Premierul Ilie Bolojan a anunțat ce se va întâmpla cu bonusul de 35.000 de euro solicitat de judecătorii CCR. Bonusurile sunt legale dacă au bani să le dea, dar în contextul actual sunt imorale, a explicat Bolojan.

Ilie Bolojan a transmis că nu va aloca bani pentru bonusuri la rectificarea bugetară. Aceasta va fi negativă și nu va putea include bonusurile solicitate de judecătorii CCR.

„Din câte știu este o prevedere trecută în legislația care ține de curte. Ele sunt legale dacă au bani să le dea, dar în contextul actual sunt imorale. Rectificarea bugetară nu poate să fie decât negativă, nu avem bani de dat in plus”, a declarat premierul Iie Bolojan.

Judecătorii Curții Constituționale au solicitat Guvernului să găsească soluții pentru plata unui bonus de 35.000 de euro plătit la finalul mandatului.

Conducerea societății Salrom va fi demisă. Ministrul Economiei, Radu Miruță, a declanșat procedura de demitere a persoanelor din conducerea societății care administrează Salina Praid. Miruță îi consideră responsabili pe cei din conducere pentru dezastrul de la salină.

„Am declanșat astăzi (joi, 3 iulie) procedura de demitere a conducerii Salrom, compania de stat care administrează Salina Praid, în urma dezastrului provocat de inundațiile din luna mai. Cine a greșit, dovedit cu date clare, conform legii, răspunde!”, a anunțat ministrul Economiei pe Facebook.

Radu Miruță consideră că în cazul Praid nu s-a intervenit la timp.

„Dezastrul de la Praid nu a fost un accident natural. A fost rezultatul indiferenței și al pasării continue a responsabilității. Salrom, Apele Române și ANRM au ignorat aceste avertismente și și-au pasat vina unii altora. Nimeni nu a intervenit la timp. Acum e timpul ca cei care au greșit sa plătească”, a precizat Radu Miruță.

Senatul României a aprobat inițiativa legislativă a USR care permite depunerea digitală a actelor conforme cu originalul, cu semnătură electronică, eliminând obligativitatea semnăturii olografe. Anunțul a fost făcut de USR printr-un comunicat de presă.
Senatul României a aprobat cu 111 voturi pentru și fără voturi împotrivă propunerea legislativă a deputaților USR Oana Murariu și Alex Dimitri, care modernizează modul de lucru al instanțelor prin permiterea depunerii digitale a documentelor, cu semnătură electronică.
„Digitalizăm pe bune procesul civil. Facem un prim pas pentru a scăpa de semnăturile și formalitățile inutile. Actele de care te folosești în instanță nu mai trebuie să fie semnate olograf”, a declarat Alexandru Dimitriu, secretar al Comisiei de Constituționalitate.
„Digitalizăm pe bune procesul civil. Va fi suficientă trimiterea electronică a actelor semnate electronic. Scăpăm de semnăturile și formalitățile inutile”, a spus și Oana Murariu, membră a Comisiei juridice.
Inițiativa legislativă înseamnă o reducere a birocrației în instanțe, eficientizarea actului de justiție și un pas important spre digitalizare.

Consiliul Județean Galați a aprobat indicatorii unei investiții în valoare de peste 44 milioane de lei pentru consolidarea și restaurarea Conacului „Costache Conachi” de la Țigănești, locul în care a fost salvată Unirea Principatelor.
Deși are o valoare istorică deosebită, monumentul a ajuns într-o stare avansată de degradare. Imobilul va fi reabilitat în baza unui parteneriat între Consiliul Județean Galați și Academia Română.

Din fericire, după ani de eforturi, avem soluția pentru salvarea sa. În baza acordului încheiat cu Academia Română – proprietarul de drept al imobilului – Consiliul Județean Galați a preluat conacul în administrare și avem acum un proiect matur, eligibil pentru finanțare europeană. Arhitecții și experții în patrimoniu au stabilit cele mai adecvate metode de intervenție pentru a conserva această moștenire culturală și a o reda circuitului public. Fațada va fi readusă la forma originală, construcțiile din beton armat adăugate în anii '80 vor fi demolate, iar elementele de tâmplărie, feronerie și stucatură vor fi restaurate. Totodată, balconul principal și turnurile laterale vor fi reabilitate, iar turnul circular al conacului va fi reconstruit. O parte din încăperi vor fi reamenajate cu mobilier de epocă pentru a reda atmosfera istorică, iar altele vor găzdui expoziții, conferințe sau evenimente culturale și științifice”, a explicat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Conacul „Costache Conachi” va fi inclus în două circuite muzeale de interes județean: „Drumul Micii Uniri” – alături de Muzeul Casa „Cuza Vodă” Galați și Casa Memorială „Costache Negri” (Conacul de la Mânjina), precum și „Muzeele prin ochii copiilor”, un proiect dedicat elevilor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a tras o primă concluzie la o săptămână de la preluarea mandatului. Am regăsit o economie vulnerabilizată în timp și o fundație bugetară tot mai instabilă, am întins plapuma mai mult decât ne permiteam, ignorând regulile jocului, a transmis Nazare.

