Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a participat marți la acțiunea de pregătire „Academia Rising Stars – Filiala Galați”, un proiect considerat unic la nivel național, derulat sub egida Academiei de Baschet – Filiala Galați și susținut de Comitetul Olimpic Român, Ministerul Educației și Consiliul Județean Galați.

Programul, coordonat la nivel local de Academia de Baschet Phoenix Galați prin antrenorul Florin Nini, își propune formarea și sprijinirea tinerilor sportivi talentați, cu obiectivul de a ajunge treptat în loturile naționale de juniori. Participanții beneficiază de antrenamente specializate și de expertiza unei echipe complexe de specialiști.

„Încurajăm performanța tinerelor talente și pregătim viitorii campioni ai României. Ne bucură că Galațiul găzduiește din nou un eveniment important pentru dezvoltarea baschetului românesc”, a declarat Costel Fotea, președintele CJ Galați.
Consiliul Județean Galați susține financiar și logistic proiectul, considerat o investiție în dezvoltarea sportului de performanță în regiune.
Evenimentul marchează un nou pas în consolidarea bazelor pentru dezvoltarea baschetului juvenil la nivel local, autoritățile județene subliniind că astfel de inițiative contribuie la creșterea vizibilității și performanței sportului gălățean.

Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan își angajează marți răspunderea în Parlament pe noul proiect al legii pensiilor magistraților, în cadrul plenului reunit care începe la ora 14.30, într-o ședință festivă dedicată Zilei Naționale a României. Este a doua încercare a Executivului, după ce prima variantă a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională în 20 octombrie.

Noul proiect include avizul Consiliului Superior al Magistraturii, deși acesta este negativ. Avizul are caracter consultativ, iar Guvernul consideră că includerea lui elimină riscul unei noi respingeri la CCR din motive procedurale.
Modificarea principală față de varianta anterioară vizează extinderea perioadei de tranziție pentru creșterea vârstei de pensionare de la 10 la 15 ani, începând din 1 ianuarie 2026. Conform noilor prevederi, vârsta de pensionare va crește gradual până la 65 de ani în anul 2042.
Proiectul este contestat ferm de corpul magistraților. Toate curțile de apel au transmis poziții publice împotriva reformei, iar Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată să depună o nouă sesizare la CCR, așa cum a procedat și în prima etapă a procesului legislativ.

Executivul accelerează adoptarea reformei pentru a respecta jaloanele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. România trebuie să finalizeze până vineri trei jaloane, printre care și reforma pensiilor speciale, pentru a nu pierde aproximativ 800 de milioane de euro din finanțarea europeană.

Premierul Ilie Bolojan susține că modificările sunt necesare atât pentru sustenabilitatea sistemului de pensii, cât și pentru eliminarea unor dezechilibre.
„Proiectul de lege privind pensiile magistraților este justificat de trei aspecte: accesarea fondurilor europene, corectarea unor nedreptăți privind pensionarea prea rapidă și pensiile foarte mari, precum și asigurarea sustenabilității pe termen lung”, a declarat șeful Guvernului.
Noua formă a legii prevede calcularea pensiei la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu un plafon de 70% din ultima indemnizație netă, precum și creșterea vechimii necesare de la 25 la 35 de ani.
Adoptarea prin angajarea răspunderii permite Guvernului să treacă proiectul fără vot, în absența unei moțiuni de cenzură.

Parlamentul României se va reuni marți, 2 decembrie, într-o ședință solemnă comună a Camerei Deputaților și Senatului, dedicată aniversării Zilei Naționale și marcării a 107 ani de la Marea Unire.
Potrivit unui memorandum transmis Birourilor Permanente Reunite, evenimentul va avea loc la ora 14:30, în prezența conducerii statului, a membrilor Guvernului, precum și a reprezentanților cultelor religioase și ai principalelor instituții ale statului.
Programul ședinței va debuta cu intonarea Imnului Național și deschiderea lucrărilor, urmate de discursurile președintelui Senatului, Mircea Abrudean, și ale președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu. Premierul Ilie Bolojan va susține, de asemenea, o alocuțiune.
Ulterior, vor lua cuvântul reprezentanții grupurilor parlamentare, fiecare având alocate între trei și cinci minute pentru intervenții.
La ședință au fost invitați foști președinți ai României, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, reprezentanți ai cultelor religioase, conducerea Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Academia Română, șefii serviciilor de informații, guvernatorul BNR și șefi de misiuni diplomatice acreditați la București.

Deputatul Viorica Sandu a transmis, de 1 Decembrie, un mesaj dedicat Zilei Naționale, subliniind importanța unității și a responsabilității față de valorile care au stat la baza României moderne.

