Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că în cazul achiziției suspecte de microbuze electrice sunt în derulare trei investigații. La începutul lunii august, Pîslaru a trimis Corpul de Control al ministrului pentru verifica achizițiile prin PNRR despre care există bănuiala că au fost făcute la prețuri supraevaluate.

Investigațiile sunt în curs de derulare.

„În acest moment există nu numai o investigație, ci trei. Și trebuie să vă explic cum. Două investigații sunt automate, oarecum. În sensul că Ministerul Educației, prin departamentul lor de PNRR, s-a autosesizat pentru că există o procedură europeană care ține de sesizarea de nereguli și să te uiți să vezi dacă ai probleme sau nu. În același timp, MIPE, în calitate de coordonator național, ca procedură automată, fără ca eu, ca ministru, să intervin, s-a sesizat tot pe zona de PNRR. Direcția Generală PNRR s-a sesizat având vedere că este o cheltuială care e făcută din fondul PNRR. Aceste două sesizări automate vin evident legate de procedura clasică de sistem de management și control pe fonduri europene”, a explicat ministrul Dragoș Pîslaru.

El a spus de ce a trimis Corpul de Control să investigheze.

„Există posibilitatea ca, pe zona de legalitate, pașii înlănțuiți, unul câte unul, să țină de perspectiva legalității. Dar există întrebări cu privire la oportunitate, rezonabilitate și alte lucruri care sunt legate de folosirea banilor europeni și sunt legate de obiectivele unor posibile anchete ale Parchetului European. În timp ce strângem cureaua și facem economii în toate părțile, cel puțin din primele informații furnizate public, chiar de mass media, rezultă că discutăm aici de niște sume care, la prima vedere, parcă sunt mai mari decât ar fi un cost rezonabil pentru astfel de microbuz. Corpul de Control și această anchetă pe care o va face la ordinul pe care l-am dat, nu este o anchetă de a judeca situația, ci de a verifica dacă există rezonabilitate sau, invers, dacă există suspiciune pentru a transmite mai departe aceste informații către parchetul european și poate alte organe abilitate în funcție de aceste rezultate”, a precizat ministrul.
Anchetele se vor încheia la toamnă.

România trimite în Spania pompieri pentru a lupta cu incendiile de vegetație. Este vorba despre 51 de pompieri care vor acționa în regiunea Galicia.

IGSU anunță că în urma solicitării transmise de autoritățile din Regatul Spaniei, în data de 17 august 2025, prin Mecanismul European de Protecție Civilă, România acordă sprijin internațional pentru combaterea incendiilor de pădure cu care se confruntă această țară.

În baza propunerii formulate de Departamentul pentru Situații de Urgență și aprobată de Comitetul Național pentru Situații de Urgență, România trimite un modul de intervenție specializat în stingerea incendiilor de pădure, format din 51 de pompieri din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și unităților subordonate.

Transportul echipei de intervenție se face joi cu sprijinul Forțelor Aeriene Române din cadrul Ministerului Apărării Naționale. Modulul de intervenție specializat în stingerea incendiilor de pădure își va desfășura misiunea în regiunea Galicia, în apropierea provinciei Ourense. Pompierii români vor acționa în proximitatea modulului similar din Finlanda. Potrivit IGSU, cheltuielile necesare desfășurării acestei misiuni urmează a fi acoperite din fonduri europene, așa cum scrie în regulamentul Protecției Civile Europene.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță că împreună cu specialiștii din domeniul pe care-l conduce a descoperit opt soluții cu impact pe termen scurt și mediu care vor duce la scăderea prețului facturilor de energie
Bogdan Ivan a făcut dezvăluirea pe rețelele de socializare.

„Toată energia României la aceeași masă! Am mobilizat toți actorii din sectorul energiei încă de la începutul mandatului de ministru al Energiei cu un scop clar: reducerea prețului energiei la consumatorul final! Cum? Împreună am generat 8 soluții cu impact pe termen scurt și mediu prin care vor scădea prețul facturilor de energie ale românilor”, a relatat ministrul Energiei.

Măsurile au fost trimise Guvernului.

„Am transpus aceste măsuri într-un memorandum pe care l-am transmis Guvernului României. Direcțiile de acțiune pe care le-am generat în ultima lună de lucru, vor avea efecte vizibile în scăderea facturilor la energie. Mulțumesc tuturor profesioniștilor din energie pentru deschiderea și responsabilitatea de a lucra împreună”, a completat ministrul Bogdan Ivan.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, este în conflict cu sindicaliștii de la Romsilva. Ea susține că va continua restructurarea companiei în ciuda protestelor organizate de sindicaliști.

Declarația a fost făcută după protestul de miercuri.

