Europarlamentarul Dan Nica solicită măsuri ferme pentru transparența și stabilitatea pieței energetice. Liderul Delegației PSD în Parlamentul European i-a adresat vicepreședintelui executiv pentru Prosperitate și Strategie Industrială a Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, două întrebări esențiale privind stabilitatea și transparența pieței energetice. Prima se referă la intenția de a cere Băncii Europene de Investiții să introducă garanții pentru contractele de achiziție de energie (PPA), având în vedere volatilitatea extremă a pieței, care afectează atât micii producători, cât și marile companii.

În al doilea rând, europarlamentarul a ridicat problema intermediarilor care profită fără să aducă valoare, folosind tactici înșelătoare și manipulând piața.

„Ați menționat în răspunsul dvs că trebuie luate anumite măsuri. În acest context vă adresez două întrebări concrete:
1. Intenționați să cereți Băncii Europene de Investiții să introducă garanții pentru PPA (Power Purchase Agreement - Contract de achiziție de energie)? Piața energetică este extraordinar de volatilă. Nimeni nu poate să-și facă un plan – fie că este o brutărie mică care face pâine, sau despre o companie care produce aluminiu.
2. Nu avem o problemă cu prețul de producție, problema este, însă, cu intermediarii. Există foarte mulți intermediari necinstiți, traderi, care fac foarte mulți bani fără să facă ceva. Aceste chestiuni de manipulare a pieței și tacticile înșelătoare au fost puse de către ESMA (Autoritatea de Supraveghere a Piețelor Financiare din Uniunea Europeană). Nu poți să ai, pe de o parte, aceste lucruri care se întâmplă și pe de altă parte, nimeni să nu ia aceste măsuri necesare. ACER este singura instituție care poate să ia măsuri în momentul în care apar tactici înșelătoare și practici de manipulare a pieței când sunt mai multe state membre implicate.

De ce nu facem o piață a energiei electrice să-i știm pe cei care vând, la ce prețuri vând? Cred că acest exercițiu de transparență este o chestiune absolut normală. Avem o bursă a grâului și nu avem o bursă a energiei electrice? Cine se opune în a ști cine cumpără și cine vinde și, mai ales, la ce prețuri? Nu avem o bursă nici măcar pentru gaze naturale. Acestea sunt lucruri care cred că stau în puterea dvs, domnule Sejourne, să le cereți Comisiei Europene pentru a fi introduse”, a susținut europarlamentarul Dan Nica în Parlamentul European.

Guvernul României a aprobat un ajutor de stat în valoare de peste 279 de milioane de lei pentru Complexul Energetic Oltenia, proiect inițiat de ministerul energiei. Anunțul a fost făcut de ministrul energiei, Sebastian Burduja. Aceste fonduri vor acoperi parțial costurile certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente anului 2025, conform angajamentelor europene. Este o decizie așteptată, parte a planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, a explicat Burduja.

„Este un nou semnal că România își asumă cu responsabilitate tranziția energetică — dar o face realist, cu cap, fără a periclita securitatea energetică a românilor. Complexul Energetic Oltenia nu este o simplă companie, ci un pilon al sistemului energetic național. Produce energie în bandă, adică energie stabilă, care ține în funcțiune economia și lumina aprinsă în spitalele, școlile și casele românilor. Fără CEO, România nu ar fi trecut cu bine peste crizele ultimilor ani — de la ierni geroase la veri caniculare, la volatilitatea pieței energetice europene”, a transmis ministrul român.

El a mai arătat că „închiderea celor 1.755 MW pe cărbune, prevăzută prin PNRR pentru 1 ianuarie 2026, nu este fezabilă în lipsa unor capacități noi de producție de energie în bandă care să fi fost puse în funcțiune”. „Grupurile pe gaz sunt încă în faza de licitație, turbinele s-au scumpit considerabil, iar termenele de execuție s-au extins. În acest context, deciziile pripite vor genera vulnerabilități reale, pe care România nu și le permite. Securitatea energetică a României nu este negociabilă.

