Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a subliniat că proiectele derulate de companiile locale prin Programul Tranziție Justă vor impulsiona economia județului și vor crea aproape 900 de noi locuri de muncă.

La sediul CJ Galați, reprezentanții a 60 de firme gălățene au discutat cu specialiști ai Ministerului Fondurilor Europene despre implementarea proiectelor finanțate prin Prioritatea 2 – Componenta „Investiții productive pentru IMM-uri”. Investițiile totale depășesc 177 de milioane de euro, dintre care peste 107 milioane reprezintă fonduri nerambursabile (91,5 milioane euro fonduri europene și 16,14 milioane euro cofinanțare națională).

Discuțiile au vizat clarificarea procedurilor de decontare, utilizarea instrumentelor financiare și atingerea indicatorilor proiectelor. „Împreună, putem transforma județul Galați într-un puternic pol de dezvoltare economică”, a afirmat Fotea, mulțumind echipei Ministerului Fondurilor Europene și ADR Sud-Est pentru sprijin.

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat în această săptămână decretele de promulgare a trei legi adoptate recent de Parlament, printre care și legea care înăsprește pedepsele pentru încălcarea sancțiunilor internaționale.
Legea modifică Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008, transformând eludarea sancțiunilor internaționale dintr-o contravenție într-o infracțiune pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani, iar în cazuri agravante cu până la 12 ani.

Până acum, această faptă era considerată un act de neglijență.

„Am promulgat astăzi legea care actualizează cadrul legislativ privind monitorizarea electronică a persoanelor inculpate, astfel încât România să aibă toate reglementările necesare pentru a-și respecta noile obligații din contextul aderării la spațiul Schengen”, a transmis președintele Nicușor Dan pe Facebook.

Celelalte două legi promulgate privesc:

Reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, prin aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2021;
Actualizarea cadrului legislativ pentru monitorizarea electronică în proceduri judiciare și execuțional-penale, prin aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2024, pentru respectarea obligațiilor României după aderarea la spațiul Schengen.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a verificat stadiul lucrărilor pe șantierul noului Muzeu de Artă Vizuală din Galați, anunțând că ritmul de execuție a fost accelerat pentru ca, până la începutul sezonului rece, clădirea să fie închisă la exterior și să poată continua lucrările interioare.

„Așa cum am solicitat, constructorii au accelerat ritmul, astfel încât până la începutul sezonului rece clădirea să fie închisă la exterior. În prezent, aproape 100 de muncitori se află pe șantier”, a declarat Costel Fotea.

Potrivit acestuia, termoizolarea și hidroizolarea pereților din beton au fost finalizate, iar în prezent se lucrează la acoperiș, la montarea structurii-suport pentru plăcile decorative (HPL), precum și la compartimentările interioare și instalațiile electrice și de canalizare.

Un proiect cultural de referință

Cu o suprafață totală desfășurată de 6.300 de metri pătrați, noul Muzeu de Artă Vizuală va fi alcătuit din patru corpuri de clădire, la care se vor adăuga galeriile exterioare. Clădirea va avea patru niveluri și va include: săli de expoziții, ateliere pentru artiști, laboratoare de restaurare, o bibliotecă și o sală Auditorium cu 180 de locuri.

„Muzeul de Artă Vizuală va putea, astfel, să-și valorifice patrimoniul impresionant — peste 7.000 de lucrări de artă — și va deveni un reper cultural de referință pentru Galați și întreaga regiune”, a precizat Costel Fotea.

Deputatul PSD Viorica Sandu a participat la „Ziua Națională a Comerțului Electronic”, cea de-a VI-a ediție, organizată de Camera Deputaților, Senat și Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO).

În cadrul acestei reuniuni, parlamentarul gălățean a discutat despre cum putem crea un mediu fiscal mai simplu și predictibil, despre digitalizarea proceselor economice și despre cum putem susține companiile românești să se extindă în regiune și să devină branduri puternice în piața europeană.

