Contractul pentru implementarea Portalului Digital Unic al României PDURo a fost semnat marți la Palatul Victoria. Este vorba despre un proiect în valoare de 96 milioane de lei, care contribuie la digitalizarea și simplificarea proceselor administrative, cu beneficii pentru cetățeni și întreprinderi, anunță Guvernul.

Portalul Digital Unic al României, dezvoltat de Autoritatea pentru Digitalizarea României, va facilita accesul la informații pe piața internă a Uniunii Europene și face parte din investiția pentru „Implementarea infrastructurii de Cloud Guvernamental", din cadrul Componentei 7 - Transformare Digitală, aferentă Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Este un moment esențial pentru digitalizarea administrației publice din România și pentru calitatea serviciilor pe care administrația le oferă. Faptul că într-un singur loc cetățeanul va putea să interacționeze cu administrația, să scurteze și să eficientizeze procesele administrative reprezintă un pas semnificativ pentru o administrație modernă, în care cetățeanul este tratat cu adevărat ca un partener”, a declarat șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Alexandru-Mihai Ghigiu, la evenimentul organizat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan, a declarat că semnarea contractului reprezintă un pas concret pentru schimbarea paradigmei publice că statul român ar fi rămas neschimbat în ultimii 20 de ani.

„Facem astăzi un pas concret pentru desființarea ghișeului la care se depun cererile online. Prin PDURo, aducem funcționalitățile și serviciile publice digitale într-o interfață unică. Portalul digital unic al României înseamnă o arhitectură digitală care susține interacțiunea online a fiecărui cetățean cu statul român. Experiența utilizatorului va fi cea mai importantă în dezvoltarea acestui portal, ne dorim să fie ușor de accesat și eficient pentru fiecare cetățean. Vom aduce statul la un click distanță pentru toți românii, din țară și din toată Uniunea Europeană, iar statul român va fi cu adevărat eficient, va furniza servicii publice digitale cetățenilor și companiilor. Servicii publice precum înmatricularea unei mașini sau solicitarea unei pensii vor fi complet digitalizate, fără documente fizice”, a explicat ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan.

PDURo va implementa un sistem tehnic pentru schimbul transfrontalier automatizat de elemente justificative la nivel european. Acest sistem va permite accesarea a peste 21 de proceduri online în România, dar și în toate țările UE. Totodată, statul membru care eliberează propriilor cetățeni un act administrativ în format electronic are obligația de a pune și la dispoziția autorităților competente solicitante din alte state membre același act administrativ în vederea îndeplinirii procedurilor administrative esențiale conform Regulamentului Single Digital Gateway.
Portalul PDURo va înlocui Punctul de Contact Unic Electronic (PCUe), aflat în administrarea Autorității pentru Digitalizarea României, cu o platformă nouă, aliniată la normativele europene pentru Single Digital Gateway și care va fi integrat în portalul „Europa ta”, disponibil la nivelul întregii Uniuni Europene, în toate limbile oficiale.

Beneficiile Portalului Digital Unic al României includ: utilizarea unui sistem tehnic sigur și securizat pentru schimbul automatizat de elemente justificative între instituții publice din întreaga Uniune Europeană prin utilizarea principiului ”o singura dată” (once-only), recunoașterea mijloacelor de identificare electronică ale persoanelor fizice și juridice din spațiul comunitar prin utilizarea nodului eIDAS implementat și posibilitatea accesării serviciilor publice de la mai multe instituții publice prin utilizarea unui singur set de credențiale (single sign-on), folosind aplicația de identificare digitală ROeID.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, susține că anul 2023 a fost unul bun. Am încheiat un an 2023 cu foarte multe provocări, dar bilanțul e bun, a spus Gorghiu.

În plus, Alina Gorghiu se declară convinsă de faptul că anul 2024 va aduce o justiție mai eficientă, mai echitabilă, mai dreaptă.

