Miniștrii apărării din statele membre ale NATO s-au reunit miercuri, la Cartierul General al Alianței, pentru a discuta măsurile de consolidare a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, precum și sprijinul acordat Ucrainei în contextul conflictului cu Federația Rusă. România a fost reprezentată de ministrul apărării naționale, Liviu-Ionuț Moșteanu.

Reuniunea a inclus două sesiuni de lucru: una dedicată agendei de descurajare și apărare, desfășurată în format aliat, și o a doua, în formatul Consiliului NATO-Ucraina, la care au participat Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Kaja Kallas, și ministrul ucrainean al apărării, Denys Shmyhal.

În cadrul Consiliului Nord-Atlantic, miniștrii au analizat implementarea angajamentelor asumate la Summitul NATO de la Haga, precum și situația de securitate de pe Flancul Estic, în contextul incursiunilor recente ale Federației Ruse în spațiul aerian al României, Poloniei și Estoniei. Totodată, a fost discutată operația Eastern Sentry, destinată întăririi apărării colective în regiune.
Dezbaterile au vizat și progresul în implementarea posturii de descurajare și apărare, precum și dezvoltarea capabilităților aliate prin soluții inovative. A fost analizată, totodată, misiunea NATO de Apărare Integrată Aeriană și Antirachetă (IAMD), precum și creșterea capacităților industriei de apărare, în contextul angajamentului asumat de aliați de a aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035.
Ministrul român al apărării, Liviu-Ionuț Moșteanu, a subliniat rolul esențial al României în consolidarea Flancului Estic și securitatea Mării Negre, evidențiind eforturile naționale de modernizare și adaptare la noile amenințări.

„Foarte importantă în perioada următoare va rămâne coordonarea eforturilor noastre pentru o descurajare credibilă și o apărare eficientă. România este deplin angajată în demersurile aliate de asigurare a securității și stabilității Flancului Estic. Susținem dezvoltarea de inițiative NATO pentru un răspuns colectiv la amenințările reprezentate de dronele care au violat spațiul aerian al statelor aliate”, a declarat Moșteanu.
În cadrul Consiliului NATO-Ucraina, discuțiile s-au concentrat asupra accelerării sprijinului acordat Ucrainei prin Pachetul Cuprinzător de Asistență (CAP), misiunea NATO de asistență și securitate (NSATU) și consolidarea cooperării NATO-UE.
Tot la Bruxelles a avut loc și reuniunea Grupului de Contact pentru Ucraina (UDCG), găzduită de ministrul britanic al apărării, John Healey, și de ministrul german al apărării, Boris Pistorius.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) îl va propune pe economistul Alexandru Munteanu pentru funcția de prim-ministru al Republicii Moldova, a anunțat liderul formațiunii, Igor Grosu.

„PAS va merge la Președinta Maia Sandu cu candidatura lui Alexandru Munteanu pentru funcția de prim-ministru, după validarea mandatelor de deputat și constituirea fracțiunilor parlamentare. Moldova are nevoie de oameni bine pregătiți, cu experiență economică solidă, care să conducă eforturile de aderare la Uniunea Europeană și de dezvoltare economică”, a declarat Igor Grosu, citat de deschide.md.

