Ministrul Apărării Naționale, Liviu-Ionuț Moșteanu, a primit luni, 22 septembrie, vizita ambasadorului Ungariei în România, E.S. Katalin Kissne Hlatki, prima întâlnire după prezentarea scrisorilor de acreditare pe 8 iulie 2025.

Cei doi oficiali au discutat despre cooperarea bilaterală, consolidarea posturii de descurajare și apărare în cadrul NATO, precum și despre proiectele comune derulate la nivelul Uniunii Europene. Ministrul român a subliniat importanța participării la Bucharest Nine (B9) și Inițiativa celor Trei Mări (I3M), precum și a proiectelor comune precum Batalionul Mixt Româno-Ungar de Menținere a Păcii și Batalionul Multinațional de Geniu TISA.

România continuă să sprijine partenerii din vecinătate, Ucraina, Republica Moldova și statele din Balcanii de Vest, reafirmând angajamentul său pentru securitatea flancului estic al NATO. Ambele părți au convenit aprofundarea relațiilor bilaterale și cooperarea strânsă pentru securitatea euroatlantică și regională.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a participat luni la cea de-a XIV-a ediție a Conferinței Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București. Oficialul a subliniat rolul strategic al spitalelor militare în sistemul sanitar românesc și a evidențiat atât experiența sa personală ca pacient al acestei unități, cât și importanța investițiilor realizate prin fonduri europene.

Rogobete a elogiat managementul generalului prof. univ. dr. Florentina Ioniță Radu, comandantul spitalului, pentru modul transparent și eficient în care a atras și utilizat resursele financiare. Ministrul a transmis că spitalele militare trebuie să rămână nu doar exemple de disciplină și eficiență, ci și modele de umanitate și profesionalism.

„Încrederea ne face bine. Doar prin respect, muncă și solidaritate putem construi un sistem de sănătate care să răspundă oamenilor cu demnitate și siguranță”, a declarat ministrul Sănătății.

Deputatul PSD, Viorica Sandu, anunță că dacă PNL și USR opresc plafonarea la alimentele de bază, prețurile vor exploda cu cel puțin 20% peste noapte. Dacă Guvernul nu prelungește plafonarea, vom acționa în Parlament în regim de urgență, transmite Viorica Sandu.

„Oamenii înaintea profiturilor. Plafonarea adaosului la alimente a adus scăderi reale de preț: pâinea, brânza, zahărul, făina, carnea și legumele sunt mai ieftine. Milioane de români au simțit acest lucru în buzunar. Dacă PNL și USR opresc plafonarea, prețurile vor exploda cu cel puțin 20% peste noapte. La asta se adaugă scumpirea energiei, accizele și TVA-ul. Impactul ar fi devastator pentru familiile cu venituri mici și medii”, avertizează Viorica Sandu.

Reprezentanta PSD mai spune că partidul său nu va permite această măsură.

„Nu există nicio „distorsiune de piață”: nu a fost penurie, producția a crescut, magazinele au rămas pline, iar retail-ul a făcut profituri consistent PSD nu va permite renunțarea la această măsură. Dacă Guvernul nu prelungește plafonarea, vom acționa în Parlament în regim de urgență”, a precizat Viorica Sandu.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a participat la Europe Future Forum de la Varșovia, unde a dezbătut alături de reprezentanți internaționali tema utilizării datelor colectate în mediul online și implicațiile acestora în dezvoltarea tehnologiilor emergente.

„Pentru a nu ne lua prin surprindere consecințele unor decizii europene, trebuie să fim acolo și să contribuim tehnic atunci când sunt decise”, a declarat ministrul Economiei și Digitalizării Radu Miruță.

În cadrul intervenției sale, ministrul a subliniat că evoluția tehnologică aduce beneficii majore, însă ridică și întrebări privind echilibrul dintre inovație și reglementare. Acesta a evidențiat rolul României în contextul european, subliniind atât pregătirea solidă a specialiștilor în inginerie software, cât și resursele naturale esențiale pentru dezvoltarea noilor tehnologii.

