Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat joi declasificarea a peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani ai tranziției postcomuniste, aflate în arhivele MAE, care vizează evenimente majore precum alegerile din mai 1990, mineriadele sau relațiile externe ale României din acea perioadă.

Potrivit oficialului, este vorba despre 5.376 de dosare, grupate în 768 de mape de arhivă și însumând aproximativ 100 de metri liniari de documente, reprezentând „cea mai consistentă tranșă de documente diplomatice scoase de sub clasificare” pentru perioada de după Revoluția Română din 1989.
„Românii au dreptul să știe cu adevărat istoria tranziției României. Prea multe lucruri au rămas prea mult timp nespuse, iar în lipsa informațiilor cresc conspirațiile și neîncrederea”, a transmis ministra, într-un mesaj publicat pe platforma X.
Documentele care urmează să fie făcute publice includ teme precum reacțiile din Uniunea Sovietică la evenimentele din decembrie 1989, Reunificarea Germaniei, relațiile bilaterale privind statutul Regele Mihai I al României, precum și negocieri privind tratate de colaborare și bună vecinătate.
Oficialul a precizat că aceste documente nu mai aveau statut de secret de stat de peste un deceniu, iar procesul de declasificare va continua, fiind urmat de digitalizarea și publicarea lor pentru accesul publicului larg.
„O democrație matură nu se teme de propria istorie. O publică și o pune la dispoziția cetățenilor”, a mai afirmat Țoiu.
Proiectul de Hotărâre de Guvern privind declasificarea documentelor a fost publicat săptămâna trecută în transparență decizională pe site-ul MAE.

Prețul energiei electrice din România înregistrează fluctuații extreme în decursul aceleiași zile, coborând la valori aproape de zero la prânz și urcând de până la zece ori mai mult în orele de seară. Premierul Ilie Bolojan a explicat cauzele acestui dezechilibru și impactul asupra economiei.

Potrivit acestuia, situația din sectorul energetic este una dintre cele mai problematice pentru competitivitatea României, în condițiile în care prețurile interne depășesc frecvent media Uniunii Europene.
„Energia este motorul companiilor și un indicator esențial al competitivității. Din păcate, prețul energiei în România este, în general, mai mare decât media Uniunii Europene”, a declarat premierul.
Diferențele de preț sunt generate în principal de structura producției și de întârzierile în dezvoltarea noilor capacități energetice. Unele proiecte majore sunt blocate de ani de zile, cum este cazul termocentralei de la Iernut, începută în 2016 și încă nefinalizată.

În același timp, creșterea ponderii energiei din surse regenerabile, în special eolian și fotovoltaic, contribuie la volatilitatea prețurilor. Aproximativ 25% din energia produsă în România provine din aceste surse, dependente de condițiile meteo.
„La prânz, între orele 12 și 16, când producția fotovoltaică este ridicată, prețul energiei scade foarte mult, aproape de zero. În schimb, seara, în intervalul 20–22, ajunge la 700–800 de lei”, a explicat Bolojan.
Premierul a semnalat și probleme structurale în accesul la rețeaua energetică, unde ar exista blocaje artificiale generate de acordarea unor autorizații de racordare fără acoperire reală. Acestea ar fi obținute de companii care nu dezvoltă efectiv proiectele, dar le revând ulterior.

„S-au emis autorizații de racordare pentru zeci de mii de MW fără ca aceste proiecte să fie realizate. În unele cazuri, ele sunt scoase la vânzare inclusiv pe platforme online”, a afirmat acesta.
Datele arată un dezechilibru major: pentru un necesar maxim de circa 9.000 MW în sezonul rece, au fost emise autorizații de racordare de aproximativ 80.000 MW, la care se adaugă alte 30.000 MW în procesare la Transelectrica.

În acest context, investitorii reali întâmpină dificultăți în accesarea rețelei, în ciuda disponibilității financiare și a intențiilor de dezvoltare.
Premierul a sugerat existența unor posibile aranjamente în jurul acestor blocaje, care ar favoriza proiectele speculative și ar afecta funcționarea corectă a pieței energiei.
„Este greu de crezut că astfel de situații apar fără complicități. Sunt foarte mulți bani în joc și interese transpolitice și transinstituționale”, a concluzionat Ilie Bolojan.

