Guvernul României urmează să adopte vineri, într-o ședință extraordinară, ordonanța de urgență prin care acciza la motorina standard va fi redusă cu aproximativ 30 de bani pe litru, echivalentul unei scăderi de circa 11%.

Proiectul prevede, de asemenea, instituirea unei contribuții de solidaritate pentru companiile din sectorul petrolier. Contribuția se aplică doar în lunile în care prețul petrolului Brent depășește 70 USD/baril și variază între 1,5% și 9,9%, putând ajunge până la 60% din câștigurile suplimentare ale companiilor.

Reducerea accizei este temporară și se aplică pe perioada declarată de criză pe piața petrolului și carburanților. Benzinăriile vor putea actualiza prețurile la pompă cel mult o dată pe zi, dar le pot reduce oricând.

Consiliul Economic și Social (CES) a avizat proiectul parțial: reprezentanții patronatelor și sindicatelor au acordat aviz favorabil cu observații, iar societatea civilă a emis aviz nefavorabil. Lipsesc încă avizele vicepremierilor Marian Neacșu și Tánczos Barna, ale Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Justiției și Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG).

Ministerul Finanțelor estimează că impactul bugetar al măsurii va fi de 610 milioane de lei, sumă acoperită din veniturile suplimentare din TVA și contribuția de solidaritate a companiilor petroliere. Premierul Ilie Bolojan a declarat că reducerea accizei nu a putut fi mai mare din cauza constrângerilor bugetare și că șoferii care folosesc benzină s-ar putea simți dezavantajați.

Măsurile, dacă vor fi adoptate astăzi, vor intra în vigoare săptămâna viitoare și reprezintă a doua etapă a intervenției statului pe piața carburanților.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat reducerea tarifului de închiriere pentru Stadionul Steaua, în încercarea de a crește gradul de utilizare al arenei și de a eficientiza cheltuirea fondurilor publice.

Potrivit oficialului, prețul de închiriere a fost diminuat de la 35.000 de euro la 24.760 de euro, în urma unei analize privind nivelul tarifelor practicate la alte stadioane din țară, inclusiv Arena Națională.

„Am decis ca prețul acesta să scadă cu aproximativ 10.000 de euro, pentru a permite o utilizare mai eficientă a stadionului și pentru a încuraja organizarea de evenimente”, a declarat ministrul.
Acesta a precizat că măsura are ca obiectiv creșterea atractivității arenei pentru organizatori de competiții sportive și evenimente, în condițiile în care tariful anterior era considerat ridicat în raport cu alte facilități similare.
Ministrul Apărării a mai anunțat că, în perioada următoare, vor fi comunicate și alte măsuri care vizează activitatea CSA Steaua București, inclusiv concluziile unui control recent desfășurat la nivelul clubului.

ANSVSA anunță că România își consolidează poziția de partener strategic al Algeria, având în perspectivă exporturi record de peste 1 milion de ovine și carcase în anul 2027.

Potrivit instituției, autoritățile algeriene și-au exprimat intenția oficială de a importa din România un volum ce depășește 1.000.000 de capete de ovine, marcând totodată o premieră prin includerea carcaselor de ovine (carne refrigerată și congelată) în acordurile comerciale.

Reprezentanții ANSVSA subliniază că această evoluție este rezultatul demersurilor diplomatice și tehnice susținute, precum și al garanțiilor oferite privind respectarea standardelor sanitar-veterinare și a cerințelor de certificare Halal impuse de piața algeriană.

„Diversificarea exporturilor, prin trecerea de la animale vii la produse procesate, reprezintă un pas important pentru creșterea valorii adăugate în sectorul agroalimentar românesc”, a declarat Alexandru Nicolae Bociu.
Conform sursei citate, posibilitatea semnării contractelor încă din acest an pentru livrările din 2027 ar putea oferi fermierilor români stabilitate și predictibilitate în planificarea producției.
ANSVSA mai arată că această colaborare va contribui la intensificarea fluxurilor comerciale prin Portul Constanța și la consolidarea rolului României ca hub regional pentru exporturile agroalimentare.
Exporturile de ovine către Algeria au cunoscut deja o creștere semnificativă, de la peste 321.000 de capete anul trecut la o estimare de aproximativ 500.000 până la finalul anului în curs.

Grupul de lucru constituit la Guvern pentru gestionarea crizei carburanților a decis joi reducerea accizei la motorină cu 30 de bani pe litru, în urma discuțiilor cu operatorii din piață, a anunțat Palatul Victoria.

Totodată, va fi permisă doar o actualizare pe zi a prețurilor la pompă, pentru a evita fluctuațiile necontrolate.

Potrivit sursei citate, alte variante analizate nu ar fi fost aplicate unitar și ar fi putut provoca distorsiuni în aprovizionarea cu carburanți. Decizia a luat în considerare și limitările bugetare ale României.

Sumele necesare pentru reducerea accizelor pentru motorina achiziționată de agricultori și transportatori, precum și pentru aplicarea mecanismului de reducere, vor fi acoperite din încasările suplimentare de TVA generate de scumpirea carburanților, din supraimpozitarea profiturilor obținute din exploatarea țițeiului românesc și din bugetul de stat.

