Președintele Costel Fotea a anunțat lansarea celei de-a cincea ediții a proiectului „Muzeele prin ochii copiilor”, prin care încă 2.500 de elevi din mediul rural vor beneficia, în luna mai, de excursii și acces gratuit la muzeele aflate în subordinea Consiliul Județean Galați.

Potrivit administrației județene, programul debutează luni, 11 mai, și este destinat în principal elevilor de clasa a V-a din comunele gălățene, precum și din municipiul Tecuci, orașele Târgu Bujor și Berești, dar și elevilor din școlile speciale.
„Este, înainte de toate, un proiect de suflet. În precedentele patru ediții au participat peste 15.000 de copii. Pentru mulți dintre ei, a fost prima excursie și prima vizită la muzeu”, a declarat Costel Fotea.

În prima zi a ediției din acest an sunt programate patru grupuri, reunind aproape 220 de elevi din localitățile Drăgănești, Barcea, Vânători, Priponești, Gohor, Țepu, Cerțești și Corod.
Copiii vor participa la tururi ghidate la muzeele de artă și istorie, precum și la vizite la Grădina Botanică Galați, Grădina Zoologică Galați, Muzeul Satului și Muzeul Pescăresc, unde vor descoperi patrimoniul cultural, tradițiile locale și biodiversitatea zonei.

Pe durata excursiilor, participanții vor beneficia de transport cu autocarul, însoțitori coordonatori de grup, mic dejun, masă caldă, gustări și suveniruri, toate costurile urmând să fie suportate de Consiliul Județean Galați.
Programul se va desfășura pe tot parcursul lunii mai și are ca obiectiv facilitarea accesului copiilor din mediul rural la cultură, patrimoniu și educație nonformală.

Mai mulți parlamentari ai Partidului Social Democrat au depus la Senatul României, în procedură de urgență, un proiect de lege care transferă către proprietari responsabilitatea expertizării tehnice, proiectării și executării lucrărilor de consolidare a clădirilor încadrate în clase de risc seismic.

Inițiativa legislativă modifică Legea nr. 212/2022 privind reducerea riscului seismic al clădirilor și Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor.
Potrivit proiectului, proprietarii vor fi obligați să înceapă procedurile de expertizare și, după caz, proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare în termen de 24 de luni de la data încadrării imobilului într-o clasă de risc seismic.
Nerespectarea obligației ar urma să fie sancționată contravențional cu amenzi cuprinse între 5.000 și 20.000 de lei.

Prin noua reglementare, autoritățile administrației publice locale ar urma să păstreze atribuții de informare, coordonare administrativă și monitorizare, fără obligația de a finanța sau executa lucrări de consolidare pentru imobilele aflate în proprietate privată. Proiectul prevede, de asemenea, că primăriile nu vor mai răspunde juridic în situația în care lucrările nu sunt realizate de proprietari.
Inițiatorii susțin că actualul cadru legislativ a transferat prea multe obligații către autoritățile locale și a favorizat pasivitatea proprietarilor. Potrivit expunerii de motive, experiența administrațiilor locale a arătat că măsuri precum majorarea impozitelor pentru clădirile degradate sau facilitățile fiscale nu au dus la consolidarea efectivă a imobilelor.

Proiectul modifică și sistemul de verificare a polițelor obligatorii de locuință, cunoscute drept polițe PAD. În forma propusă, controalele nu ar mai fi realizate de primari sau de persoane împuternicite de aceștia, ci de Poliția Română și de personal desemnat din cadrul Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Totodată, Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale ar urma să transmită electronic către Ministerul Afacerilor Interne informații privind existența polițelor, pentru verificarea respectării obligației de asigurare.

În avizul său, Consiliul Economic și Social avertizează că reducerea riscului seismic reprezintă o problemă de siguranță publică și interes general, nu exclusiv o responsabilitate individuală a proprietarilor.

Instituția apreciază că proiectul transferă aproape integral obligațiile către proprietari fără să prevadă mecanisme suficiente de sprijin financiar, precum granturi, cofinanțări, credite garantate public, sprijin pentru relocare temporară sau asistență tehnică.
Potrivit avizului, în lipsa unor astfel de instrumente, sancțiunile propuse pot afecta în special persoanele vulnerabile și pot sancționa incapacitatea economică și administrativă, nu reaua-credință.
Consiliul Economic și Social avertizează că, dacă proiectul va deveni lege, acesta poate contribui indirect la menținerea unui risc colectiv major, cu posibile pierderi de vieți omenești, răniri grave, evacuări masive și efecte sociale și economice severe.