Tranziția către energie curată trebuie să fie sustenabilă și corectă. România și-a redus masiv emisiile de gaze cu efect de seră, cu peste 77% față de 1990. Ne păstrăm ținta de 2032 pentru eliminarea cărbunelui din mixul energetic național. Până atunci, vom avea suficiente capacități alternative, mai ieftine și mai curate, pe gaz, dar și reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, pe care am reușit anul trecut să le contractăm, după 20 de ani. Este important să sprijinim tranziția CEO și să o facem ținând cont de nevoile pe care România le are acum și cu respect pentru oamenii care țin această companie în viață — mineri, energeticieni, comunități întregi care muncesc cu demnitate și profesionalism. Le mulțumesc tuturor. Vom continua să investim în capacități noi, în energie regenerabilă, în gaz, în nuclear, dar îmi exprim în continuare speranța că nu vom fi forțați să luăm decizii care pot periclita interesele consumatorilor sau economia națională”, a precizat ministrul Sebastian Burduja.

Specialiștii analizează varianta formării unui lac artificial cu apa sărată evacuată din Salina Praid. Asta deoarece gestionarea apei reprezintă o mare provocare, așa cum au declarat mai mulți reprezentanți ai Guvernului. În Salina Praid s-au acumulat aproximativ patru milioane de metri cubi de apă.

Șeful DSU și secretarul de stat în cadrul MAI, Raed Arafat, a spus că nu se știe cât va dura operațiunea de evacuare a apei sărate din Salina Praid.

„Va dura mult, nu am făcut calcule”, a declarat Arafat, adăugând că motopompele folosite au capacitatea de 10.000 de litri pe minut. El a mai spus că la solicitarea experților la Praid ar putea fi aduse motopompe mai puternice.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a avertizat că gestionarea apei cu salinitate ridicată reprezintă o mare provocare. Apa sărată reprezintă un pericol pentru pești și poate polua grav solul. De aceea, autoritățile se gândesc să amenajeze un lac artificial cu apa scoasă din salină.

„Se lucrează la trei locații pentru un lac sărat artificial, se verifică forma de proprietate a terenurilor”, a declarat ministrul Economiei, Bogdan Ivan.
Lacul ar putea fi amenajat în aval de salină, dar lucrările se vor întinde pe mai multe luni.

Președintele României, Nicușor Dan, și președintele Consiliului European, António Costa, au discutat despre agenda CE din iunie. Potrivit anunțului oficial, securitatea regională, războiul din Ucraina și competitivitatea UE au fost principalele teme analizate de cei doi.

Discuția a avut loc miercuri.
„Am avut o conversație telefonică cu António Costa. I-am mulțumit președintelui Costa pentru felicitări și cuvintele de susținere și am reafirmat angajamentul României de a coopera strâns cu partenerii europeni, susținând valorile și obiectivele UE”, a scris Nicușor Dan pe rețeaua X.

Președintele a spus ce a discutat cu Costa.
„Am abordat subiecte-cheie, înaintea viitoarei reuniuni EUCO din iunie, inclusiv securitatea regională și apărarea, sprijinul nostru pentru Ucraina și R. Moldova și consolidarea competitivității UE. Aștept cu nerăbdare să lucrez cu președintele Costa și cu colegii mei din Consiliul European pentru a avansa Agenda UE și prioritățile noastre comune”, a mai scris președintele României.

O pistă de bob unică se construiște în parcul de aventură Escapeland din Pădurea Gârboavele. Pista cu două trasee va avea peste 1,5 kilometri și va putea fi utilizată în toate anotimpurile. În cadrul investiției de trei milioane de euro vor mai fi realizate un zid de cățărare, un amfiteatru și piste de biciclete montane.

„Vești bune pentru iubitorii de adrenalină. Au sosit primele sănii pentru pista de bob din Pădurea Gârboavele”, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.
Traseele pistei de bob se vor întinde pe mai bine de 1,5 kilometri, având o altitudine maximă de 42 de metri. Traseele vor fi amenajate printre copaci, vor avea curbe strânse și chiar tuneluri. Una dintre instalațiile de alpine coaster va fi unică în România. În interior, vor mai fi construite piste de biciclete montane, inclusiv un traseu de XCO (Cross Country Olimpic), cu o lungime totală de aproape 7 kilometri;

De asemenea, vor fi construite un zid de cățărare cu o înălțime de 10 metri, locuri de joacă, foișoare și un amfiteatru exterior.

„Această investiție reprezintă un pas important în modernizarea infrastructurii de agrement din județul Galați. Îmi doresc enorm ca Pădurea Gârboavele să devină una dintre cele mai atractive destinații de agrement din regiune, un loc unde atât gălățenii, cât și turiștii să aibă parte de distracție și relaxare în natură. Bobul suspendat și pistele de biciclete vor aduce un plus unic de adrenalină și distracție, iar faptul că una dintre dintre instalațiile de alpine coaster este unică în România ne entuziasmează și mai mult”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
Valoarea investiției este de peste 15 milioane de lei.