„Liderul de sindicat a crezut că pune un pumn în gură Ministerului Mediului, dar a pus, în realitate, un pumn în gură colegilor care nu și-au mai putut face vocea auzită, pe care i-au adus să protesteze pentru scaunele de directori. Șefii aceștia cred că trăim în feudalism. În fapt, e 2025 și eu refuz să mă uit la Romsilva ca o instituție acaparată. Aș fi vrut să pot chema o delegație din executiv de la protest să vină în minister să vorbească, dar frica celor care conduc astăzi aceste structuri a împiedicat ca vocea pădurarilor, paznicilor, oamenilor din echipele administrative să fie auzită”, a scris Diana Buzoianu, pe Facebook.

Ea a anunțat că reforma Romsilva continuă.

„Reforma de astăzi înseamnă pădure mai multă mâine! Vreau să fie clar pentru toată lumea: ocoalele silvice au organigrame neocupate, posturi peste posturi vacante - adică au nevoie de oameni! Viitoarele direcții silvice regionale vor avea și ele nevoie de oameni. În realitate, nimeni de bună credință, care vrea să muncească, nu pleacă acasă. A, sunt oameni care au mutat hârtii dintr-o parte în alta și sunt supărați că pierd beneficiile și cineva le spune că nu e normal că s-a întâmplat asta până acum? Ei cel mai probabil nu vor vrea să se mute nicăieri unde să muncească, dar vor în continuare un post. Asta e posibil să existe, dar nu cred că e problema românilor”, a mai scris Diana Buzoianu.
Ministrul Mediului îi acuză pe sindicaliști că îi munt pe oamenii aduși la protest.
„Sunt mulți oameni mințiți astăzi la protest că dacă nu se păstrează structurile șefuților și directorașilor exact ca până acum urmează cine știe ce dezastru. De-aia le-a și fost frică să dea microfonul astăzi: că nu vor ca oamenii de bună credință să afle adevărul. Adevărul e simplu: reforma Romsilva va fi realizată cu toate zbaterile celor care își vor pierde luxul câștigat imoral. Aceștia sunt puțini. Va rămâne o Romsilva condusă integru, de oameni aleși prin concurs care vor da o direcție de reformă pentru toate structurile din teritoriu. O Romsilva în care pădurarii și paznicii să știe că sunt susținuți să oprească infractorii. O Romsilva în care principala misiune este să rămână pădurile generațiilor viitoare”, a precizat Diana Buzoianu.

Premierul Ilie Bolojan a spus că proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraților este în linia normelor europene. Declarația a fost făcută în timpul consultărilor cu reprezentanții asociațiilor de magistrați.

Măsura privind pensiile face parte din al doilea pachet de măsuri guvernamentale privind reducerea cheltuielilor publice.

„Sistemul de justiție are un rol foarte important pentru sănătatea unui stat democratic așa cum este România. Proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraților este în linia normelor europene, însă ține cont, totodată, atât de aspecte de echitate socială, normalitate și eficiență, precum și de realitățile bugetare și necesitatea de a reduce cheltuielile de funcționare ale statului”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan.
Premierul a adăugat faptul că majorarea vârstei de pensionare pentru magistrați este o măsură care va genera atât creșterea calității serviciului public, cât și sustenabilitatea sistemului de justiție, iar pentru a nu crea probleme legate de asigurarea resursei în sistem, noua reformă va include perioade tranzitorii. O altă modificare importantă pe care o va introduce noul proiect de lege va fi legată de modul de calcul al pensiei magistraților, măsură ce este în concordanță cu politica guvernamentală de reducere a cheltuielilor publice.

De asemenea, în cadrul întrevederii de la Palatul Victoria au fost analizate și aspecte legate de necesitatea unei salarizări predictibile în sistemul judiciar, asigurarea condițiilor de muncă pentru magistrați și volumul mare al activității în acest sistem.

La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat, alături de premierul Ilie Bolojan, secretarul de stat în Ministerul justiției, Roxana Simona Momeu, și directorul din Ministerul Justiției, Alina Rădoi.
Din partea asociațiilor de magistrați au participat reprezentanți ai Asociației Magistraților din România, Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, Asociației Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului, Asociației Procurorilor din România, Asociației Forumului Judecătorilor din România.

Ministrul Economiei și Digitalizării, Radu Miruță, trage un semnal de alarmă cu privire la reformele anunțate de Guvern. Nu trebuie să îi sufocăm pe cei de la care vrem să strângem taxe și să nu mai ocolim eliminarea privilegiilor, susține Miruță.

