După ce, în 2024, am redeschis Muzeul ”Casa Cuza Vodă” - în urma unui amplu proces de consolidare, restaurare și amenajare, ne propunem acum să redăm strălucirea de altădată și parcului în mijlocul căruia se află acest edificiu, atât de important pentru istoria Galațiului.

Împreună cu partenerii din Raionul Hâncești, Republica Moldova, am reușit să obținem o finanțare europeană de peste 450.000 euro pentru sistematizarea și amenajarea peisagistică a parcului Muzeului ”Casa Cuza Vodă”.
Vizitatorii vor avea astfel ocazia de a pătrunde și mai mult în atmosfera vremurilor în care familia domnitorului locuia la Galați.

De asemenea, soclul și statuia care îl reprezintă pe Alexandru Ioan Cuza vor fi expertizate și restaurate. Această statuie este ea însăși un monument istoric și un important motiv de mândrie pentru moștenirea noastră culturală.
Sculptura, realizată de artistul parizian Pierre Granet, a fost dăruită Galațiului, în 1888, chiar de doamna Elena Cuza, soția domnitorului!

Nu în ultimul rând, vestigiile arheologice ale unuia dintre pavilioanele pentagonale care împodobeau cândva imobilul, descoperite în 2020, vor fi expuse în vitrine securizate, iar într-un nou spațiu expozițional se va prezenta istoria acestui muzeu, primul din Galați, astăzi secție a Muzeului de Istorie „Paul Păltănea”.

Președintele României, Nicușor Dan, a avut, marți, o conversație telefonică cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Noul președinte i-a mulțumit oficialului european pentru felicitările transmise și a subliniat angajamentul României pentru o Uniune Europeană puternică și sigură.

Șeful statului a transmis și pe platforma X că așteaptă cu nerăbdare să colaboreze cu Comisia Europeană pentru a găsi soluțiile de care au nevoie cetățenii europeni în fața provocărilor comune.
„L-am felicitat pe Nicuşor Dan telefonic. Acum eşti preşedintele tuturor românilor. Împreună, hai să arătăm tuturor că o Europă puternică, cu o Românie puternică, oferă soluţii. Aceasta este munca nobilă pe care vreau să o desfăşor împreună cu tine”, a scris, tot pe X, Ursula von der Leyen.

Ministerul Dezvoltării anunță că a decontat peste 291 de milioane de lei pentru continuarea proiectelor de infrastructură prin PNDL

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a virat suma de 291.261.011,90 de lei, în vederea decontării facturilor pentru 235 de obiective finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), a anunțat ministrul Cseke Attila.

Astfel, pentru etapa I, a fost plătită suma de 39.747.280,62 de lei pentru 39 de obiective aflate în execuție, iar pentru etapa a II-a a programului, au fost decontate 251.513.731,28 de lei pentru 196 de proiecte.
Situația plăților efectuate este disponibilă pe site-ul MDLPA. În cadrul celor două etape ale PNDL, listele obiectivelor de investiții și sumele alocate acestora sunt publice și pot fi consultate accesând pagina de internet a ministerului, secțiunea Programe de Finanțare/Programe naționale finanțate din bugetul de stat/Programul Național de Dezvoltare Locală PNDL, rubrica Obiectivele de investiții, iar transferurile lunare sunt publicate în secțiunea Plăți.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a anunțat că România va încasa 2,6 miliarde de euro în perioada următoare din Politica de Coeziune. În acest an am redus la 0 riscul de a pierde bani europeni, a spus Boloș.
România a solicitat în acest an, Comisiei Europene, spre rambursare, aproximativ 1,5 miliarde de euro, iar până în iunie suma va ajunge la 2,6 miliarde de euro.

„În primele cinci luni ale anului, am reușit să anulăm complet riscul de pierdere a fondurilor europene pentru 2025. Nu pierdem niciun euro. Datorită efortului comun cu Autoritățile de Management, România va primi în perioada următoare 2,6 miliarde euro de la Comisia Europeană, iar cererile de rambursare din acest an vor ajunge la peste 4,4 miliarde euro. Sunt bani care merg direct către beneficiari: primării, școli, spitale, întreprinderi sociale și companii românești. Finanțăm proiecte pentru drumuri, rețele de apă și canalizare, dotarea școlilor, modernizarea spitalelor, sprijin pentru persoanele vulnerabile și investiții în economie. În paralel, am lucrat la măsuri pentru a diminua riscul de a pierde bani și în anii următori: am urgentat evaluarea proiectelor depuse și am asigurat lansarea de noi apeluri de proiecte în valoare de peste 3,3 miliarde euro”, a declarat ministrul Marcel Boloș.
Rezultate înregistrate în primele luni din 2025 în atragerea fondurilor alocate Politicii de Coeziune 2021-2027:
-9,4 miliarde euro, valoare totală a contractelor de finanțare semnate cu beneficiarii, din care din care 4,9 miliarde euro fonduri UE;
-3,3 miliarde euro, valoarea totală a apelurilor de proiecte deschise, din care aprox. 2,7 miliarde euro finanțare UE;
-2,5 miliarde euro, valoarea totală a sumelor plătite beneficiarilor de proiecte, din care aprox. 2,2 miliarde euro valoare UE.
La nivelul întregii perioade de programare, au fost deschise până în prezent apeluri de proiecte în valoare totală de aprox. 35,5 miliarde euro, din care aprox. 24 miliarde euro contribuție UE, echivalentul a aprox. 77% din alocarea UE la nivelul tuturor programelor.