Cine este Alexandru Munteanu

Născut pe 20 ianuarie 1964, Alexandru Munteanu este economist, profesor universitar și om de afaceri cu o vastă experiență internațională în domeniul financiar. Este cunoscut pentru activitatea sa în sectorul investițiilor și pentru implicarea în proiecte educaționale și culturale.
După absolvirea studiilor în fizică, Munteanu a activat la Institutul de Fizică Aplicată al Academiei de Științe a Moldovei, iar ulterior la Universitatea Tehnică a Moldovei, unde a fost lector și prodecan. Odată cu înființarea Băncii Naționale a Moldovei, a fost numit șef al Secției Operațiuni Valutare și apoi director adjunct al Departamentului Relații Externe.
A urmat studii postuniversitare la Columbia University (New York), specializându-se în relații internaționale, bănci și finanțe, iar ulterior a lucrat în cadrul Băncii Mondiale la Washington, D.C.
Activitate în mediul de afaceri și implicare internațională
Alexandru Munteanu este fondator și președinte al Alianței Franceze din Republica Moldova, organizație pe care o conduce de peste 30 de ani, menținând relații la cel mai înalt nivel cu oficiali francezi, inclusiv cu președintele Emmanuel Macron.
De asemenea, este cofondator al Camerei de Comerț Americane din Moldova (AmCham).
În plan profesional, Munteanu a deținut funcții de conducere în organizații internaționale de investiții, inclusiv la Fondul American WNISEF și Dragon Capital (Ucraina). În 2016, a fondat compania 4i Capital Partners, specializată în investiții în Europa de Est.
A fost, de asemenea, membru al Consiliului de Afaceri al Pactului de Stabilitate de la Viena și președinte al Consiliului de Patroni al Pechersk School International (Kiev).
Pentru contribuția sa la promovarea relațiilor culturale și economice dintre Republica Moldova și Franța, Alexandru Munteanu a fost decorat, în 2006, cu titlul de Cavaler al Legiunii de Onoare (Légion d’Honneur).

Au început lucrările de montare a heliportului SMURD care va fi amplasat pe acoperișul parcării supraetajate aflate în construcție la Spitalul Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din Galați, a anunțat marți președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Heliportul va fi unul modern, echipat cu sistem de aterizare pe timp de noapte, permițând intervenții de urgență 24 de ore din 24. Proiectul face parte dintr-un amplu program de modernizare a infrastructurii medicale din județ.

În paralel, pe șantier se lucrează la amenajarea camerei de gardă și la pasarela de transfer direct către Unitatea de Primiri Urgențe (UPU), pentru a facilita transportul rapid al pacienților critici de la elicopter către spital.
Constructorii desfășoară lucrări și la structura fațadei ventilate a parcării, componentă ce contribuie la eficiența energetică și la aspectul modern al clădirii.

Noua parcare supraetajată va avea o capacitate de peste 460 de locuri și va fi dotată cu două lifturi exterioare, asigurând accesul rapid către toate nivelurile.
„Construim pentru oameni, pentru sănătate, pentru viață”, a declarat Costel Fotea.

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat luni, în cadrul reuniunii Consiliului Politic Național al partidului, o propunere de modificare a Statutului, menită să clarifice identitatea doctrinară și direcția politică a formațiunii.

Grindeanu a precizat că PSD renunță la definiția de partid progresist adoptată în anii 2000, considerând că aceasta nu mai reflectă realitatea partidului. Noua formulare reafirmă că PSD este un partid modern de centru-stânga, național și echilibrat, care promovează echitatea socială, solidaritatea și respectul pentru valorile democratice, religioase, tradiționale și culturale ale poporului român.

Textul propus pentru Articolul 8 al Statutului prevede: „Partidul Social Democrat este un partid modern de centru-stânga, promotor al echității sociale și al solidarității, atașat valorilor democratice, naționale, religioase, tradiționale și culturale ale poporului român, cu o orientare pro-europeană și un angajament ferm față de cooperarea euro-atlantică. Este membru al Partidului Socialiștilor Europeni și al Internaționalei Socialiste, continuând tradiția social-democrației românești.”

Sorin Grindeanu a subliniat că modificarea nu este una de formă, ci aduce claritate și asumare, reafirmând PSD ca partid al muncii, familiei, credinței, solidarității și valorilor naționale.
Președintele interimar a confirmat că Congresul PSD va avea loc pe 7 noiembrie și și-a anunțat candidatura la funcția de președinte, promițând să promoveze unitatea membrilor partidului și valorile tradiționale ale formațiunii.

Deputatul PSD Viorica Sandu anunță că Ministerul Agriculturii a simplificat procedurile pentru sprijinul acordat celor care produc legume în spații protejate. De acum, dovada valorificării producției se poate face și prin rapoartele caselor de marcat, o măsură care reduce birocrația și le permite fermierilor să acceseze mai ușor fondurile disponibile.

Această simplificare înseamnă mai puțini nervi, mai puțin timp pierdut și mai multă eficiență pentru cei care muncesc pământul zi de zi.

„Este o schimbare mică, dar cu efecte mari: mai mult timp pentru muncă în seră, mai puțin timp pentru hârtii. Tractoare noi și fonduri europene pentru ferme moderne!”, a transmis deputatul Viorica Sandu. 