Președintele Consiliul Județean Galați, Costel Fotea, anunță că lucrările la noul spital din Tecuci avansează într-un ritm susținut, în prezent fiind mobilizați pe șantier aproximativ 75 de muncitori.

Potrivit acestuia, structura de rezistență a clădirii este deja finalizată, iar intervențiile se concentrează în această etapă pe compartimentări interioare, lucrări de zidărie și montarea instalațiilor electrice și a rețelelor de gaze medicale. În paralel, lucrările la sistemele de încălzire, ventilație și climatizare (HVAC) au ajuns într-un stadiu avansat.

De asemenea, se desfășoară operațiuni de decofrare la ultimul nivel al clădirii, respectiv etajul patru, precum și la elementele verticale, inclusiv casa liftului și stâlpii exteriori. În perioada următoare urmează să înceapă lucrările de hidroizolare a terasei superioare.

Noua unitate medicală, o investiție a Consiliul Județean Galați estimată la 40 de milioane de euro, va avea o suprafață desfășurată de aproximativ 10.000 de metri pătrați și este programată să fie finalizată până la sfârșitul anului.
Potrivit autorităților, în noul spital vor fi relocate circa 60% dintre secțiile actualului Spitalul Municipal Anton Cincu, urmând ca acestea să funcționeze într-un spațiu modern, adaptat standardelor actuale și nevoilor pacienților.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni, 27 aprilie, după ședința Biroului Permanent Național, că social-democrații au decis în unanimitate să susțină și să voteze moțiunea de cenzură care urmează să fie depusă în Parlament.

În acest context, liderul PSD a făcut și un apel către reprezentanții partidului aflați în funcții numite la nivel guvernamental, solicitându-le să își prezinte demisiile înainte de dezbaterea moțiunii.

„Le cer secretarilor de stat ai PSD și prefecților PSD să își prezinte demisiile în perioada următoare, astfel încât, în momentul în care vom avea moțiunea de cenzură depusă, lucrurile să fie cât se poate de clare și să nu existe discuții legate de apartenența la arcul guvernamental”, a declarat Grindeanu, la Parlament.

Acesta a adăugat că demisiile ar trebui depuse într-un termen rezonabil, pentru a nu afecta funcționarea administrației publice.

Printre prefecții susținuți de PSD se numără și Andreea Anamaria Naggar, numită în funcție cu sprijinul social-democraților, în contextul reorganizărilor politice din teritoriu.

Grindeanu a mai precizat că, în momentul depunerii moțiunii de cenzură — estimată pentru „zilele următoare” —, toți secretarii de stat și prefecții PSD ar trebui să aibă deja demisiile redactate.

Premierul Ilie Bolojan solicită Parlamentului adoptarea a nouă proiecte legislative esențiale pentru ca România să poată accesa aproximativ 10 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Anunțul a fost făcut luni dimineață, într-un mesaj public, în care șeful Guvernului a subliniat că fondurile europene reprezintă o componentă importantă a investițiilor publice și trebuie atrase până în luna august.

Potrivit premierului, banii vor fi direcționați către proiecte majore de infrastructură, precum autostrăzi, unități de învățământ, spitale, lucrări de electrificare feroviară și reabilitarea clădirilor publice.
Ilie Bolojan a precizat că România mai are de îndeplinit o serie de jaloane asumate, iar cele nouă legi vizează domenii precum salarizarea în sectorul public, fiscalitatea și energia. El a subliniat că adoptarea acestora reprezintă „un test de responsabilitate” pentru clasa politică.

Persoanele care au lucrat atât în sistemul public, cât și în alte sisteme de asigurări ar putea beneficia de cumularea vechimii în muncă, potrivit unui proiect de lege inițiat de parlamentari UDMR, aflat în dezbatere la Senat.