În cadrul acestora, au fost semnate 4.852 de contracte de finanțare, în valoare de aproximativ 44,7 miliarde euro, respectiv 23,4 miliarde euro fonduri UE, ceea ce reprezintă 76% din alocarea UE.
În întreaga perioadă de programare, plățile efectuate către beneficiari au totalizat 4,7 miliarde euro, din care 4,3 miliarde euro sunt contribuții UE, echivalente cu 13,8% din alocarea europeană. Din aceste sume, aproximativ jumătate reprezintă plățile făcute către beneficiari în 2025.

Din alocarea totală de aproximativ 31 miliarde euro pentru programele aferente Politicii de Coeziune 2021-2027, România a încasat până acum 3 miliarde euro de la Comisia Europeană, ceea ce reprezintă 9,7% din alocarea totală UE. Această rată de absorbție este în linie cu media înregistrată la nivelul UE și arată o tendință pozitivă a procesului de atragerea fondurilor europene.
În ceea ce privește evoluția la nivelul programele naționale, cele mai bune rezultate sunt înregistrate la nivelul Programului Dezvoltare Durabilă (PDD) și Programului Transport. În cazul PDD suma solicitată Comisiei spre rambursare este de 915,6 milioane euro și reprezintă 22,6% din alocare, iar pentru Programul Transport suma solicitată este de aproximativ 1 miliard euro, echivalentul a 21,7% din alocarea UE. În ceea ce privește programele regionale, cele mai mari sume solicitate spre rambursare s-au înregistrat la nivelul Programului Regional Nord-Vest – peste 146 milioane euro și la nivelul Programului Regional Vest – 88,3 milioane euro.

Lucrările pe secțiunea 4 a autostrăzii Sibiu-Pitești, între Tigveni și Curtea de Argeș, au ajuns la 73,75% din totalul de aproape 10 kilometri, anunță Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Constructorul austriac PORR are mobilizați în șantier 500 de muncitori și 194 de utilaje. Segmentul costă 1,678 miliarde de lei fără TVA.
Principala provocare a proiectului este tunelul Momâia, primul tunel forat construit pe o autostradă din România. Galeria pe sensul Pitești-Sibiu a fost străpunsă pe 3 martie 2025, iar cea pe sensul opus pe 14 aprilie. În prezent, se fac lucrările de cămășuire interioară și hidroizolație.

Dacă ritmul actual de lucru se menține, circulația pe această secțiune s-ar putea deschide mai devreme decât termenul contractual din 2027, anunță experții.
Secțiunea 4 face parte din Programul Transport 2021-2027 și are o durată contractuală de 60 de luni - 16 luni pentru proiectare și 44 de luni pentru execuție.

Nicușor Dan a depus jurământul în plenul reunit al Parlamentului. Evenimentul a avut loc luni, 26 mai, la ora 12.00. Dan a devenit al cincilea președinte al României democratice. Nicușor Dan este primul președinte care vine din rândul societății civile și care câștigă alegerile prezidențiale din postura de independent.

Ceremonia a început cu intonarea imnului de stat al României, „Deșteaptă-te, române”. Președintele Curții Constituționale a României, Marian Enache, a dat citire hotărârii de validare a turului doi al alegerilor prezidențiale din 18 mai. Apoi, Enache i-a înmânat lui Nicușor Dan jurământul pe care trebuie să îl citească. Dan a jurat cu mâna pe Biblie și pe Constituția României.

De la Palatul Parlamentului, noul președinte a plecat la Palatul Cotroceni. Nicușor Dan a primit pentru prima dată onorul Gărzii de Onoare în calitate de președinte și a salutat Garda de Onoare pe Platoul Marinescu al Palatului Cotroceni. Președintele Nicușor Dan a fost așteptat de foarte mulți susținători, în ciuda ploii din București.
La final, au avut loc ceremonia de predare-primire a mandatului și o discuție privată cu președintele interimar Ilie Bolojan.