România riscă un șoc economic major de la 1 iulie, avertizează europarlamentarul român Dan Nica. El se referă la o posibilă izolare energetică de restul UE.

Dan Nica, liderul delegației PSD în Parlamentul European, a avut o intervenție în care a spus că România, alături de Bulgaria și Grecia, „se confruntă cu riscul unei izolări energetice față de restul Uniunii Europene, în lipsa unui interconector între Austria și Ungaria”. Europarlamentarul a atras atenția asupra consecințelor directe ale acestei deconectări asupra economiei regionale și i-a cerut vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, să ia măsuri urgente pentru a evita o criză de proporții.

„Știu că ați făcut eforturi mari să luați măsuri pentru ca, competitivitatea industriei europene să fie păstrată și să avem o situație economică bună. Vreau să vă atrag atenția asupra unei situații foarte grave, care este pe cale să se întâmple în estul Europei. România, Bulgaria și Grecia sunt deconectate de la sistemul energetic european pentru că lipsește un interconector între Austria și Ungaria. Acest lucru face, ca urmare a deciziei luate de Comisia Europeană, să ceară României, de la 1 iulie, limitarea prețurilor la energia electrică și subvenționarea acestora, atât pentru economie, întreprinderi, cât și pentru consumatorii casnici. Primele oferte care au apărut în România arată așa: Industrie: 250/260 de euro- Megawatt pe oră, iar aceasta este speranța pentru cel mai bun preț. Pentru consumatorii casnici – o creștere chiar și de două ori și jumătate a prețurilor la energia electrică. Pentru industrie, prețurile sunt de 5 ori mai mari față de acum 5 ani. Acest lucru face ca toată această economie a României, în mod special, să fie grav afectată în lipsa unor măsuri”, a transmis Dan Nica.

Europarlamentarul român a vorbit despre un posibil impact devastator pentru economie și pentru oameni.

„Ce credeți că trebuie să faceți dvs, în calitate de vicepreședinte al Comisiei Europene, împreună cu ceilalți comisari ca să putem avea o economie care să poată să treacă peste acest șoc de la 1 iulie? România trebuie să ajute și Republica Moldova și Ucraina cu energie electrică, dar trebuie să ținem cont și de faptul că nu există nicio altă sursă de unde să putem lua energie electrică. Această măsură – de eliminare a limitării prețului la energie electrică - va avea un impact cu potențial devastator pentru economia românească, dar și pentru oamenii simpli care vor fi puși în imposibilitatea de a-și plăti facturile la energie”, a adăugat Dan Nica în discursul ținut în Parlamentul European.

Președintele Nicușor Dan a recunoscut că România nu are o strategie privitoare la Marea Neagră. Noi nu avem o strategie clară, a noastră, pentru Marea Neagră cu care să mergem în fața partenerilor europeni și euroatlantici, a declarat miercuri Nicușor Dan.

Nicușor Dan a organizat o conferință de presă în care a fost întrebat, printre altele, dacă abordarea UE privitoare la Marea Neagră corespunde așteptărilor României.

„E o întrebare tehnică la care nu am un răspuns concret în momentul acesta. În opinia mea, există niște lucruri pe care le facem în momentul acesta la Marea Neagră, există niște parteneriate pe care le avem, Bulgaria, Turcia de exemplu. În opinia mea, în acest moment, noi nu avem o strategie clară, a noastră, pentru Marea Neagră, cu care să ne ducem în fața partenerilor și europeni, și euroatlantici”, a răspuns Nicușor Dan.
Șeful statului a mai dezvăluit că România va solicita găzduirea hubul-ui de securitate la Marea Neagră, anunțat de UE.

Patru trenuri modernizate prin PNRR au fost puse în circulație pe ruta Brașov – București Nord – Constanța. Anunțul a fost făcut de CFR care promite îmbunătățirea mobilității și calității serviciilor feroviare între centrele socio-economice importante.

Începând de marți, CFR Călători a pus în circulație patru trenuri noi pe ruta Brașov – București Nord – Constanța și retur, operate cu material rulant modernizat prin fonduri PNRR. Trenurile IR 1883 și IC 536 au început să circule de marți, iar IC 538 și IR 1682 intră pe trasee de miercuri.