„Unde-i România în această schemă? La masă, înțelegând perfect subiectul, luând cuvântul și împingând pe cât se poate înspre ceea ce România are mai mult decât alții: o școală încă bună de inginerie software și pământuri rare, cum e grafitul, care stă la baza actualei limite în dezvoltarea inteligenței artificiale”, a adăugat Radu Miruță.

Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila, a semnat 6 noi contracte de finanțare pentru modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică din municipiile Brașov, București și Oradea. Valoarea totală a finanțării este de 177.749.011,96 de lei, suma fiind asigurată din bugetul Ministerului Dezvoltării, prin Programul Termoficare.

Astfel, pentru municipiul București, se vor aloca 42.539.057,08 lei pentru modernizarea magistralei de termoficare II Vest între căminele PV2 - CM20.

Totodată, în Brașov se va aloca suma de 54.862.558,84 de lei pentru reabilitarea unei părți din rețeaua de transport și distribuție a energiei termice din zona Florilor.

Pentru municipiul Oradea, au fost aprobate 4 obiective de investiții, în valoare totală de 80.392.396,04 lei, care vizează reabilitarea rețelelor de transport și distribuție a energiei termice aferente punctelor termice 108, 209, 210, 215, 521, 523 și 868, modernizarea Magistralei M1 – DN 600 (pe str. Podului și intersecției B-dul Dacia, str. Transilvaniei) și a bretelei de legătură pe străzile Eroului Necunoscut, Păcii și Rozmarinului, precum și realizarea unei centrale termice geotermale în incinta obiectivului Grădina Termală Ioșia.

”Pe lângă îndeplinirea obiectivelor de mediu, finanțarea acestor investiții în infrastructura de termoficare asigură creșterea calității vieții cetățenilor. Livrăm dezvoltare localităților și comunităților locale și în perioada financiară prin care traversăm”, a declarat ministrul Cseke Attila.

În prezent, în cadrul Programului Termoficare, sunt finanțate multianual 24 obiective de investiții, pentru modernizarea, reabilitarea, retehnologizarea și extinderea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică a localităților, cu o valoare totală de 2.675.629.613 lei, din care 2.052.430.261,05 lei reprezintă suma alocată din bugetul MDLPA.

Consultările Guvernului cu structurile asociative pe tema reformei administrației publice locale au continuat miercuri cu o nouă întâlnire desfășurată la Palatul Victoria.
Potrivit Biroului de presă al Guvernului, vicepremierii Marian Neacșu și Tánczos Barna și ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Attila Cseke, au analizat împreună cu reprezentanții primarilor și consiliilor județene mai multe aspecte cuprinse în proiectul de lege pentru reforma administrației publice locale.

Unul dintre subiecte l-a constituit situația posturilor din administrația publică locală, în contextul obiectivului asumat de reducere a cheltuielilor și de creștere a eficienței activității. Pe baza datelor transmise de către unitățile administrativ-teritoriale, a fost realizată o situație ce cuprinde numărul total al posturilor aprobate potrivit organigramelor, numărul posturilor ocupate și al celor vacante. De asemenea, această analiză arată numărul posturilor ocupate în funcție de serviciile publice pe care le oferă, precum evidența persoanei, poliția locală, asistență socială, asigurarea derulării proiectelor finanțate din fonduri europene etc.

O altă temă de discuție a fost legată de îmbunătățirea grilei de stabilire a numărului de personal din primării și autorități publice locale în funcție de numărul de locuitori din unitatea administrativ-teritorială, astfel încât să crească eficiența serviciilor publice. Tot în acest context reprezentanții Guvernului și cei ai autorităților publice locale au analizat posibilitatea redimensionării structurilor interne din instituțiile publice – direcții și servicii – tot în scopul eficientizării activității.