„Cred cu tărie că doar prin colaborare între autorități și mediul de afaceri putem construi o economie modernă, inovatoare și echitabilă —o economie în care succesul companiilor românești devine succesul României. România are potențialul de a fi un lider regional în comerțul digital – dacă sprijinim inovația, digitalizarea și antreprenorii români!”, a transmis deputatul Viorica Sandu.

Miniștrii apărării din statele membre ale NATO s-au reunit miercuri, la Cartierul General al Alianței, pentru a discuta măsurile de consolidare a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, precum și sprijinul acordat Ucrainei în contextul conflictului cu Federația Rusă. România a fost reprezentată de ministrul apărării naționale, Liviu-Ionuț Moșteanu.

Reuniunea a inclus două sesiuni de lucru: una dedicată agendei de descurajare și apărare, desfășurată în format aliat, și o a doua, în formatul Consiliului NATO-Ucraina, la care au participat Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Kaja Kallas, și ministrul ucrainean al apărării, Denys Shmyhal.

În cadrul Consiliului Nord-Atlantic, miniștrii au analizat implementarea angajamentelor asumate la Summitul NATO de la Haga, precum și situația de securitate de pe Flancul Estic, în contextul incursiunilor recente ale Federației Ruse în spațiul aerian al României, Poloniei și Estoniei. Totodată, a fost discutată operația Eastern Sentry, destinată întăririi apărării colective în regiune.
Dezbaterile au vizat și progresul în implementarea posturii de descurajare și apărare, precum și dezvoltarea capabilităților aliate prin soluții inovative. A fost analizată, totodată, misiunea NATO de Apărare Integrată Aeriană și Antirachetă (IAMD), precum și creșterea capacităților industriei de apărare, în contextul angajamentului asumat de aliați de a aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035.
Ministrul român al apărării, Liviu-Ionuț Moșteanu, a subliniat rolul esențial al României în consolidarea Flancului Estic și securitatea Mării Negre, evidențiind eforturile naționale de modernizare și adaptare la noile amenințări.

„Foarte importantă în perioada următoare va rămâne coordonarea eforturilor noastre pentru o descurajare credibilă și o apărare eficientă. România este deplin angajată în demersurile aliate de asigurare a securității și stabilității Flancului Estic. Susținem dezvoltarea de inițiative NATO pentru un răspuns colectiv la amenințările reprezentate de dronele care au violat spațiul aerian al statelor aliate”, a declarat Moșteanu.
În cadrul Consiliului NATO-Ucraina, discuțiile s-au concentrat asupra accelerării sprijinului acordat Ucrainei prin Pachetul Cuprinzător de Asistență (CAP), misiunea NATO de asistență și securitate (NSATU) și consolidarea cooperării NATO-UE.
Tot la Bruxelles a avut loc și reuniunea Grupului de Contact pentru Ucraina (UDCG), găzduită de ministrul britanic al apărării, John Healey, și de ministrul german al apărării, Boris Pistorius.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) îl va propune pe economistul Alexandru Munteanu pentru funcția de prim-ministru al Republicii Moldova, a anunțat liderul formațiunii, Igor Grosu.

„PAS va merge la Președinta Maia Sandu cu candidatura lui Alexandru Munteanu pentru funcția de prim-ministru, după validarea mandatelor de deputat și constituirea fracțiunilor parlamentare. Moldova are nevoie de oameni bine pregătiți, cu experiență economică solidă, care să conducă eforturile de aderare la Uniunea Europeană și de dezvoltare economică”, a declarat Igor Grosu, citat de deschide.md.