Inițiatorii au solicitat analizarea proiectului în procedură de urgență, Senatul fiind prima cameră sesizată. Propunerea legislativă urmărește să faciliteze accesul la reducerea vârstei de pensionare pentru persoanele care au activat în sisteme diferite de pensii.

În prezent, legislația impune ca toate condițiile pentru reducerea vârstei de pensionare să fie îndeplinite în cadrul aceluiași sistem, ceea ce îi dezavantajează pe cei care au lucrat atât în sistemul public, cât și în sisteme neintegrate, precum cele ale cultelor religioase.

Potrivit inițiatorilor, modificarea ar permite cumularea stagiilor de cotizare contributive, astfel încât munca prestată să fie valorificată indiferent de sistemul în care a fost realizată. Măsura este considerată relevantă în special pentru femei, categorie menționată explicit în expunerea de motive.

„Prin posibilitatea cumulării stagiilor de cotizare contributive, se asigură valorificarea muncii efectiv prestate, indiferent de sistemul în care aceasta a fost realizată”, se arată în documentul de fundamentare.
Proiectul vizează și eliminarea diferențelor de tratament între pensionari, în funcție de sistemul din care provin. În prezent, unele beneficii financiare sunt acordate exclusiv pensionarilor din sistemul public, deși sunt finanțate din fonduri publice.
Inițiatorii consideră că această situație este discriminatorie și propun introducerea unui principiu clar potrivit căruia toate drepturile sociale finanțate din bani publici să fie acordate nediscriminatoriu tuturor pensionarilor.
De asemenea, proiectul urmărește să rezolve o serie de blocaje administrative semnalate în practică, inclusiv dificultăți întâmpinate de casele de pensii din sisteme neintegrate în relația cu alte instituții sau în recuperarea unor sume plătite necuvenit.
Parlamentarii UDMR susțin că modificările propuse nu creează privilegii, ci corectează inechități și contribuie la o funcționare coerentă a sistemului de pensii din România.

Două niveluri ale parcării supraetajate din fața terminalului Sosiri al Aeroportul Internațional Henri Coandă vor fi închise temporar începând de joi, 23 aprilie, ca urmare a unor lucrări de modernizare și consolidare, a anunțat Compania Națională Aeroporturi București.

Potrivit CNAB, parcarea, construită în 2003, prezintă degradări semnificative la nivel structural și al finisajelor, inclusiv din cauza infiltrațiilor. Lucrările, estimate să dureze aproximativ 10 luni, vor include consolidarea fundațiilor, montarea de cadre metalice cu amortizori, refacerea hidroizolațiilor și a instalațiilor electrice, precum și înlocuirea elementelor de fațadă.

În prima etapă a proiectului, vor fi închise cele două niveluri superioare ale parcării, iar pasagerii vor putea utiliza doar zona de la parter. Reprezentanții companiei recomandă utilizarea parcării din proximitatea terminalului Plecări, în contextul reducerii numărului de locuri disponibile.

Lucrările vor aduce și modificări în ceea ce privește accesul la aeroport. Începând de joi, ora 00:00, zona de preluare pentru serviciile de ride-sharing va fi relocată la terminalul Plecări. De asemenea, autobuzele liniilor 100 și 442 nu vor mai opri la Sosiri, urmând să utilizeze exclusiv stația comună de la Plecări până la finalizarea intervențiilor. Stația de taxi rămâne în fața terminalului Sosiri.

Aeroportul dispune în prezent de 2.226 de locuri de parcare, iar închiderea celor două niveluri va reduce capacitatea cu aproximativ 400 de locuri. CNAB a precizat că, pentru suplimentarea capacității, o nouă parcare cu 1.019 locuri, dispusă pe patru niveluri, urmează să fie dată în folosință până la finalul anului.

Europarlamentarul Victor Negrescu a declarat că fondurile europene reprezintă pilonul central al investițiilor publice din România, subliniind că „aproape 9 din 10 investiții publice implică bani europeni”, iar peste 55% sunt realizate direct din aceste surse.