Guvernul a precizat că decizia va fi implementată printr-o ordonanță de urgență, cel mai probabil vineri, într-o ședință extraordinară. Măsura se adaugă celor din Ordonanța nr.19/2026, care a redus deja prețul motorinei la majoritatea benzinăriilor, iar eficiența va fi evaluată periodic.
Din grupul de lucru fac parte premierul Ilie Bolojan, vicepremierii Marian Neacșu și Tanczos Barna, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, ministrul Energiei Bogdan Ivan și ministrul Economiei Irineu Darău.

Deputata Viorica Sandu a anunțat că a votat în Camera Deputaților legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2025, pentru transpunerea art. 17 alin. (15) din Directiva (UE) 2024/1.275 privind performanța energetică a clădirilor, însă nu în forma inițială a proiectului. Parlamentarul a subliniat că amendamentele adoptate introduc o perioadă tranzitorie de doi ani, în care autoritățile locale pot continua să acorde sprijin financiar familiilor afectate de închiderea sistemelor centralizate de termoficare.

Actul normativ, care modifică și completează OUG nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe (PL-x 299/2025), a stârnit controverse după ce forma inițială prevedea interzicerea acordării de stimulente financiare din fonduri publice pentru instalarea centralelor individuale pe combustibili fosili.

„Ce înseamnă acest lucru? Forma inițială a proiectului prevedea foarte clar: interzicerea acordării de stimulente financiare din fonduri publice pentru instalarea centralelor individuale pe combustibili fosili. Concret, o autoritate locală poate decide închiderea sistemului centralizat de termoficare, dar NU poate sprijini financiar familiile afectate să își instaleze centrale individuale. Adică statul îți taie serviciul, dar interzice să fii ajutat, te lasă să te descurci singur”, a transmis deputata Viorica Sandu.

Potrivit acesteia, o astfel de abordare, aplicată rigid, ar fi fost nedreaptă pentru cetățenii din orașele în care sistemele centralizate se închid sau nu mai pot funcționa în condiții normale.

„Am considerat că această abordare, aplicată rigid, este nedreaptă pentru cetățenii din orașele unde sistemele centralizate se închid sau se prăbușesc. De aceea, am susținut și votat amendamentele care introduc o perioadă tranzitorie de 2 ani, în care autoritățile locale pot continua să sprijine familiile afectate”, a explicat parlamentara gălățeană.

Viorica Sandu a dat ca exemplu municipiul Galați, pe care îl consideră un model de bună practică în gestionarea tranziției de la sistemul centralizat de termoficare la soluții individuale.

„La Galați, atunci când administrația locală a decis închiderea sistemului centralizat, primarul Ionuț Pucheanu, împreună cu Consiliul Local, au venit cu o componentă esențială: sprijin financiar direct pentru cetățeni, astfel încât tranziția să fie posibilă. A fost cea mai bună soluție pe termen lung și, mai ales, a fost una coerentă: dacă închizi un sistem, trebuie să ajuți oamenii să treacă la altul”, a declarat deputata.

Aceasta a punctat că exact acest principiu a stat la baza amendamentelor susținute în Parlament.

„Exact acest principiu l-am susținut și astăzi. Amendamentele adoptate nu rezolvă toate problemele, dar evită o situație profund incorectă: orașe întregi lăsate fără căldură și fără alternative reale”, a mai precizat Viorica Sandu.

În concluzie, deputata a transmis că tranziția energetică trebuie făcută gradual și cu măsuri concrete de protecție pentru populație.

„Tranziția energetică trebuie făcută responsabil — nu pe spatele oamenilor, ci împreună cu ei”, a conchis Viorica Sandu.

România a pierdut în primă instanță procesul intentat de Pfizer privind achiziția de vaccinuri anti-COVID, fiind obligată să plătească aproximativ 600 de milioane de euro pentru dozele nepreluate, potrivit unei decizii pronunțate de o instanță din Bruxelles.
Litigiul vizează contractul semnat în 2021 de Comisia Europeană cu Pfizer, în numele statelor membre, care prevedea achiziția unui număr fix de doze de vaccin.

Compania farmaceutică a acționat în instanță România la finalul anului 2023, după ce autoritățile de la București au refuzat să mai preia o parte din dozele comandate, invocând scăderea cererii și evoluția pandemiei.

Instanța belgiană a respins argumentele părții române și a stabilit că schimbarea contextului sanitar nu justifică modificarea obligațiilor contractuale. Judecătorii au decis că România trebuie să preia dozele rămase și să achite contravaloarea acestora, estimată la circa 3 miliarde de lei (aproximativ 600 milioane de euro).

În același dosar, și Polonia a fost obligată să plătească o sumă mai mare, de aproximativ 1,3 miliarde de euro.

Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat redeschiderea pentru public a Balta Zătun, începând de miercuri, 1 aprilie, după o nouă acțiune de populare piscicolă destinată susținerii pescuitului recreativ.