Cine este Alexandru Munteanu

Născut pe 20 ianuarie 1964, Alexandru Munteanu este economist, profesor universitar și om de afaceri cu o vastă experiență internațională în domeniul financiar. Este cunoscut pentru activitatea sa în sectorul investițiilor și pentru implicarea în proiecte educaționale și culturale.
După absolvirea studiilor în fizică, Munteanu a activat la Institutul de Fizică Aplicată al Academiei de Științe a Moldovei, iar ulterior la Universitatea Tehnică a Moldovei, unde a fost lector și prodecan. Odată cu înființarea Băncii Naționale a Moldovei, a fost numit șef al Secției Operațiuni Valutare și apoi director adjunct al Departamentului Relații Externe.
A urmat studii postuniversitare la Columbia University (New York), specializându-se în relații internaționale, bănci și finanțe, iar ulterior a lucrat în cadrul Băncii Mondiale la Washington, D.C.
Activitate în mediul de afaceri și implicare internațională
Alexandru Munteanu este fondator și președinte al Alianței Franceze din Republica Moldova, organizație pe care o conduce de peste 30 de ani, menținând relații la cel mai înalt nivel cu oficiali francezi, inclusiv cu președintele Emmanuel Macron.
De asemenea, este cofondator al Camerei de Comerț Americane din Moldova (AmCham).
În plan profesional, Munteanu a deținut funcții de conducere în organizații internaționale de investiții, inclusiv la Fondul American WNISEF și Dragon Capital (Ucraina). În 2016, a fondat compania 4i Capital Partners, specializată în investiții în Europa de Est.
A fost, de asemenea, membru al Consiliului de Afaceri al Pactului de Stabilitate de la Viena și președinte al Consiliului de Patroni al Pechersk School International (Kiev).
Pentru contribuția sa la promovarea relațiilor culturale și economice dintre Republica Moldova și Franța, Alexandru Munteanu a fost decorat, în 2006, cu titlul de Cavaler al Legiunii de Onoare (Légion d’Honneur).

Au început lucrările de montare a heliportului SMURD care va fi amplasat pe acoperișul parcării supraetajate aflate în construcție la Spitalul Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din Galați, a anunțat marți președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Heliportul va fi unul modern, echipat cu sistem de aterizare pe timp de noapte, permițând intervenții de urgență 24 de ore din 24. Proiectul face parte dintr-un amplu program de modernizare a infrastructurii medicale din județ.

În paralel, pe șantier se lucrează la amenajarea camerei de gardă și la pasarela de transfer direct către Unitatea de Primiri Urgențe (UPU), pentru a facilita transportul rapid al pacienților critici de la elicopter către spital.
Constructorii desfășoară lucrări și la structura fațadei ventilate a parcării, componentă ce contribuie la eficiența energetică și la aspectul modern al clădirii.

Noua parcare supraetajată va avea o capacitate de peste 460 de locuri și va fi dotată cu două lifturi exterioare, asigurând accesul rapid către toate nivelurile.
„Construim pentru oameni, pentru sănătate, pentru viață”, a declarat Costel Fotea.

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat luni, în cadrul reuniunii Consiliului Politic Național al partidului, o propunere de modificare a Statutului, menită să clarifice identitatea doctrinară și direcția politică a formațiunii.

Grindeanu a precizat că PSD renunță la definiția de partid progresist adoptată în anii 2000, considerând că aceasta nu mai reflectă realitatea partidului. Noua formulare reafirmă că PSD este un partid modern de centru-stânga, național și echilibrat, care promovează echitatea socială, solidaritatea și respectul pentru valorile democratice, religioase, tradiționale și culturale ale poporului român.

Textul propus pentru Articolul 8 al Statutului prevede: „Partidul Social Democrat este un partid modern de centru-stânga, promotor al echității sociale și al solidarității, atașat valorilor democratice, naționale, religioase, tradiționale și culturale ale poporului român, cu o orientare pro-europeană și un angajament ferm față de cooperarea euro-atlantică. Este membru al Partidului Socialiștilor Europeni și al Internaționalei Socialiste, continuând tradiția social-democrației românești.”

Sorin Grindeanu a subliniat că modificarea nu este una de formă, ci aduce claritate și asumare, reafirmând PSD ca partid al muncii, familiei, credinței, solidarității și valorilor naționale.
Președintele interimar a confirmat că Congresul PSD va avea loc pe 7 noiembrie și și-a anunțat candidatura la funcția de președinte, promițând să promoveze unitatea membrilor partidului și valorile tradiționale ale formațiunii.