Comisia Europeană a majorat obiectivul de finanțare pentru primul semestru al anului 2026, ridicând suma destinată emisiunilor de obligațiuni de la 90 de miliarde de euro la 100 de miliarde de euro, potrivit unui comunicat al instituției.
Decizia intervine după adoptarea procedurilor legislative necesare pentru noul împrumut de sprijin destinat Ucrainei în perioada 2026–2027.

Totodată, Comisia a crescut volumul indicativ anual al emisiunilor de obligațiuni ale Uniunii Europene pentru 2026 cu 20 de miliarde de euro, până la un total de 180 de miliarde de euro.
Fondurile atrase vor fi utilizate pentru acordarea de împrumuturi statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul programului NextGenerationEU. O parte dintre resurse vor fi direcționate și către finanțarea achiziției de capabilități de apărare prin instrumentul Acțiune pentru securitatea Europei (SAFE).

Potrivit Comisiei, finanțarea prin împrumuturi ale UE va susține și alte programe de politică, inclusiv Facilitatea pentru Ucraina, Facilitatea pentru reformă și creștere economică pentru Balcanii de Vest, precum și împrumuturile de asistență macrofinanciară acordate țărilor vecine.

Decizia anuală privind împrumuturile stabilește plafonul maxim al sumelor pe care Comisia le poate contracta într-un anumit an. Planul semestrial de finanțare include calendarul orientativ al emisiunilor și volumele totale estimate pentru următoarele șase luni.

Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a anunțat că Ministerul Transporturilor va propune în termen de șapte zile un act adițional pentru deblocarea punerii în circulație a 21 de trenuri noi aflate în Gara Obor.
Potrivit acestuia, măsura vizează suspendarea plăților aferente obligațiilor de mentenanță care nu au fost îndeplinite de producător, astfel încât garniturile să poată intra în exploatare. Ulterior, compania producătoare din Polonia va avea la dispoziție patru zile pentru a comunica dacă acceptă soluția propusă.

Decizia a fost discutată luni în cadrul unei întâlniri la care au participat reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, ai Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF), ai CFR, ai companiei producătoare și ai echipei de management a proiectului.
„Trebuie să mișcăm lucrurile, să penalizăm nerespectările de contract, să sancționăm, dar nu să ținem 21 de trenuri noi în soare, în timp ce oamenii circulă în trenuri vechi”, a declarat ministrul.
Radu Miruță a precizat că cele 21 de trenuri au fost identificate săptămâna trecută în Gara Obor, unde erau neutilizate. El a subliniat că obiectivul este ca noile garnituri să intre cât mai rapid în circulație, în condițiile în care călătorii așteaptă îmbunătățirea serviciilor feroviare și utilizarea efectivă a materialului rulant nou. 

Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a anunțat că Ministerul Transporturilor va propune în termen de șapte zile un act adițional pentru deblocarea punerii în circulație a 21 de trenuri noi aflate în Gara Obor.

Potrivit acestuia, măsura vizează suspendarea plăților aferente obligațiilor de mentenanță care nu au fost îndeplinite de producător, astfel încât garniturile să poată intra în exploatare. Ulterior, compania producătoare din Polonia va avea la dispoziție patru zile pentru a comunica dacă acceptă soluția propusă.

Decizia a fost discutată luni în cadrul unei întâlniri la care au participat reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, ai Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF), ai CFR, ai companiei producătoare și ai echipei de management a proiectului.
„Trebuie să mișcăm lucrurile, să penalizăm nerespectările de contract, să sancționăm, dar nu să ținem 21 de trenuri noi în soare, în timp ce oamenii circulă în trenuri vechi”, a declarat ministrul.
Radu Miruță a precizat că cele 21 de trenuri au fost identificate săptămâna trecută în Gara Obor, unde erau neutilizate. El a subliniat că obiectivul este ca noile garnituri să intre cât mai rapid în circulație, în condițiile în care călătorii așteaptă îmbunătățirea serviciilor feroviare și utilizarea efectivă a materialului rulant nou.

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că o eventuală desemnare a candidatului pentru funcția de prim-ministru va depinde exclusiv de negocierile politice pentru formarea unei majorități parlamentare, subliniind că partidul nu va intra într-un guvern minoritar.

Întrebat dacă își dorește să devină premier, Grindeanu a evitat un răspuns tranșant și a precizat că decizia va fi luată la nivelul formațiunii, în funcție de configurația politică rezultată după negocieri.

„Nu așa se pune problema. Dincolo de persoane, eu vă spun că în acest moment Partidul Social-Democrat, dacă merge la guvernare, nu merge într-un guvern minoritar”, a afirmat liderul PSD.