„Eu sunt convinsă că anul 2024 va aduce o justiție mai eficientă, mai echitabilă, mai dreaptă. Am încheiat un an 2023 cu foarte multe provocări, un an intens, însă am constatat cu mulțumire că am fost cu toții echipați să facem față cu succes provocărilor. Am beneficiat, ca ministru al justiției, de un partaneriat real, onest, un factor sănătos pentru statul român. Bilanțul anului 2023 a fost unul bun, de la ridicarea oficială a MCV la finalul anului, cred că cel mai important proiect de țară pe care sistemul a reușit să îl bifeze în ultimii ani de zile, pași pentru a deveni membri ai OCDE, modificări la legile justiției privind pensiile de serviciu ale magistraților, adoptate după mari zbateri într-o formă, sper eu, apropiată doleanțelor și nevoilor sistemului judiciar”, a declarat ministrul Justiției.

Alina Gorghiu i-a cerut progurorului general să prezinte propunerea care vizează eficientizarea activității Ministerului Public.

„Precizarea făcută de procurorul general, că 22 de parchete și-au desfășurat activitatea cu un singuri procuror numit indică probleme structurale de funcționare și afectează operativitatea actului de urmărire penală. Există premisele rezolvării sau ameliorării de fapt a acestei probleme de personal, cel puțin la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii, odată cu finalizarea concursurilor în magistratură. La nivelul Ministerului Public există o preocupare reală pentru folosirea eficientă a resursei umane și pentru identificarea de soluții. Ca atare, vă provoc, domnule procuror general, să veniți cu propunerea care vizează eficientizarea activității Ministerului Public, vă asigur de suport în crearea acelui cadru de analiză și dezbatere a propunerii, așa cum doriți. Mă refer la propunerea privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii”, a precizat Alina Gorghiu.

Europarlamentarul PSD Dan Nica a criticat în plenul Parlamentului European importurile de alimente, în special fructele și legumele din țările non UE, din cauza nivelului mare de pesticide.

Totodată, Dan Nica a cerut nterzicerea importurilor produselor siderurgice din țările care nu fac parte din Uniunea Europeană, deoarece nu respectă standardele de mediu.

„În prezența vicepreședintelui Comisiei Europene, Maroš Šefčovič și a doamnei ministru al Afacerilor Externe al Regatului Belgiei, Hadja Lahbib, astăzi am cerut introducerea pe agenda Consiliului European din 21-22 martie atât a protejării agriculturii Uniunii Europene, cât și stoparea importurilor de produse agroalimentare din statele care nu sunt membre ale UE, precum și a importurilor de oțel, aluminiu, ciment și îngrășăminte chimice”, a transmis europarlamentarul Dan Nica. 

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a discutat luni, cu administratorii aeroporturilor din România și cu președinții consiliilor județene, despre pregătirile pentru eliminarea controalelor la frontierele aeriene din 31 martie.

Conform anunțului oficial o întâlnire între viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu și administratorii aeroporturilor ce operează pe teritoriul României, reprezentați de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, președinții consiliilor județene, reprezentanți ai acestora și conducerile aeroporturilor Suceava, Târgu-Mureș, Iași, Cluj-Napoca, Craiova, Baia Mare, Satu Mare, Sibiu, Tulcea, Oradea, Constanța, Henri Coandă, Timișoara a avut loc luni.

„Având în vedere faptul că administrarea aeroporturilor nu se află în coordonarea MAI și în spiritul politicii de cooperare loială interinstituțională, discuția s-a concentrat asupra pregătirilor pentru eliminarea controalelor la frontierele aeriene, la 31.03.2024, cu accent asupra separării fluxurilor de pasageri și îndeplinirii celorlalte cerințe prevăzute de HG nr. 791/2009 privind condițiile pentru certificarea aeroporturilor civile internaționale sau deschise traficului aerian internațional, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, ministrul Afacerilor Interne a reiterat disponibilitatea structurilor MAI de a sprijini administrațiile aeroporturilor pentru îndeplinirea tuturor standardelor Schengen”, transmite Ministerul de Interne.