Modernizarea face parte dintr-un proiect finanțat prin PNRR care vizează reabilitarea a 55 locomotive electrice, conversia a 20 locomotive diesel în electrice și modernizarea a 139 vagoane de călători.

Uniunea Salvați România (USR) anunță validarea a 9 candidați în cursa pentru funcția de președinte al partidului. Conform statutului USR, președintele este ales prin vot direct și secret, pe o platformă electronică securizată, de către toți membrii de partid.

În total, 12 membri și-au depus candidatura. Comisia Electorală a USR a validat 9 dintre aceștia, în baza documentelor solicitate prin procedura internă. Candidații validați, în ordine alfabetică, sunt:
1. Violeta Alexandru – USR Sector 5
2. Vasile-Gabriel Filip – USR Constanța
3. Dominic-Samuel Fritz – USR Timiș
4. Constantin Gheorghiță – USR Italia
5. Mihai Mihăilă – USR Bacău
6. Luiza Elena Oancea – USR UK
7. Eduard Răducan – USR Argeș
8. George Ungureanu – USR Tulcea
9. Horea Zaha – USR Bihor

Calendarul electoral intern este următorul:
11–13 iunie 2025 – Turul 1 (vot electronic)
14–15 iunie 2025 – Centralizare rezultate Turul 1 și setare Tur 2
16 – 18 iunie 2025 — Desfășurare Tur 2 (în funcție de rezultatul turului 1)
Pe 21 iunie 2025 alegerea noului președinte va fi validată la Congresul USR. În prezent, conducerea interimară a partidului este asigurată de Dominic Fritz, prim-vicepreședinte USR.

Conducerea Romsilva a fost amenințată de ministrul Mediului, Mircea Fechet. Voi demite întreaga conducere a Regiei Naționale a Pădurilor, împreună cu conducerea Direcției Silvice Ilfov, dacă se deschide drumul forestier prin pădurea Băneasa, a declarat ministrul Mediului.

Mircea Fechet susține că nu a fost informat sau consultat în această problemă.

„Voi demite întreaga conducere a Regiei Naționale a Pădurilor, împreună cu conducerea Direcției Silvice Ilfov, dacă se deschide drumul forestier prin pădurea Băneasa. Sunt total împotriva accesului cu autoturisme în pădure, m-am opus de la început - deși nu am fost informat sau consultat în legătură cu o astfel de decizie - pentru că vorbim despre mii de mașini care ar transforma un drum forestier într-o autostradă. Cine interpretează greșit Codul Silvic nu face decât să încalce legea. E halucinant modul în care, într-un moment când atenția publică este îndreptată pe subiectul inundațiilor și al dezastrului de la Salina Praid, singura urgență a unora este cum să ocolească legea și să răspundă unor interese care sfidează bucureștenii”, a scris, pe Facebook, Mircea Fechet.

Ministrul Mediului se declară revoltat de situație.
„Pentru că, da, privații care și-au făcut un obiectiv din drumul forestier din Băneasa sunt de acord cu accesul auto, dar doar dacă și Direcția Silvică primește permisiunea să folosească barierele (!). Nu voi accepta ca o instituție publică, Romsilva, să devină prizoniera unor interese private, în loc să apere interesul românilor și patrimoniul natural al României. Pădurea Băneasa nu este o autostradă și nu va deveni niciodată un spațiu de tranzit auto doar pentru confortul unor dezvoltatori sau al unor șoferi grăbiți! Acest drum forestier a fost creat pentru gestionarea durabilă a pădurii, nu pentru a satisface ambițiile unor grupuri de interese care văd în pădure un simplu culoar de trafic. Vreau să protejăm, prin toate mijloacele legale, ultima pădure urbană a Capitalei, locul în care oamenii își găsesc liniștea, relaxarea și oxigenul. Nu sunt de acord să cedăm niciun metru pătrat din Pădurea Băneasa traficului auto și voi face tot ce ține de mine, ca ministru al Mediului, pentru a opri orice tentativă de abuz. Pădurea este a tuturor, nu a unora care o privesc doar ca pe o oportunitate imobiliară sau ca pe un drum de scurtătură. Cei care au semnat documente fără bază legală sau au inițiat astfel de demersuri care transformă pădurile în autostrăzi vor răspunde”, a precizat Mircea Fechet.