Ca membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaților, deputatul Viorica Sandu susține inițiativa PSD prin care se dorește reglementarea eficientă a pieței produselor agricole.

„Scopul final al acestui demers este ca piețele agroalimentare să fie dominate de producție locală, produse autentice românești, nu de marfă importată sau cumpărată de intermediari și revândută la prețuri speculative. Vom transforma astfel piața agroalimentară românească într-o piată transparentă, care răspunde nevoilor consumatorilor români dar și nevoilor producătorilor agricoli”, a precizat depytatul Viorica Sandu.

Proiectul legislativ este răspunsul firesc și concret la solicitările venite din partea fermierilor și micilor producători.

PSD este partidul care crede în valorile solidarităţii, echităţii şi justiţiei sociale, iar cei care produc hrana noastră cea de toate zilele trebuie încurajaţi şi susţinuţi cu toate forţele.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a trimis un mesaj cu ocazia împlinirii a 165 de ani de la înființarea la Galați a primei Școli Comerciale din țară. De asemenea, se împlinesc 35 de ani de la înființarea Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității Dunărea de Jos din Galați.

„Astăzi am avut bucuria de a participa la evenimentele dedicate aniversării a 35 de ani de la înființarea Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității Dunărea de Jos din Galați – un reper al excelenței academice și un partener apropiat al Consiliului Județean în susținerea performanței în educație și dezvoltarea comunității noastre. Mai mult, tradiția învățământului economic superior și dezvoltarea administrației publice la Galați au fost strâns legate de-a lungul timpului. În 1864, la scurt timp de la înființarea Consiliului Județean, ca reprezentant al intereselor locale, colective și economice, lua ființă la Galați și prima Școală Comercială din România, precursoare a actualei facultăți de științe economice de astăzi! Prin urmare, putem vorbi de 161 ani de istorie comună!”, a transmis Costel Fotea.

Președintele CJ Galați s-a referit la Conferința Internațională „Riscul în Economia Contemporană – REC 2025”,
„Remarcabilă a fost și organizarea Conferinței Internaționale ”Riscul în Economia Contemporană – REC 2025”, aflată la a 24-a ediție, ce a reunit peste 200 de cadre universitare, cercetători și doctoranzi din țară și din străinătate. Un moment emoționant al zilei a fost decernarea titlului de Doctor Honoris Causa profesorului Victor Tiberius, de la Universitatea din Potsdam – o personalitate de marcă a cercetării economice europene. Felicit comunitatea academică gălățeană pentru rigoarea, pasiunea și deschiderea spre dialog internațional care definesc Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor și îi conferă un loc atât de important în dezvoltarea județului nostru”, a precizat Costel Fotea.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat joi că România suferă atacuri hibride de un deceniu. Trebuie să acționăm sistematic, a adăugat noul șef al statului.

Nicușor Dan a fost întrebat despre atacurile hibride. El consideră că atacurile au început în urmă cu 10 ani și reprezintă o amenințare serioasă la securitatea țării.

De aceea, președintele a spus că este nevoie de o strategie bine organizată și pe termen lung.

„Aici e o discuție foarte lungă pentru că, în opinia mea, noi suntem victima acestei agresiuni de război hibrid de cel puțin 10 ani și, din nou, ca în multe alte zone, trebuie să acționăm sistematic", a declarat Nicușor Dan.
Mandatul de președinte al României, Nicușor Dan, a fost validat, joi, de judecătorii de la Curtea Constituțională a României. Ca urmare, din data de 22 mai, Nicușor Dan este noul președinte al României.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan consideră că România recâștigă încrederea UE după alegerea lui Nicușor Dan. România traversează o perioadă de redobândire a încrederii la nivel european, după ce în ultimele luni relația cu Uniunea Europeană suferise o ușoară deteriorare, a explicat Siegfried Mureșan.

„O parte din încredere, trebuie să fim cinstiți, o pierdusem în ultimele luni. Nu a fost o pierdere gravă. România nu a fost niciodată comparabilă cu cazurile-probleme ale Uniunii Europene, precum Ungaria, Victor Orbán. Acum vedem simpatie de partea Uniunii Europene față de România, solidaritate și o recâștigare a încrederii. Cred că vom avea un partener serios, solid, de la egal la egal între România și Uniunea Europeană în anii următori", a spus europarlamentarul.

Siegfried Mureșan a vorbit despre strategia administrației Dan în ceea ce privește politica externă.

„Sunt convins că președintele-ales al României se va orienta foarte bine în ceea ce privește politica externă, politica de securitate, apărare și politica european. Noi trebuie să venim cu soluții la marile probleme ale Uniunii Europene. Noi trebuie să vorbim și despre viitorii pași de integrare europeană, inclusiv în domeniul securității și al apărării", a precizat Siegfried Mureșan.