate de atacatori pentru a accesa conturi bancare, platforme online sau pentru a lansa atacuri personalizate”, avertizează specialiștii.

Pentru a reduce riscurile, DNSC recomandă limitarea informațiilor personale distribuite public, activarea autentificării cu doi factori pe conturile importante, utilizarea unor parole unice și complexe, precum și revizuirea periodică a setărilor de confidențialitate.
„Chiar dacă ție ți se par neimportante, datele tale pot deveni cheia către întreaga ta identitate digitală”, a precizat DNSC.

Americanii vor să modernizeze un poligon militar din sud-estul României. Este vorba despre poligonul de la Smârdan, din județul Galați. Acesta va deveni un poligon modern pentru tancuri.

Ambasada SUA anunță că în perioada 8-10 septembrie, reprezentanți ai U.S. Army PEO STRI au vizitat România, pentru a efectua o inspecție comună a poligonului de instruire Smârdan.

În colaborare cu ofițeri din Forţele Terestre Române, delegația a început planificarea construcției unui poligon modern pentru tancuri, capabil să instruiască tancurile românești la cel mai înalt nivel. Discuțiile s-au concentrat pe infrastructura poligonului, sistemele de ținte și dezvoltarea comunicațiilor – toate elemente esențiale pentru a spori realismul și interoperabilitatea antrenamentelor.

Această colaborare marchează un alt pas important pentru consolidarea cooperării în domeniul securității dintre SUA și România și pentru garanția faptului că forțele noastre rămân pregătite, capabile și mai puternice împreună, a precizat Ambasada SUA la București.

Ministrul Educației, Daniel David, a semnat contractul pentru implementarea proiectului „Mecanism de intervenție pentru alfabetizare funcțională în învățământul preuniversitar". Acesta va viza minimum 15.000 de elevi și 37.500 de cadre didactice din 176 de școli la nivel național.

Finanțat prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027, proiectul Mecanism de intervenție pentru alfabetizare funcțională în învățământul preuniversitar (MIAF) reprezintă o inițiativă strategică pentru sistemul de învățământ preuniversitar, având ca obiectiv principal dezvoltarea alfabetizării funcționale a elevilor din ciclurile primar și gimnazial în cinci domenii cheie: lectură, matematică, științe, educație civică și educație digitală.

„În acest scop, vor fi proiectate și implementate intervenții integrate care includ elaborarea unui cadru de evaluare a nivelului de alfabetizare funcțională (standarde, seturi de itemi și teste de evaluare), dezvoltarea competențelor cadrelor didactice și implementarea unui mecanism de intervenție pilot vizând alfabetizarea funcțională a elevilor, având ca perspectivă extinderea acestui mecanism la nivel național”, se arată în comunicatul emis marți de Ministerul Educației.

Proiectul vizează următoarele categorii de grup-țintă:
-minimum 15.000 de elevi din 176 de școli din învățământul primar și gimnazial, selectate la nivel național
-minimum 37.500 de cadre didactice (personal didactic de predare și personal didactic de conducere, de îndrumare și control), care vor participa la activități pentru dezvoltarea competențelor profesionale în relație cu alfabetizarea funcțională

Proiectul va fi derulat pe o perioadă de 48 de luni, începând de pe 1 octombrie 2025, în colaborare cu Institutul de Științe ale Educației (IȘE) și parteneri din cinci județe: casele corpului didactic și inspectoratele școlare din Alba, Argeș, Dolj, Ilfov și Suceava.

Bugetul total al proiectului se ridică la 207.160.606,80 lei, iar finanțarea nerambursabilă din fondurile europene reprezintă 166.709.127,57 lei.
„O problemă esențială a sistemului nostru de educație este legată de nivelul ridicat de analfabetism funcțional, care devine un risc de securitate națională, vulnerabilizându-ne, ca țară, la manipulare (prin narațiuni conspiraționiste) și la subdezvoltare - ca societate bazată pe cunoaștere. Acest proiect completează și permite «pilotări experimentale» pentru demersurile instituționale recent introduse și anume programele remediale la nivelul învățământului primar (prin 2 ore/săptămână) și la nivel gimnazial/liceal (din timpul per disciplină la dispoziția cadrului didactic), programe remediale focalizate pe: (1) consolidarea-fixarea competențelor; (2) dezvoltarea competențelor-țintă, nedezvoltate în demersul standard; (3) utilizarea competențelor în viața cotidiană și (4) dezvoltarea competențelor pentru performanță”, a comunicat ministrul Educației, Daniel David.

Peste 274.000 de conturi au fost alimentate deja pentru plata facturilor de energie din iulie și august. Autoritățile transmite că urmează tranșele viitoare.

Ministerul Muncii anunță că Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), prin agențiile teritoriale, a finalizat verificarea cererilor validate automat prin intermediul aplicației informatice EPIDS și s-au emis primele tichete de energie pentru plata facturilor aferente lunilor iulie și august 2025.