„În viteza asta printre „pachete de măsuri” – 1, 2, 3, x – nu trebuie să uităm două lucruri: să nu îi sufocăm pe cei de la care vrem să strângem taxe și să nu mai ocolim eliminarea privilegiilor, indiferent ce nume și forme au luat în ani de zile. Proiectul lansat de curând în dezbatere publică de SGG pentru modificarea legii prin care sunt selectați cei din companiile de stat este necesar, DAR nu face mare lucru în forma actuală, ci betonează și mai tare betonul proaspăt turnat înaintea formării acestei coaliții. Ei bine, aici trebuie să discutăm politic, în coaliție, după ce tragem fiecare aer în piept. Eu, cel puțin, am o listă cu propuneri pe care am s-o transmit în ședințele de coaliție, când acestea se vor relua. Azi n-a fost să fie, dar lucrurile bune se fac cu răbdare și consecvență”, a explicat Radu Miruță pe Facebook.

Ministrul Economiei mai spune că este necesară o discuție la masa coaliției.

„În plus, creativitatea și stimularea afacerilor mici nu pot fi limitate printr-o sumă de bani sub pretextul că astfel elimini firmele-fantomă care atârnă în statul român. 8.000 RON, noua valoare propusă ca prag minim pentru capitalul social al unei firme, e o treaptă cam bruscă și e datoria mea, ca ministru al Economiei, să am grijă să nu se transforme într-un zid pentru antreprenori. Îi înțeleg rațiunea, dar e un filtru prea grosolan pentru problema pe care vrea să o rezolve. Sunt pedepsite prea multe inițiative oneste pentru câteva firme-fantomă. Da, problema trebuie rezolvatǎ, dar cu o granularitate mai fină, nu ridicând brusc un astfel de zid pentru toată lumea. Și pentru asta e nevoie de discuție la masa coaliției”, a transmis Miruță.
Ministrul Economiei mai crede că este nevoie de respect reciproc și nu de taxe descurajante.
„Antreprenoriatul e un parteneriat: statul trebuie să fie corect și transparent, iar cetățeanul care pornește la drum să fie serios și responsabil. Asta înseamnă respect reciproc, nu taxe descurajante. Înțeleg diferențele de viziune în politica publică dintr-o astfel de coaliție. Sunt legitime. Dar înțelept este să te așezi la masă și să aduci argumente raționale. În final, asta înseamnă politică de calitate și încredere în fața alegătorilor fiecăruia”, a precizat Radu Miruță.

Premierul Ilie Bolojan anunță că „investițiile din PNRR vor continua într-o manieră planificată, astfel încât să ne asigurăm că vor primi finanțare proiectele care vor fi finalizate până la sfârșitul lunii august 2026”.
Premierul Ilie Bolojan a avut luni seara o nouă întâlnire de lucru cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România, în contextul consultărilor asupra reformei administrației publice locale și prioritizării proiectelor de investiții din fonduri publice.

În cadrul discuțiilor, au fost analizate propunerile primarilor de municipii și au fost clarificate o serie de aspecte referitoare la măsurile de reformă administrativă, precum și la proiectul de ordonanță de urgență privind gestionarea investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Investițiile din PNRR vor continua într-o manieră planificată, astfel încât să ne asigurăm că vor primi finanțare proiectele care vor fi finalizate până la sfârșitul lunii august 2026, așa cum România s-a angajat în dialogul cu reprezentanții Comisiei Europene. După ordonanța de urgență pe care o vom aproba în ședință de Guvern, ministerele care coordonează gestionarea implementării PNRR vor prezenta, după consultări cu beneficiarii, lista proiectelor mature, pentru care lucrările au fost începute, și care vor fi în continuare finanțate”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan.

De asemenea, premierul a adăugat că celelalte proiecte, pentru care nu va fi asigurată finanțare din PNRR și care nu vor putea fi finalizate până la data de 31 august 2026, vor fi preluate pentru a fi susținute prin alte programe financiare fie europene, fie din fonduri naționale.

Un alt subiect important al discuției de astăzi, de la Palatul Victoria, s-a referit la reforma administrației publice locale, parte a celui de-al doilea pachet de măsuri guvernamentale. Reprezentanții Guvernului și primarii de municipii au analizat aspectele legate de descentralizarea deciziilor, precum a celor legate de autorizarea jocurilor de noroc, dar și despre descentralizarea resursei umane. Reforma impozitului asupra proprietății, preluarea asistenților personali ai persoanelor cu dizabilități de către structurile descentralizate ale Ministerului Muncii, reducerea numărului de angajați din administrația publică au fost, de asemenea, subiecte discutate în cadrul întâlnirii de lucru de astăzi.

La consultările de la Palatul Victoria, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan, au mai participat, din partea Guvernului, vicepremierii Tánczos Barna și Marian Neacșu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și secretarul de stat din Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Marin Țole.

De asemenea, la întâlnirea cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România a participat președintele UDMR, Kelemen Hunor.