„Prima săptămână de când am preluat, din nou, portofoliul Finanțelor. Ce am găsit și cum arată România astăzi, față de acum cinci ani – în perioada primului meu mandat? Am regăsit o economie vulnerabilizată în timp și o fundație bugetară tot mai instabilă. Ani la rând ni s-a spus că România crește. Ni s-a livrat iluzia unei economii în plin avânt, dar în realitate creșterea a fost împinsă în principal prin consum. S-au justificat astfel cheltuieli pe care, de fapt, nu ni le permiteam. Am uitat că nu cheltuiam banii noștri – ci, în cea mai mare parte, bani împrumutați”, a scris Alexandru Nazare, pe Facebook.

Ministrul mai susține că bugetele au fost construite nerealist.

„Realitatea este una singură: în ultimii cinci ani, deficitul bugetar al României a fost constant peste 6% din PIB, atingând vârfuri critice de peste 9%. Totul, în condițiile în care regula europeană recomandă un prag de maximum 3%. Am întins plapuma mai mult decât ne permiteam, ignorând regulile jocului. Consecințele? Dobânzi mai mari la împrumuturi, încredere șubrezită, iar datoria publică s-a dublat. Și, cu toate acestea, ne-am comportat ca și când resursele ar fi inepuizabile. Am trăit pe datorie, pe banii – tot mai scumpi – ai altora, fără să ne preocupe cu adevărat cum generăm bani sănătoși, din interior. Cum creștem o economie competitivă, inovatoare, rezilientă, capabilă să susțină ritmul cheltuielilor publice. Astăzi, punctul critic de la care plecăm este clar: reconstrucția bugetului de stat pe baze solide. Avem o întrebare fundamentală de pus – și de asumat: ce putem colecta corect și eficient și, mai ales, cât ne permitem să cheltuim în mod realist? E momentul adevărului. Să ne privim în oglindă, să recunoaștem greșelile și să avem curajul schimbării. Este singura cale prin care România poate merge mai departe, cu demnitate și cu un model economic viabil”, a adăugat ministrul de Finanțe.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunțat o creștere a tarifelor de distribuție a gazelor naturale. Aceasta se va aplica de la 1 iulie. Tarifele vor fi majorate cu 0,005 lei/kWh față de nivelul aplicat în perioada iulie 2024 – iulie 2025.

Pentru consumatorii casnici, impactul din factura va fi minim.
„Aceste tarife sunt, în medie, cu doar 0,005 lei/kWh mai mari decât cele practicate pentru perioada iulie 2024 – iulie 2025. Decizia a fost luată în unanimitate, având ca obiectiv menţinerea echilibrului între nevoia de investiţii în reţea şi protejarea consumatorilor finali”, a transmis ANRE.

Decizia a fost luată după o analiză detaliată a cererilor transmise de operatorii de distribuție. Ca urmare, au fost eliminate costurile care nu respectau metodologia stabilită, ceea ce a permis o actualizare corectă a tarifelor pentru perioada următoare.

În plus, prețul facturat consumatorilor finali nu poate depăși nivelul plafonat stabilit de autorități.

„Consumatorii finali sunt în continuare protejaţi de plafonarea preţului final la gaze naturale până la data de 31 martie 2026, aceasta însemnând că, în practică, în nicio factură preţul facturat nu va depăşi preţul plafonat existent, chiar şi după aplicarea noilor tarife de distribuţie”, a precizat ANRE.

Noile tarife se vor aplica în perioada 1 iulie 2025 – 30 iunie 2026.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) salută decizia Morgan Stanley Capital International (MSCI) de a include România în categoria „Advanced Frontier Market” (Piață de Frontieră Avansată), în cadrul clasificării piețelor de capital globale.

ASF susține că recunoașterea consolidează traiectoria ascendentă a pieței de capital autohtone și confirmă progresele realizate în ultimii ani în ceea ce privește lichiditatea, infrastructura, guvernanța corporativă și accesibilitatea pentru investitorii instituționali.

Clasificarea intermediară, poziționată între statutul actual de „Piață de Frontieră” și cel de „Piață Emergentă”, în clasificarea MSCI, reprezintă un moment de referință în strategia de dezvoltare pe termen mediu și lung a pieței de capital din România. În același timp, ea semnalează investitorilor internaționali o maturizare a pieței și o reducere a riscurilor structurale, facilitând astfel atragerea de capital către companiile listate la Bursa de Valori București (BVB).