Tichetul emis confirmă faptul că solicitantul este eligibil pentru acordarea sprijinului pentru energie.

Vineri, 19 septembrie, ANPIS a efectuat plata pentru primii 274.541 beneficiari de tichet de energie, în valoare totală de 27.384.900 lei. Astfel, începând din 23 septembrie 2025, aceștia vor putea utiliza suma pentru plata facturilor de energie electrică, aferente lunilor iulie și august, susține ministerul.

Procesul de stabilire a eligibilității cererilor înregistrate aferente lunilor iulie și august 2025 este un proces în continuă desfășurare, până la data de 27 septembrie 2025, dată limită de depunere a cererilor raportate la perioada menționată anterior. După această dată, sprijinul financiar va fi acordat începând cu luna în care este depusă cererea, până la 31 martie 2026. Tichetul nu trebuie prezentat la achitarea facturii în oficiile poștale, nu este transmisibil și nu poate fi utilizat pentru alte locuri de consum, în afara celui pentru care a fost acordat.
Informații suplimentare și asistență, privind procesul de solicitare și utilizare a tichetului de energie, se pot obține prin Call-center ANPIS: 021.9309.

Compania Națională Aeroporturi București a primit din partea unor mari firme internaționale de inginerie 9 oferte de participare la licitația organizată pentru atribuirea celui mai mare și complex proiect de infrastructură aeroportuară din România: proiectarea noului terminal al Aeroportului Internațional ”Henri Coandă” București și a infrastructurii aeroportuare aferente.

Termenul-limită pentru evaluarea ofertelor este data de 5 decembrie 2025.

Principalul obiectiv al proiectului este realizarea noului Terminal de pasageri, cu o suprafață de aproximativ 176.000 mp, care să acomodeze un trafic prognozat pentru anul 2040 de 30 milioane pasageri/an (traficul de pasageri la orele de vârf în noul terminal va putea ajunge la 6.500 de pasageri/oră).

Facilitățile noului terminal vor fi comparabile cu marile aeroporturi europene: minimum 48 de standuri noi de parcare aeronave; minimum 20 de punți de îmbarcare; spații generoase pentru pasageri, sisteme moderne de benzi de bagaje (sosiri și plecări), echipamente de control de securitate, sisteme moderne pentru informarea pasagerilor, iluminare ambientală, acustică optimă, climatizare eficientă și semnalizare intuitivă, saloane de protocol pentru clienții companiilor aeriene, zone diverse de comerț, toate dimensionate pentru a realiza ”IATA Optimum Level of Service”. Noul Terminal va fi destinat atât companiilor aeriene legacy, cât și operatorilor low cost, care vor avea o zonă specială de îmbarcare/debarcare.

Aeronavele vor dispune de noi căi de rulare moderne, realizate pe o nouă infrastructură aeroportuară. Terminalul va dispune de conectivitate multimodală: rutieră și feroviară, cu stații pentru transportul public de călători, autocare și taxi. Se va realiza inclusiv o rețea complexă de drumuri de acces în zonele de landside și airside, pentru asigurarea conexiunilor rutiere, cu drumuri și pasaje subterane, între Terminalul actual și viitorul Terminal.
Durata totală de implementare a contractului este de 126 de luni, dar terminalul va fi realizat modular, ceea ce va permite punerea etapizată în exploatare, pentru a acomoda treptat traficul aerian aflat în creștere.
Valoarea estimată a serviciilor de proiectare și asistență tehnică se ridică la aproximativ 40 milioane euro.

Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că au fost impuse restricții de circulație pe DN1 – Calea Bucureștilor (zona Otopeni), în vederea desfășurării lucrărilor la viitoarea stație de metrou „Otopeni”. Lucrările se desfășoară în cadrul proiectului Magistrala 6 care va asigura legătura directă de la Gara de Nord la Aeroportul Internațional Otopeni.

Restricția de trafic are caracter permanent până la finalizarea lucrărilor. Ca urmare, circulația se desfășoară pe câte două benzi pe fiecare sens, cu repoziționarea parapetului median. O parte a traficului pe direcția București–Ploiești a fost deviat pe rețeaua stradală a orașului Otopeni: DN1 (kilometrul 13 + 750 metri) – strada Polonă – strada Floare de Cais – strada Argeș – strada Traian – strada Oituz – DN1 (kilometrul 14 + 650 metri). Circulația pietonilor este asigurată pe trasee provizorii.
Accesul auto către strada 23 August din DN1 a fost restricționat.
Rutele alternative sunt:
- spre localitatea Tunari: DN1 – strada Oituz – strada Floare de Cais – strada 23 August;
- spre DN1 din interiorul Otopeniului: strada Floare de Cais – strada Polonă sau strada Traian – strada Oituz/strada Mărășești.
Brigada Rutieră recomandă conducătorilor de vehicule să dea dovadă de prudență în trafic și să respecte indicatoarele rutiere temporare amplasate în zonă.