Ministrul Cătălin Predoiu a trecut în revistă măsurile adoptate de Ministerul Afacerilor Interne pentru implementarea fără sincope a Deciziei Consiliului din decembrie 2023, pe baza unui Plan concret, subliniind faptul că România este în grafic cu toate activitățile aferente acestui moment.
În același timp, ministrul a subliniat importanța infrastructurii aeroporturilor pentru prevenirea amestecării fluxurilor Schengen cu cele Non-Schengen și a cerut ca, în contextul lucrărilor de dezvoltare pe care aeroporturile le au în derulare, să se asigure că soluțiile din teren corespund în totalitate standardelor Schengen.

Bugetul Capitalei a fost respins din nou. Proiectul propus de primarul Nicușor Dan a fost respins de consilierii generali, luni. A fost a treia încercare eșuată de a trece documentul.

Bugetul pe anul 2024 nu a reușit să treacă după ce au fost 17 voturi „pentru”, 23 de abțineri și un vot „împotrivă”. Primarul Nicușor Dan a încercat să-i convingă pe consilieri să-i voteze propunerea.

„M-am întâlnit cu instituțiile cu bugete mai mari, cum sunt Administrația Străzilor, Spitalelor, ALPAB, consolidarea clădirilor cu risc seismic, care mi-au spus că o diminuare a bugetului lor le-ar perturba activitatea”, a declarat Nicușor Dan.

Liberalii au susținut că este vina primarului general care nu a fost transparent în ceea ce privește proiectul bugetului.
„Suntem în situația în care se mută problema, așteptam să veniți cu un răspuns, a venit o convocare seacă, la ora 10.00 pentru ora 14.00 pentru un proiect de buget pe care nu l-am știut, conținutul ni s-a comunicat la ora unu. Nu reușiți să conturați o majoritate”, a spus consilierul Andrei Badiu.

O poziție asemănătoare au avut consilierii din grupul PSD.
„Ceea ce faceți dvs., domnule Nicușor Dan, este să transferați responsabilitatea către Consiliul General. Subscriu la părerea colegului de la PNL. De altfel, nu e prima tentativă a dvs de a transfera în mod abuziv responsabilitatea către Consiliul General”, a explicat consilierul Valeriu Șuhan.
Proiectul de buget pe anul 2024 al Primăriei Capitalei ar putea fi supus aprobării din nou în această săptămână.

Marcel Ciolacu a dezvăluit că a negociat pentru România funcții în conducerea Comisiei Europene și a Parlamentului European. Discuțiile au fost purtate cu liderii socialiștilor europeni.

Dezvăluirile au fost făcute la Antena 3 CNN. Marcel Ciolacu a explicat că discuțiile nu au vizat un politician anume și că socialiștii și popularii, din care fac parte liberalii, trebuie să se înțeleagă deoarece nu au majoritate. În plus, familiile democrate vor încerca să-i izoleze pe extremiști.

„În Europa se vorbește foarte des și mai ales la nivelul liderilor europeni și de la Populari, și de la Socialiști de acel coridor sanitar care să se facă pentru populiști, pentru extremiști. Asta înseamnă că forțele democratice, inclusiv Renew, să se unească și să facă acest coridor sanitar ca să nu poată ajunge la decizie extremiștii și eu cred că e o decizie înțeleaptă, o decizie corectă, mai ales în contextul european actual”, a explicat Marcel Ciolacu.

Premierul a mai spus că a vorbit cu președintele PNL Nicolae Ciucă despre funcțiile care ar putea reveni României.

„Este pentru prima dată când cele două mari partide din România au aceeași poziție și aceeași voce, depășind orice fel de orgoliu, indiferent care vor fi pozițiile. Eu cred că România trebuie să se regăsească reprezentată și la nivel de vicepreședinte al Comisiei, și la nivel de vicepreședinte al ParlamentuluI European. Politica înseamnă negociere. Am spus clar care sunt solicitările noastre. Sunt fem convins că și domnul Nicolae Ciucă va negocia și dânsul în aceeași direcție. Ca să fi vicepreședinte al Comisiei trebuie să fi fost două mandate de comisar, să fi fost prim-ministru sau să fi fost fost președinte de stat. Să nu iasă Breaking News că va fi domnul Iohannis, că nu am avut această discuție. Nu s-a vorbit nominal”, a precizat Ciolacu.