Noul aparat RMN 3 TESLA, cu care a fost dotat Laboratorul de Imagistică și Radiologie Medicală al Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Ap. Andrei”, a parcurs cu succes toate etapele de testare și calibrare și este acum pe deplin operațional. Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

„Acest echipament – cel mai performant din domeniul imagisticii medicale – a fost deja folosit, în perioada iulie–august, în peste 260 de investigații complexe, esențiale în stabilirea cu acuratețe a diagnosticelor și în alegerea celor mai eficiente metode de tratament”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Imagistica este „ochiul medicinei”, iar noul RMN 3 TESLA – dotat inclusiv cu sistem de Inteligență Artificială pentru prelucrarea datelor – le oferă medicilor posibilitatea de a depista rapid și precis afecțiuni grave, precum cancerul, încă din stadii incipiente.

„De la neuroimagistică la explorarea inimii, a sistemului osos și a organelor interne, noul RMN 3 TESLA deschide calea către investigații aprofundate și sigure. Această investiție a Consiliului Județean, în valoare de peste 1,2 milioane de euro, nu este doar o achiziție tehnologică, ci o investiție directă în oameni – o șansă în plus de vindecare, o șansă în plus la viață!”, a precizat Costel Fotea.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a avertizat că există riscul unei recesiuni în România. Este un risc real, trebuie să ne pregătim, a declarat Nazare săptămâna trecută, în cadrul unei conferințe de presă.
Ministrul Nazare a spus că experții lucrează la soluții.

„Există riscul unei recesiuni, este un risc real, trebuie să ne pregătim să avem soluții să avem măsuri ca să trecem prin recesiune cât mai rapid (..) Eu voi încerca să găsesc resurse pentru a fi pregătiți pentru această situație”, a transmis Alexandru Nazare.

El a mai arătat că o recesiune ar însemna costuri în plus de finanțare și un scenariu complet diferit de cel actual.

De asemenea, nici deficitul bugetar, așa cum a fost el trecut în buget, nu a fost construit pe ipoteze realistice.

„Pot să vă spun că nu începe cu 7”, dar va fi prognozat la rectificarea bugetară, adaugă el.

„Cred că este clar pentru toată lumea și a fost clar pentru toți cei care au analizat bugetul României încă din luna iunie că nivelul deficitului așa cum este el trecut în buget, de 7.1, nu va fi în niciun fel atins. Ipotezele pe care a fost construit acest buget nu sunt ipoteze realiste. Ele în niciun caz nu conduceau la un deficit de 7.1”, a explicat Alexandru Nazare.
Ministrul de Finanțe a criticat programarea bugetară.

„Păi cum? Cum în trimestru 4 programezi un deficit de 1.2 când în trimestru 4, în ultimele două luni sunt în general 20% din cheltuieli total an? Deci aceste lucruri sunt destul de clare. Acum, după finalizarea analizei pe toți ordonatorii în privința rectificării și după discuțiile cu Comisia Europeană o să vă pot spune, înainte de adoptarea rectificării, care este ținta la care ne vom raporta. Pot să vă spun că nu începe cu 7. Deci nu vorbim de 7.1. O să vă spun exact cât va fi în momentul când avem finalizate discuțiile pe rectificare”, a precizat Alexandru Nazare.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a anunțat o taxă nouă pentru coletele care vin din spațiile extracomunitare. Aceasta ar putea fi inclusă în următorul pachet fiscal al Guvernului. Ministrul a arătat că fluxurile de colete sub 150 de euro au crescut de la 1 miliard la 4 miliarde în anul 2024, la nivel european.

În România, aceste fluxuri au crescut de la 3-4.000 de colete pe zi, la 225.000 de colete pe zi în prezent.

„Sunt foarte mulți antreprenori români, vorbim de aproape 40.000 de antreprenori români, care vând în online și care au fost profund afectați de această creștere a coletelor din zone extracomunitare. Sunt multiple efecte negative ale acestei invazii de produse din zona extracomunitare. Sunt efecte de mediu, sunt efecte logistice, pentru că logistica de a muta atâtea colete la o creștere atât de mare este mult mai complicată. Vorbim și de riscuri în privința contrafacerii și a verificării acestor colete, pentru că posibilitățile de a verifica un număr atât de mare de colete sunt mult mai mici și resursele statului în această privință sunt mici”, a declarata ministrul Alexandru Nazare.
Propunerea vizează o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet de 150 de euro care va fi instituită printr-o conlucrare cu toate companiile de curierat care preiau aceste colete, „astfel încât să prindem acolo și coletele care vin direct din zona extracomunitară a României și cele care vin prin alte hub-uri în România”.

„Evident că odată instituită taxa, cei care vor să stabilească hub-uri logistice în România și vor să distribuie din România, nu vor mai trebui să plătească acești bani. Invităm, pe această cale, dacă vor să facă business în România, să vină să stabilească hub-uri logistice în România”, a precizat Alexandru Nazare.