În plus, fermierii pot beneficia de fonduri europene pentru modernizarea fermelor și achiziția de tractoare și utilaje performante. În noiembrie 2025 se deschide sesiunea de depunere a dosarelor pentru una dintre cele mai așteptate linii de finanțare, DR-16, gestionată de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Prin această măsură, agricultorii pot obține până la 2 milioane de euro, din care 65% reprezintă sprijin nerambursabil, iar 35% contribuția proprie a beneficiarului.

Programul se adresează fermierilor din sectorul legumicol și al cartofului, care pot investi în tractoare și utilaje moderne, hale de depozitare, spații de condiționare, sere și solarii performante. Prioritate la finanțare vor avea fermierii cu cel puțin 3 ani de activitate și cei care fac parte din cooperative.

Deputatul Viorica Sandu subliniază că aceste măsuri reprezintă o oportunitate reală pentru modernizarea agriculturii românești și creșterea competitivității fermelor locale. „Să avem sănătate cu toții și înțelepciunea de a analiza și a lua cele mai potrivite decizii în activitatea noastră”, transmite deputatul gălățean.

În cadrul reuniunii Grupului de lucru al Parlamentului European pe politica industrială, Comisia Europeană a prezentat primele direcții ale viitorului Industrial Accelerator Act, care își propune să sprijine industriile mari consumatoare de energie și tehnologiile curate prin simplificarea procedurilor și stimularea investițiilor.

Dan Nica, liderul Delegației PSD în Parlamentul European, cel care a prezidat reuniunea Grupului de lucru pe politică industrială, a atras atenția că fără politici clare de achiziții publice orientate către producția europeană și fără măsuri care să garanteze competitivitatea internă, tranziția industrială riscă să eșueze, iar Europa să devină dependentă de importuri ieftine, dar poluante.

„Obiectivul acestui act este să ofere o piață reală și competitivă pentru industriile mari consumatoare de energie și pentru tehnologiile curate, prin simplificarea procedurilor, acces mai bun la piață și stimularea investițiilor.
Am subliniat însă un punct esențial: nu există tranziție industrială fără competitivitate și fără cumpărători pentru produsele noastre.
Nu vrem o „decarbonizare” prin închiderea capacităților industriale, în timp ce importăm ieftin oțel, aluminiu, ciment, produse cu emisii uriașe, din afara Uniunii.Europa a investit deja în exemple concrete tehnologii curate, de exemplu oțel, aluminiu, ciment, dar dacă nu există cerere și nu există politici de achiziții publice orientate către „Made in Europe”, riscăm ca aceste eforturi să rămână fără rezultat. De aceea, am cerut ca viitorul Industrial Accelerator Act să includă măsuri clare:
- Prioritizarea achizițiilor publice din producția europeană;
- Mecanisme de sprijin pentru ca industriile mari consumatoare să rămână competitive;
- Semnale ferme către investitori că în Europa există o piață pentru produsele industriale curate”, a subliniat europarlamentarul Dan Nica.

Președintele României, Nicușor Dan, a primit la Palatul Cotroceni o delegație condusă de Milton Dick, Președintele Camerei Reprezentanților din Australia. Întâlnirea a avut loc într-un context internațional marcat de schimbări rapide și provocări complexe, evidențiind necesitatea consolidării cooperării între statele democratice cu valori și viziuni comune asupra ordinii internaționale.

Discuțiile s-au concentrat pe extinderea cooperării bilaterale între România și Australia, cu accent pe domeniile securității, energiei și contracarării amenințărilor hibride. În cadrul întâlnirii, președintele Dan a subliniat importanța investițiilor australiene în România și a sprijinit deschiderea unei reprezentanțe diplomatice la București, pentru a facilita schimbul de bune practici și proiectele comune.