Premierul a mai spus că România va insista pentru a avea un comisar european în zona economică.

Președintele României, Klaus Iohannis, va avea întrevederi cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și cu președintele Partidului Popular European PPE, Manfred Weber.

Întâlnirile vor avea loc la Palatul Cotroceni. Potrivit Administrației Prezidențiale, Iohannis se va întâlni la ora 12.00 cu Maia Sandu. De la ora 17.00, șeful statului se va întâlni cu președintele Partidului Popular din Spania, Alberto Núñez Feijóo, iar de la ora 18.00 va avea o întrevedere cu președintele PPE, Manfred Weber.

Miercuri și joi la Complexul Romexpo din București se va desfășura Congresul Partidului Popular European. PNL este membru al PPE.

Primarul Sectorului 1 este acuzat că vrea să taie din bugetul pentru școli și spitale. Acuzația vine de la deputatul PSD Florin Manole. Clotilde Armand taie 133.000.000 lei de la școli și spitale ca să dea mai mulți bani la panseluțe, susține parlamentarul PSD.

Florin Manole este și preşedintele PSD Sector 1.
„Clotilde Armand taie 133.000.000 lei de la școli și spitale ca să dea mai mulți bani la panseluțe! Pentru asta cere primarul Sectorului 1, astăzi, votul consiliului local. Consilierii locali ai PSD Sector 1 vor vota

împotriva unei asemenea inepții - școlile și spitalele sunt prioritare, au nevoie de finanțare și de îmbunătățirea serviciilor publice, nu de tăieri”, a explicat Manole, pe Facebook.
Reprezentantul PSD o acuză pe Armand că blochează actul administrativ.

„Clotilde Armand și USR au mințit promițând o administratie mai buna și au adus doar blocaje si incompetența iar, cu această inițiativă, dovedesc și rea-credință.O somăm pe Clotilde Armand să vină azi în fața Consiliului Local și să spună clar cetățenilor de la ce școli și spitale vrea să taie fondurile! Locuitorii sectorului 1 trebuie să vadă adevărata față a USR: de la "vrem spitale, nu catedrale" la "vrem panseluțe, nu spitale", a precizat Manole.

Au fost semnate contractele de construire a spitalelor regionale de urgență Iași și Cluj. Prin semnarea actelor îndeplinim o promisiune făcută de mai bine de 15 ani, a spus premierul Marcel Ciolacu.

Contractele de execuție pentru construcția spitalelor regionale de urgență din Iași și Cluj au fost semnate miercuri la Palatul Victoria.
„Investițiile pentru construirea celor două spitale regionale sunt de aproximativ 7 miliarde de lei, iar termenul de implementare este până în 2026. Prin finalizarea procedurilor de execuție a celor două spitale regionale, îndeplinim o promisiune făcută românilor de clasa politică de mai bine de 15 ani. Este un moment de mândrie și îl felicit pe domnul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila pentru ceea ce a făcut să aducă aceste proiecte cât mai aproape de realizare” a declarat premierul Marcel Ciolacu, în cadrul ceremoniei.

Realizarea acestor proiecte reprezintă angajamentul Guvernului României pentru îmbunătățirea accesului la servicii medicale de înaltă calitate și pentru modernizarea infrastructurii medicale din țară.
„România construiește spitale, fie că sunt spitale regionale sau finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență. În 2021 toate cele trei proiecte – Iași, Cluj și Craiova - aveau doar studii de fezabilitate. Acum suntem în punctul în care facem ireversibilă construcția acestora. Mulțumesc pentru sprijin domnului prim-ministru, Guvernului și echipei de la Ministerul Sănătății pentru că am reușit ca astăzi să semnăm contractele de execuție pentru două dintre aceste investiții, iar săptămâna viitoare vom încheia procedurile și pentru cel de-al treilea spital regional de urgență, respectiv cel de la Craiova”, a afirmat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Spitalul Regional de Urgență din Iași va reprezenta un punct de referință în domeniul medical, urmând să aibă o capacitate de 850 de paturi și 20 de săli de operație. Acesta va deveni principalul furnizor de servicii medicale de nivel terțiar în regiunea de Nord - Est a țării, concentrându-se pe îngrijirea pacienților critici și pe cazurile care necesită tehnologie și expertiză la nivel înalt.
Conceptul organizatoric al acestui spital se va baza pe gruparea pe specialități medicale strâns legate, formând „Centre" multidisciplinare structurate, cum ar fi: Centrul Multidisciplinar pentru Cap și Gât, Centrul Multidisciplinar Toracic, Centrul Multidisciplinar Abdominal, Centrul Multidisciplinar pentru Articulații, Coloană Vertebrală și Traumă, Centrul Multidisciplinar de Medicină Internă și Centrul Multidisciplinar Mama și Copilul.