Acesta a adăugat că numele candidatului de prim-ministru va fi stabilit doar în situația în care se va contura o majoritate parlamentară viabilă.

„După care, dacă se găsește o formulă majoritară, Partidul Social-Democrat își va decide candidatul pentru funcția de prim-ministru”, a explicat Grindeanu.

În ceea ce privește o posibilă nominalizare personală, liderul social-democrat a lăsat toate opțiunile deschise, fără a se poziționa ferm.

„Și da, poate să fie Sorin Grindeanu, dar pot să fie și alți colegi de-ai mei”, a precizat acesta.

Moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR împotriva Guvernului Bolojan a fost adoptată marți de Parlament, iar Cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost demis.
Moțiunea a fost inițiată de 254 de parlamentari.

Din totalul de 464 de parlamentari, la vot au fost prezenți 431.

Au fost exprimate 288 de voturi, dintre care trei au fost anulate. Numărul voturilor valabil exprimate a fost de 285, dintre care 281 pentru adoptarea moțiunii și 4 împotrivă.

Pentru a fi adoptată, moțiunea avea nevoie de minimum 233 de voturi. Au fost înregistrate însă 281 de voturi favorabile.

„Moțiunea a fost adoptată cu cel mai mare număr de voturi din istoria Parlamentului României”, a fost anunțat de la tribuna Parlamentului.

Bilele din urnă au fost numărate de două ori înainte de anunțarea rezultatului final.

Este cea mai clară majoritate consemnată la votul asupra unei moțiuni de cenzură, iar prin acest rezultat Guvernul Ilie Bolojan a picat la vot.

Lucrările la Autostrada Sibiu–Pitești au atins un nou reper important prin străpungerea tunelului de la Robești, pe sensul Pitești–Sibiu, în cadrul secțiunii montane Boița–Cornetu, una dintre cele mai complexe zone de infrastructură rutieră din România.
Tunelul are o lungime de aproximativ 900 de metri și a fost realizat în șapte luni de la începerea lucrărilor.
Tunelul de la Robești face parte din cele șapte tuneluri prevăzute pe acest tronson montan al autostrăzii, proiect esențial pentru asigurarea unei legături moderne și sigure prin Valea Oltului.
Potrivit DRDP Craiova, străpungerea tunelului confirmă ritmul de execuție și progresul lucrărilor într-una dintre cele mai dificile zone de infrastructură din țară, reprezentând un pas important pentru avansarea proiectului Autostrăzii Sibiu–Pitești.

Ministerul Finanțelor anunță că economia României a intrat într-o etapă de stabilizare și reechilibrare macroeconomică, pe fondul reducerii deficitului bugetar, temperării dezechilibrelor externe și revenirii investițiilor străine.
Potrivit datelor aferente primului trimestru din 2026, deficitul bugetar s-a redus la 21 de miliarde de lei, față de 43,6 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut. Ca pondere în economie, deficitul a coborât la 1,03% din PIB, de la 2,28% în martie 2025.

Veniturile bugetare au crescut cu 12,3%, până la 158,76 miliarde de lei, susținute în principal de încasările din TVA, impozitul pe venit și taxele pe proprietate. În același timp, cheltuielile totale au scăzut nominal cu 2,8%, pe fondul unui control mai strict al utilizării resurselor publice.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că România se află pe o „traiectorie de stabilizare”, subliniind însă că menținerea acestor progrese depinde de un cadru economic și politic predictibil.

Pe partea externă, deficitul de cont curent a continuat să crească în 2025, dar într-un ritm mult mai redus, de 3,4%, față de 34,4% în 2024. În același timp, deficitul comercial s-a diminuat ușor, cu 1,4%, evoluții care indică începutul unui proces de reechilibrare.

Un alt semnal pozitiv vine din zona investițiilor străine directe, care au crescut cu peste 45% în 2025, până la aproximativ 8,1 miliarde de euro, după doi ani de scăderi consecutive. Tendința s-a menținut și în primele luni ale anului 2026.
În privința investițiilor publice, datele arată o creștere a finanțărilor din fonduri europene și din Planul Național de Redresare și Reziliență, în timp ce investițiile din surse naționale au scăzut, pe fondul plăților excepționale efectuate anul trecut și al întârzierilor bugetare de la începutul anului.
Per ansamblu, autoritățile apreciază că modelul economic începe să se reorienteze de la consum alimentat de deficit către investiții, producție și utilizarea fondurilor europene, evoluție considerată esențială pentru o creștere sustenabilă. Ministerul Finanțelor avertizează însă că aceste progrese rămân sensibile la evoluțiile interne și externe și subliniază necesitatea continuării reformelor și a menținerii stabilității economice.