„Recunoașterea României ca Piață de Frontieră Avansată de către MSCI confirmă eforturile susținute ale autorităților și ale actorilor din piață pentru alinierea la standardele internaționale. Este o etapă care consolidează încrederea investitorilor globali în potențialul economiei românești. Avansul capitalizării bursiere, creșterea participării investitorilor instituționali la piată și consolidarea mecanismelor de guvernanță rămân priorități asumate ale ASF”, a declarat Alexandru Petrescu, Președintele Autorității de Supraveghere Financiară.
Statutul de „Advanced Frontier Market” va contribui la o mai bună vizibilitate internațională a pieței românești, cu potențial direct de creștere a volumelor tranzacționate și a accesului companiilor la finanțare prin piața de capital.
„Această decizie are o relevanță strategică pentru România, întrucât consolidează poziționarea pieței de capital ca sursă sustenabilă de finanțare a economiei și ca instrument de atragere a capitalului privat. Rolul ASF în acest parcurs a fost acela de a promova un cadru de reglementare stimulativ și predictibil, prin susținerea reformelor de piață și prin dialogul constant cu investitorii instituționali, cu emitenții și cu organismele internaționale”, a precizat Alexandru Petrescu.
În urmă cu aproximativ cinci ani, România a fost promovată la statutul de Piață Emergentă de către furnizorul global de indici FTSE Russell, o recunoaștere care a marcat un moment esențial în parcursul de maturizare a pieței de capital. Clasificarea din 2020 a facilitat accesul companiilor românești la capital internațional și a contribuit la creșterea vizibilității și lichidității la Bursa de Valori București, consolidând premisele pentru obținerea unei recunoașteri similare și din partea MSCI, a mai transmis Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Grupul parlamentar USR solicită Biroului Permanent al Camerei Deputaților demiterea lui Mihail Neamțu (AUR) din funcția de președinte al Comisiei pentru cultură. USR susține că Neamțu a avut comportament misogin, violent și incompatibil cu demnitatea unei funcții publice.

Într-o notificare transmisă Biroului Permanent al Camerei Deputaților, USR cere din nou demiterea lui Mihail Neamțu, acuzându-l de „derapaje incalificabile” și de utilizarea unui discurs ofensator la adresa unor femei aflate în poziții cheie din România și din Uniunea Europeană.

Ultimul episod invocat este publicarea unei fotografii trucate cu Oana Țoiu, ministrul de Externe, însoțită de un mesaj defăimător. Postarea a fost între tump ștearsă.
USR mai susține că nu este vorba despre un incident izolat. USR amintește că a mai cerut revocarea lui Neamțu la finalul lunii martie și începutul lunii aprilie, ca urmare a unui videoclip în care deputatul AUR reacționează agresiv față de cetățeni care îl întreabă despre legătura sa cu controversatul finanțator Bogdan Peșchir. De asemenea, formațiunea amintește și de un episod în care Neamțu a distribuit o imagine ofensatoare la adresa unor lideri europeni precum Ursula von der Leyen (președinta Comisiei Europene), Christina Lagarde (președinta BCE) și Kaja Kallas (șefa politicii externe a UE).

Președintele României, Nicușor Dan, s-a întâlnit cu premierul britanic, Keir Starmer. Întâlnirea a avut loc miercuri, la Haga, acolo unde se desfășoară summitul NATO.

Nicușor Dan și Keir Starmer au discutat despre colaborarea dintre România și Marea Britanie. De asemenea, ei au analizat amenințările actuale, în special cele din zona Mării Negre.

„O plăcere să mă întâlnesc cu Prim-ministrul Keir Starmer în marja Summitului NATO. Am discutat despre relația strânsă dintre România și Regatul Unit, ca parteneri strategici și aliați. Vom continua cooperarea noastră solidă în domeniul securității și apărării, împreună cu o coordonare strânsă în ceea ce privește amenințările hibride și cibernetice, cu un accent deosebit pe regiunea Mării Negre”, a scris pe X președintele Nicușor Dan.

Ionuț Moșteanu, noul ministru al Apărării din România, a anunțat că marți a avut o scurtă discuție cu Pete Hegseth, secretarul american al Apărării. Moșteanu l-a invitat pe Hegseth în România.

Ionuț Moșteanu a anunțat pe Facebook că s-a întâlnit cu Pete Hegseth.

„Ieri am avut o scurtă discuție cu Pete Hegseth, secretarul american al Apărării, la Summitul NATO de la Haga, în marja reuniunii miniștrilor Apărării din țările NATO”, a transmis Moșteanu.

Ministrul român al Apărării l-a invitat în România pe Pete Hegseth.
„Am reafirmat angajamentul României de a consolida parteneriatul strategic cu SUA și l-am invitat în România, să discutăm în teren lucrurile extraordinare pe care le putem face împreună, România și SUA, pentru a întări securitatea flancului estic și pentru a sprijini eforturile comune în NATO”, a explicat Ionuț Moșteanu.
Noul ministru al Apărării a mai anunțat că la Haga este însoțit de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, și de locțiitorul Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, general-locotenent Mihai Iancu.