Valoarea totală estimată a acestui proiect este de 3,3 miliarde de lei, finanțarea fiind asigurată, în principal, de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cu 2 miliarde de lei (din care 1,64 miliarde lei contribuție națională și 360 de milioane lei fonduri europene), precum și printr-un credit de 1,25 miliarde de lei de la Banca Europeană de Investiții (BEI), echivalentul a 250 de milioane de euro.
Spitalul Regional de Urgență din Cluj, la rândul său, va fi o instituție medicală de importanță majoră, urmând să aibă o capacitate de 849 de paturi și o gamă variată de facilități și servicii. Acesta va fi centrul principal pentru îngrijirea pacienților critici și a cazurilor complexe din regiunea de Nord - Vest a țării. Cu 336 de paturi pentru îngrijiri chirurgicale, 343 de paturi pentru îngrijiri medicale, 64 de paturi pentru pediatrie și obstetrică-ginecologie, 82 de paturi pentru terapie intensivă (din care 10 pentru terapie intensivă pediatrică), precum și facilități specializate pentru îngrijirea intensivă neonatală și pentru unitatea de arsuri, acest spital va oferi o gamă completă de servicii medicale.

De asemenea, va include un centru dedicat cardiologiei, un bloc operator integrat cu 22 de săli de intervenție chirurgicală și va furniza servicii de spitalizare de zi și chirurgie de zi.
Valoarea totală estimată a acestui proiect este de 3,35 miliarde de lei, finanțarea fiind asigurată, în principal, de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cu 2 miliarde de lei (din care 1,64 miliarde lei contribuție națională și 350 de milioane lei fonduri europene), precum și printr-un credit de 1,525 miliarde de lei de la Banca Europeană de Investiții (BEI), echivalentul a 305 de milioane de euro.

Gabriela Firea a anunțat că organizația PSD București a desemnat-o candidată pentru Primăria Capitalei. Colegii au decis, prin vot în unanimitate, să susțină candidatura mea, a transmis Firea pe Facebook.

„Mulțumesc colegilor din Biroul permanent al PSD București care au decis, prin vot în unanimitate, să susțină candidatura mea pentru Primăria Capitalei”, a fost mesajul lui Firea.

La primăriile de sector, au fost validați drept candidați primari în funcție Robert Negoiță și Daniel Băluță. La Sectorul 5 s-a aprobat susținerea lui Cristian Popescu Piedone.

„Am decis că vom realiza sondaje și alte cercetari pentru: Sectorul 1 - Florin Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației, Sectorul 2 - Rodica Nassar, deputat și președinta organizației PSD Sector 2, prefectul Rareș Hopincă și deputatul Dan Cristian Popescu, Sectorul 6 - senatorul Gabriel Mutu. În București, avem un singur obiectiv: să salvăm Capitala de falșii salvatori. Bucureștenii nu mai au nevoie de experimente, de tot felul de încercări nereușite! Acest oraș trebuie să continue cu oamenii care au demonstrat că pot fi buni gospodari, cu specialiștii în administrație care au venit cu proiecte benefice pentru oamenii care trăiesc și muncesc în Capitală”, a mai anunțat Firea.

Totuși, numele anunțate în urma ședinței PSD ar putea să nu apară pe lista finală de candidați. PSD și PNL analizeaza varianta unei candidaturi comune la Primăria București și la primăriile de sector.