Deputatul PSD Viorica Sandu anunță că Ministerul Agriculturii a simplificat procedurile pentru sprijinul acordat celor care produc legume în spații protejate. De acum, dovada valorificării producției se poate face și prin rapoartele caselor de marcat, o măsură care reduce birocrația și le permite fermierilor să acceseze mai ușor fondurile disponibile.

Această simplificare înseamnă mai puțini nervi, mai puțin timp pierdut și mai multă eficiență pentru cei care muncesc pământul zi de zi.

„Este o schimbare mică, dar cu efecte mari: mai mult timp pentru muncă în seră, mai puțin timp pentru hârtii. Tractoare noi și fonduri europene pentru ferme moderne!”, a transmis deputatul Viorica Sandu. 

În plus, fermierii pot beneficia de fonduri europene pentru modernizarea fermelor și achiziția de tractoare și utilaje performante. În noiembrie 2025 se deschide sesiunea de depunere a dosarelor pentru una dintre cele mai așteptate linii de finanțare, DR-16, gestionată de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Prin această măsură, agricultorii pot obține până la 2 milioane de euro, din care 65% reprezintă sprijin nerambursabil, iar 35% contribuția proprie a beneficiarului.

Programul se adresează fermierilor din sectorul legumicol și al cartofului, care pot investi în tractoare și utilaje moderne, hale de depozitare, spații de condiționare, sere și solarii performante. Prioritate la finanțare vor avea fermierii cu cel puțin 3 ani de activitate și cei care fac parte din cooperative.

Deputatul Viorica Sandu subliniază că aceste măsuri reprezintă o oportunitate reală pentru modernizarea agriculturii românești și creșterea competitivității fermelor locale. „Să avem sănătate cu toții și înțelepciunea de a analiza și a lua cele mai potrivite decizii în activitatea noastră”, transmite deputatul gălățean.

În cadrul reuniunii Grupului de lucru al Parlamentului European pe politica industrială, Comisia Europeană a prezentat primele direcții ale viitorului Industrial Accelerator Act, care își propune să sprijine industriile mari consumatoare de energie și tehnologiile curate prin simplificarea procedurilor și stimularea investițiilor.

Dan Nica, liderul Delegației PSD în Parlamentul European, cel care a prezidat reuniunea Grupului de lucru pe politică industrială, a atras atenția că fără politici clare de achiziții publice orientate către producția europeană și fără măsuri care să garanteze competitivitatea internă, tranziția industrială riscă să eșueze, iar Europa să devină dependentă de importuri ieftine, dar poluante.

„Obiectivul acestui act este să ofere o piață reală și competitivă pentru industriile mari consumatoare de energie și pentru tehnologiile curate, prin simplificarea procedurilor, acces mai bun la piață și stimularea investițiilor.
Am subliniat însă un punct esențial: nu există tranziție industrială fără competitivitate și fără cumpărători pentru produsele noastre.
Nu vrem o „decarbonizare” prin închiderea capacităților industriale, în timp ce importăm ieftin oțel, aluminiu, ciment, produse cu emisii uriașe, din afara Uniunii.Europa a investit deja în exemple concrete tehnologii curate, de exemplu oțel, aluminiu, ciment, dar dacă nu există cerere și nu există politici de achiziții publice orientate către „Made in Europe”, riscăm ca aceste eforturi să rămână fără rezultat. De aceea, am cerut ca viitorul Industrial Accelerator Act să includă măsuri clare:
- Prioritizarea achizițiilor publice din producția europeană;
- Mecanisme de sprijin pentru ca industriile mari consumatoare să rămână competitive;
- Semnale ferme către investitori că în Europa există o piață pentru produsele industriale curate”, a subliniat europarlamentarul Dan Nica.