„Am primit astăzi, la Palatul Cotroceni, o delegație condusă de Milton Dick, Președintele Camerei Reprezentanților din Australia. În actualul context global, marcat de transformări și provocări, este esențial ca state ca ale noastre, care împărtășesc aceleași valori democratice și au o viziune comună asupra ordinii internaționale, să își dezvolte relațiile bilaterale prin proiecte concrete și durabile.
Discuțiile noastre au fost consistente și s-au axat pe extinderea cooperării dintre România și Australia în domeniile securității, energetic și al contracarării amenințărilor hibride. Am subliniat că un pas important în această direcție îl reprezintă stimularea investițiilor australiene în România. Încurajăm, de asemenea, deschiderea unei reprezentanțe diplomatice la București. Expertiza României în regiunea Mării Negre și experiența Australiei în zona Indo-Pacific pot crea noi oportunități de colaborare și schimb de bune practici între țările noastre”, a transmis Nicușor Dan, pe FB.

Întâlnirea de la Palatul Cotroceni marchează un pas important în aprofundarea relațiilor româno-australiene, deschizând calea pentru proiecte concrete în domeniile sănătății, educației, tehnologiilor inovative și infrastructurii strategice.

Un sondaj realizat de INSCOP Research arată că AUR continuă să conducă detașat în preferințele electoratului, cu 40% din intențiile de vot pentru alegerile parlamentare. Formațiunea este urmată de PSD, cu 17,6%, și de PNL, cu 14,8%, potrivit datelor colectate în perioada 6–10 octombrie 2025.

Rezultatele indică o ușoară scădere a tuturor partidelor comparativ cu luna septembrie. USR se situează la 11,5%, în timp ce UDMR este creditat cu 5,2%. Sub pragul parlamentar se află SENS (3,4%), POT (2,6%) și SOS România (2%). În plus, 1,3% dintre respondenți ar opta pentru un independent, iar 1,6% pentru alt partid.

„Toamna pare să aducă o stabilizare a intenției de vot. Partidele aflate la guvernare acumulează aproximativ 50%, în timp ce opoziția parlamentară are în jur de 45%. AUR se consolidează pe primul loc cu un scor de 40%, în timp ce niciun alt partid nu reușește să depășească 20%”, a declarat Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.

Pe o scară de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „sigur nu merg la vot” și 10 „sigur da”, 72,7% dintre respondenți au ales varianta maximă, ceea ce indică o intenție ridicată de participare electorală. Doar 13,2% declară că sigur nu vor merge la urne.

Sondajul a fost realizat prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României. Marja de eroare este de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%.

Ministerul Muncii a anunțat că aproximativ 2,75 milioane de pensionari cu venituri lunare mai mici sau egale cu 2.574 lei vor primi în decembrie 2025 sprijinul financiar de 400 de lei, reprezentând a doua tranșă din ajutorul total de 800 lei acordat în acest an.

Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a declarat că această măsură este destinată celor mai afectați pensionari, oferind un ajutor concret în prag de iarnă. „Știm că nu rezolvă toate problemele cotidiene, dar aduce un sprijin real celor care au nevoie”, a precizat acesta.

Guvernul a subliniat că fondurile necesare sunt deja prevăzute în buget și că sprijinul va ajunge la beneficiari fără întârzieri. Detaliile privind modul de plată vor fi comunicate în perioada următoare, astfel încât toți pensionarii eligibili să primească suma la timp.

Această măsură face parte din politica de protecție socială menținută de autorități, menită să sprijine persoanele cu venituri mai mici în contextul creșterii costurilor din această perioadă.

Premierul R. Moldova, Dorin Recean, a anunțat că nu va continua în politică și își va depune mandatul de deputat după votarea noului Guvern.

„Nu voi continua să mă implic în viața politică, îmi voi depune mandatul de deputat… și îmi voi continua parcursul profesional pe care l-am lăsat într-o parte acum câțiva ani. Cu toate acestea, nu voi ezita niciodată să ajut dacă voi putea”, a spus Recean.

El a subliniat că mandatul său, început acum doi ani și jumătate, a avut scopul de a asigura securitatea și ordinea constituțională: „Nu am avut niciodată intenția să rămân în politică… Sper că ceea ce am reușit să facem împreună va așeza Moldova în rândul statelor puternice ale lumii.”

Președinta Maia Sandu i-a mulțumit pentru implicare: „Prim-ministrul Dorin Recean a fost, în această etapă, omul cel mai potrivit pentru a conduce Guvernul… Am încredere că vei fi alături când țara va avea nevoie.”