Potrivit acestuia, deciziile luate la nivelul Uniunii Europene au un impact direct asupra dezvoltării țării, de la infrastructură până la economie și oportunități pentru cetățeni. Negrescu a evidențiat necesitatea unei coaliții pro-europene care să depășească logica opoziției față de curentele extremiste și să se concentreze pe construcția unei Românii dezvoltate în cadrul european.
Europarlamentarul a prezentat o serie de rezultate obținute cu sprijinul fondurilor europene, în colaborare cu guvernul și eurodeputații social-democrați. Printre acestea se numără alocarea a aproximativ 4 miliarde de lei pentru sprijinirea a 450.000 de persoane vulnerabile, investiții în sistemul sanitar prin construirea a 17 spitale noi din fonduri europene și PNRR, precum și deblocarea unor plăți semnificative în sectorul energetic, depășind un miliard de euro.

În domeniul transporturilor, acesta a menționat un buget record de 8,4 miliarde de euro pentru investiții, în timp ce în agricultură sunt direcționate circa 2 miliarde de euro pentru dezvoltarea capacităților de procesare. De asemenea, au fost raportate progrese în justiție, conform raportului anual privind statul de drept al Comisiei Europene.
Negrescu a atras însă atenția asupra întârzierilor în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), afirmând că România a pierdut deja o parte din fondurile alocate și că este nevoie de o abordare mai eficientă și aliniată cu direcțiile europene privind competitivitatea.

În acest context, europarlamentarul a subliniat importanța viitorului buget european, pledând pentru reducerea birocrației, creșterea transparenței și facilitarea accesului la finanțare, fără a pune presiune suplimentară pe cetățeni.
Printre prioritățile României la nivel european, acesta a enumerat menținerea unei politici de coeziune puternice, modernizarea agriculturii și stimularea investițiilor în sectoare competitive precum IT-ul, industria și producția.
Totodată, Negrescu a evidențiat necesitatea susținerii unor obiective strategice, precum dezvoltarea unui hub european de securitate maritimă la Marea Neagră și consolidarea Centrului European de Securitate Cibernetică din București.
„România are nevoie de o poziție de țară clară și coerentă. În final, fiecare stat negociază, iar detaliile vor face diferența”, a concluzionat europarlamentarul.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că nu și-a pregătit demisia și că o eventuală retragere din guvern va fi decisă în urma consultărilor interne din cadrul Partidul Social Democrat (PSD).

Într-o intervenție telefonică la Digi24, oficialul a caracterizat tensiunile din coaliția de guvernare drept un „exercițiu democratic”, respingând ideea că acestea ar putea genera o criză politică. „Nu aș vrea să ajungem în paradoxul în care democrația devine un pericol pentru stat”, a afirmat acesta.

Ministrul a subliniat că deciziile din PSD sunt rezultatul unui proces democratic intern, nu al unor hotărâri arbitrare, și a sugerat că partidul nu a fost tratat ca un partener egal în coaliție. „O coaliție politică se construiește pe acord de voințe, pe respect și pe posibilitatea ca fiecare membru să-și valorifice programul”, a spus Marinescu.
Întrebat despre posibilitatea unei ieșiri de la guvernare sau despre o eventuală schimbare la nivelul conducerii executivului, inclusiv în ceea ce îl privește pe premierul Ilie Bolojan, ministrul a evitat un răspuns direct, invocând poziția deja exprimată de conducerea partidului.

În ceea ce privește demisia sa, Marinescu a precizat că nu există o decizie în acest moment și că așteaptă rezultatul discuțiilor politice. „Scrierea unei demisii nu necesită zile întregi. Este un exercițiu simplu care, dacă va fi cazul, ține de opțiunile democratice”, a declarat acesta.

Referitor la adoptarea unor eventuale reforme prin ordonanță de urgență, ministrul Justiției a atras atenția asupra limitelor constituționale și legale. „Trebuie evitată atingerea unor valori fundamentale. În unele cazuri este nevoie de lege, nu de ordonanță”, a subliniat Marinescu.