„1 Decembrie este mai mult decât o pagină din istorie – este expresia curajului, a solidarității și a încrederii că împreună putem construi un viitor mai bun”, a afirmat Sandu, amintind că România de astăzi s-a clădit pe sacrificiile și idealurile celor care au crezut în unitate, libertate și demnitate.

Parlamentarul PSD a subliniat că generației actuale îi revine datoria de a continua acest drum „cu respect și responsabilitate față de toți cetățenii”, cultivând spiritul solidarității în fiecare zi.

„Să păstrăm viu spiritul acestei zile și să lucrăm, zi de zi, pentru o Românie în care fiecare om se simte respectat și ascultat. La mulți ani, România! La mulți ani tuturor românilor, oriunde s-ar afla!”, a transmis Viorica Sandu.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a transmis, cu ocazia Zilei Naționale a României, un mesaj adresat tuturor românilor, evocând importanța Marii Uniri din 1918 și rolul acesteia în formarea României moderne.

Șeful Guvernului a subliniat că momentul istoric de la 1 Decembrie reprezintă „cel mai frumos moment al istoriei noastre naționale”, o temelie identitară și o lecție de solidaritate pentru generațiile de astăzi și de mâine. Bolojan a amintit sacrificiile făcute în Primul Război Mondial și a transmis că spiritul de încredere și unitate rămâne esențial în dezvoltarea țării.

„Românii pot și România poate să treacă peste greutăți, să urce mai sus, să construiască un viitor mai bun”, a afirmat premierul, insistând asupra responsabilității fiecărui cetățean în progresul național.

Ilie Bolojan a evidențiat că patriotismul se manifestă nu doar prin simboluri, ci mai ales prin fapte: servicii publice eficiente, lucrări bine realizate, produse de calitate și investiții solide. „Datoria de român și datoria de cetățean merg mână în mână, iar atunci când ne facem această dublă datorie, România merge înainte”, a transmis acesta.

La final, premierul a adresat mulțumiri tuturor celor care contribuie prin muncă și decență la modernizarea țării și a urat „La mulți ani, România!” și „La mulți ani românilor din țară și din diaspora!”.

Un sondaj recent realizat de INSCOP Research arată că patriotismul rămâne puternic în rândul românilor, însă nivelul de atașament variază semnificativ în funcție de opțiunea politică și de vârstă. Conform datelor culese în perioada 20-26 iunie 2025, 88,2% dintre români declară că iubesc România și sunt mândri de țara lor, în timp ce doar 5,7% se află în dezacord.

Analiza detaliată arată că 75% dintre respondenți sunt „total de acord” cu afirmația, iar 13,2% sunt „de acord parțial”. Alte categorii includ 4,7% care nu s-au pronunțat, 2,6% în dezacord parțial, 3,1% în dezacord total și 1,4% care nu au răspuns sau nu știu.

În funcție de electorat, cei mai atașați de țară sunt alegătorii PSD și PNL, cu 98%, respectiv 93% declarați „total de acord”. Urmează simpatizanții AUR cu 87%, iar la USR procentul scade la 82%. Această diferență este corelată cu vârsta și cu experiențele internaționale: tinerii între 18–29 de ani, preponderent simpatizanți USR, au un nivel de patriotism declarat de 73%, sub media națională de 88%.

Sondajul a fost realizat prin interviuri telefonice pe un eșantion simplu, stratificat, de 1.150 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României, cu o marjă de eroare de ±2,9% și un grad de încredere de 95%. Metodologia urmărește să surprindă opiniile românilor neinstituționalizați, pe categorii socio-demografice relevante, inclusiv sex, vârstă și ocupație.

Studiul face parte din proiectul BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research, care urmărește să aducă în prim-plan vocea cetățenilor și să stimuleze dezbateri publice pe teme de interes național. Rezultatele evidențiază că patriotismul rămâne un element definitoriu al identității românești, dar nivelul de atașament poate fi influențat de experiențele personale, contextul socio-economic și încrederea în instituțiile statului.

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat vineri decretul prin care se ia act de demisia lui Liviu Moșteanu din funcțiile de viceprim-ministru și ministru al Apărării Naționale, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale. Decretul consemnează și încetarea mandatului său de membru al Guvernului.

Tot vineri, șeful statului a semnat și decretul prin care îl desemnează pe Radu Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, să preia interimatul la Ministerul Apărării, păstrând totodată și calitatea de vicepremier interimar.