Potrivit șefului administrației județene, la începutul lunii martie au fost introduse în baltă aproximativ două tone de crap, cu greutăți cuprinse între 1,5 și 2 kilograme, măsură care vizează îmbunătățirea fondului piscicol și creșterea atractivității zonei pentru pescari.

„Reluăm activitatea la Balta Zătun în condiții foarte bune, cu o diversitate importantă de specii de pești de apă dulce, de la crap, caras, cosaș și novac, până la specii răpitoare precum somn, știucă sau șalău”, a transmis Costel Fotea.
Baza de agrement, considerată una dintre principalele destinații pentru pescuit recreativ din județul Galați, se întinde pe o suprafață de peste 31 de hectare de luciu de apă și este dotată cu 62 de pontoane, care asigură 124 de locuri de pescuit. În sezonul cald, vizitatorii pot închiria și una dintre cele 27 de căsuțe disponibile în incintă.

Tariful pentru o zi de pescuit este de 75 de lei de persoană. Accesul în baza de agrement costă 15 lei de persoană, iar taxa pentru autovehicule este de 10 lei.
Autoritățile județene estimează că redeschiderea Balta Zătun va atrage un număr semnificativ de vizitatori în perioada următoare, în contextul apropierii sezonului cald.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că România ar putea participa la misiuni internaționale de deminare pentru deblocarea Strâmtoarea Ormuz, însă doar după încheierea unui armistițiu în Orientul Mijlociu.

„Acordul de principiu al României este să participăm la misiuni care țin de posibilitățile noastre, dar doar după ce conflictul nu mai este activ și se ajunge la o formă de armistițiu care să permită intervenții sigure”, a explicat Bolojan.

Acesta a amintit că România are deja experiență în astfel de operațiuni post-conflict, inclusiv în Bosnia, unde militarii români au contribuit la stabilizarea situației după încheierea ostilităților. Potrivit premierului, profesionalismul armatei române a consolidat imaginea țării în misiunile internaționale.

În același context, șeful Guvernului și-a exprimat acordul pentru dislocarea temporară în România a unor echipamente militare americane, pe fondul tensiunilor din regiune. „Statele Unite, de a căror umbrelă de securitate România și NATO au beneficiat, ne-au solicitat sprijin. Consider că este normal să răspundem pozitiv, inclusiv prin punerea la dispoziție a bazelor militare”, a declarat acesta.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, s-a întâlnit marți, la București, cu comisarul european pentru pescuit și oceane, Costas Kadis, pentru a discuta viitorul sectorului la nivelul UE. Discuțiile s-au concentrat pe prioritățile europene din domeniu, inclusiv viitorul Politicii Comune în domeniul Pescuitului, Cadrul Financiar Multianual post-2027 și dezvoltarea economiei albastre. Un punct central al întrevederii l-a constituit situația specifică a Mării Negre.

În cadrul întâlnirii desfășurate la Ministerul Agriculturii, ministrul Barbu a subliniat necesitatea unei abordări integrate și simplificate pentru dezvoltarea sectorului maritim, adaptată particularităților regionale.
„Viitorul politicii europene în domeniul pescuitului trebuie construit pe un echilibru real între sustenabilitate, competitivitate și nevoile comunităților costiere. Marea Neagră are particularități care trebuie recunoscute și integrate în deciziile europene”, a declarat ministrul.

Oficialul român a evidențiat, de asemenea, importanța investițiilor în acvacultură, procesare și lanțul valoric, pentru creșterea valorii produselor și reducerea dependenței de importuri.

La rândul său, comisarul european Costas Kadis a apreciat rolul României ca partener strategic în regiune și implicarea acesteia în gestionarea sustenabilă a resurselor piscicole.
„Vom continua să lucrăm împreună pentru a asigura un cadru european coerent care să susțină atât viitorul economic, cât și sustenabilitatea sectorului pescuitului”, a transmis acesta.
Potrivit comunicatului oficial, România și-a reiterat angajamentul pentru implementarea politicilor europene, inclusiv prin contribuția la colectarea datelor și consolidarea mecanismelor de control în domeniul pescuitului.

Președintele Sorin Grindeanu s-a declarat „satisfăcut” de rezultatul ședinței coaliției de guvernare în care a fost agreată includerea pachetului de solidaritate în bugetul de stat.

„PSD a reușit să impună pachetul de solidaritate în integralitate”, a afirmat liderul social-democrat, subliniind că măsurile sunt destinate, în principal, sprijinirii pensionarilor și copiilor cu dizabilități.

El a menționat însă că negocierile au fost tensionate, arătând că, similar altor situații, propunerile PSD au fost acceptate după discuții îndelungate în cadrul coaliției.

Anterior, premierul Ilie Bolojan a anunțat că partidele din coaliție au ajuns la un compromis care permite includerea pachetului social în buget, deblocând astfel criza politică generată de disputele pe acest subiect. Potrivit calendarului stabilit de guvernanți, dezbaterile în plenul reunit al Parlamentului au loc joi, urmând ca votul final asupra bugetului să fie dat vineri.