Decizia vine după ce ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, și-a anunțat demisia în urma scandalului public generat de informațiile contradictorii din CV-ul său. Acesta a declarat că a discutat cu președintele, premierul, liderul partidului și colegi din USR înainte de a lua decizia.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a aprobat parteneriatul cu Asociația „Via Dobrogeana” pentru susținerea unui proiect turistic de amploare care va integra județul Galați într-un traseu destinat promovării patrimoniului natural și cultural din regiune.

Inspirat de proiectul „Via Transilvanica”, noul traseu – „Via Dobrogeana” – va însuma peste 850 de kilometri, va traversa aproximativ 130 de localități și va conecta județul Galați cu Munții Măcinului, județul Tulcea și comunitățile din Delta Dunării.

Punctul de plecare va fi Biserica Fortificată „Precista” din Galați, traseul urmând să includă zone precum lunca Prutului, Pădurea Gârboavele și principalele obiective turistice din apropiere: Muzeul Satului, Muzeul Pescăresc și Parcul de Aventură EscapeLand. Ruta va integra și centrul istoric al municipiului Galați, Faleza Dunării, Complexul Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță”, precum și castrul roman de la Tirighina–Barboși, continuând apoi spre Dobrogea prin podul peste Dunăre care leagă Galați–Brăila de Tulcea.
Consiliul Județean Galați va sprijini proiectul prin promovare, facilitarea dialogului cu instituțiile turistice și culturale locale și prin consultanță tehnică și administrativă în etapele de avizare și autorizare.
Potrivit lui Fotea, inițiativa urmărește punerea în valoare a bogățiilor culturale și naturale ale regiunii și includerea acestora în circuitele turistice naționale și internaționale.

Circulația pe încă 13 kilometri ai Autostrăzii Moldovei (A7), pe tronsonul Pietroasele–Buzău, a fost deschisă joi, în prezența ministrului Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban. La eveniment au participat Sorin Grindeanu, președintele PSD, Marcel Ciolacu, candidatul la funcția de președinte al Consiliului Județean Buzău, deputatul Romeo Daniel Lungu, precum și Virgiliu-Daniel Nanu, președintele Consiliului Județean Prahova.

Potrivit ministrului Șerban, odată cu darea în exploatare a acestui tronson, șoferii pot circula continuu în regim de autostradă de la București până la Focșani, pe o distanță de aproximativ 210 kilometri.

Oficialul a precizat că, în funcție de condițiile meteo, există șanse reale ca până la finalul anului să fie deschisă circulația pe A7 cel puțin până la Adjud.
Tronsonul inaugurat reprezintă un nou progres în construcția Autostrăzii Moldovei, proiect considerat strategic pentru reducerea timpilor de deplasare, creșterea siguranței rutiere și stimularea dezvoltării economice în regiune.

Consiliul Județean Galați și Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Est, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Regional Sud-Est 2021-2027, au semnat un contract de finanțare în valoare de 111,6 milioane de lei pentru modernizarea tronsonului rutier E581 – DJ 241 – DJ 241A – DJ 241G, pe o distanță de 16 kilometri, între localitățile Berheci, Gohor, Corcioveni și Brăhășești.

Proiectul reprezintă una dintre cele mai ample investiții rutiere din județul Galați și va deservi aproximativ 14.000 de locuitori. Autoritățile estimează că modernizarea infrastructurii va contribui la dezvoltarea socială și economică a zonei, aflată în prezent într-o poziție izolată, dar cu potențial ridicat de creștere.

„Modernizarea acestor drumuri va sprijini dezvoltarea economică și socială a unei zone mai izolate, dar cu potențial ridicat de creștere. Vor fi mai multe locuri de muncă, iar județul Galați va fi mai atractiv pentru mediul de afaceri”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați. El a subliniat că proiectul va îmbunătăți și conectivitatea nordului județului cu municipiul Tecuci și cu drumul european E581, oferind legături directe către E85/Autostrada Moldovei și punctul de trecere a frontierei Albița.

Lucrările prevăzute în proiect includ lărgirea platformei drumului la 8 metri (din care 6 metri carosabil), reabilitarea a trei poduri și a 45 de podețe, amenajarea a 200 de accese carosabile, precum și instalarea sistemelor de colectare a apelor pluviale. De asemenea, vor fi amenajate 21 de stații pentru transportul public.
Pentru creșterea siguranței rutiere, tronsonul va fi dotat cu treceri de pietoni iluminate cu LED, marcaje rezonatoare și elemente reflectorizante. Conform estimărilor, traficul anual pe această rută ar putea ajunge la 1,5 milioane de persoane.
„Investim pentru drumuri moderne, pentru comunități puternice și prospere”, a adăugat Costel Fotea.