Continuarea investițiilor din fonduri naționale și europene a fost un alt subiect aflat pe agenda consultărilor de astăzi. Reprezentanții Guvernului au menționat că finanțarea proiectelor susținute prin PNRR va fi prioritizată și că se va asigura predictibilitate și transparență pentru susținerea investițiilor din Programul Anghel Saligny.
La consultările de la Palatul Victoria au participat, din partea Guvernului, vicepremierul Marian Neacșu, vicepremierul Tánczos Barna, și ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Attila Cseke, iar din partea autorităților asociative ale administrației publice reprezentanți ai Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, ai Asociației Comunelor din România, ai Asociației Municipiilor din România și ai Asociației Orașelor din România.

Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a declarat că Rusia a încercat să influențeze alegerile prezidențiale din 2024 din România. Grindeanu a răspuns astfel declarației făcute de purtătorului de cuvânt al Kremlinului despre dosarul războiului hibrid instrumentat de Parchetul General al României.

Sorin Grindeanu a spus că instituțiile românești și-au făcut treaba și vor prezenta probele în instanță subliniind că negarea Rusiei nu schimbă realitatea consemnată în rapoarte oficiale și acte de urmărire penală.

„Răspunsul purtătorului de cuvânt al Kremlinului la dosarul instrumentat de Parchetul General este în aceeași notă de manipulare și de negarea a dovezilor evidente privind implicarea Rusiei în tentativa de modificarea a rezultatului alegerilor din România. Negarea repetată nu schimbă realitatea consemnată în rapoarte oficiale și acte de urmărire penală. Interferența rusă este documentată; în România, instituțiile își fac treaba și vor prezenta probele în fața judecătorilor. Aceasta este, de fapt, dovada clară că lupta pentru apărarea democrației nu s-a încheiat ieri odată cu trimiterea în judecată a acestui dosar”, a transmis Sorin Grindeanu.

Președintele Camerei Deputaților a mai arătat că instituțiile statului – „unele vizibile, altele mai puțin vizibile – au lucrat împreună pentru a dezvălui un mecanism complex de război hibrid, construit cu sprijin rusesc și orientat direct spre destabilizarea societății și influențarea alegerilor”.

„România a fost ținta principală a unor campanii hibride masive, cu scopul de a influența alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, dar și de a destabiliza mai larg ordinea publică și instituțiile statului. Și vor mai fi alegeri. Iar asta înseamnă că amenințarea nu a dispărut. Este, de fapt, un caz-școală. Un exemplu de coordonare și reacție instituțională din care multe state europene vor avea de învățat. România trebuie să continue să demonstreze prin fapte că are anticorpii democratici necesari și să transmită un semnal clar că nu are nimic de învățat din <înțelepciunea rusească>. Democrația în România nu este pasivă: se apără, se adaptează și răspunde ferm atunci când este atacată”, a precizat Sorin Grindeanu.

Mai mulți senatori USR cer Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării să sancționeze „derapajele rasiste și xenofobe” ale senatorului AUR Andrei Dîrlău. Acesta este acuzat că în repetate rânduri „a făcut o serie de declarații cu caracter discriminatoriu și instigator la ură pe criterii de rasă, etnie și religie”.

În sesizarea lor, senatorii USR argumentează că în plenul Senatului României, Andrei Dîrlău a făcut afirmații precum:

- „Propunerea ar mări fluxurile migratorii masive din Africa și Asia, accelerând deteriorarea echilibrului demografic și cultural al Europei. […] Se vor încuraja imigrația și metisarea rasială, proces în care în Europa se produce un amestec etnic forțat prin imigrație. Populațiile autohtone, cu rate scăzute de natalitate, sunt astfel înlocuite de migranți afro asiatici. […] Deja Europa are asimilare inversă. Populația nativă e forțată să se adapteze culturii migranților, cu zone urbane dominate de practici afro islamice, unde se contestă legea europeană, numitele no go zones.” (declarație din data de 08.09.2025)

- „Europa se sinucide cultural, demografic, spiritual când invită zeci de milioane de negri, de arabi, de asiatici să o ocupe. Aceste zeci de milioane nu vin să se integreze, ei refuză asimilarea, nu vor fi niciodată asimilați și o știți foarte bine. Mulți vin cu mentalitatea de cuceritori, de ocupanți, vrând să convertească Europa la Islam, să impună cultura lor.” (declarație din data de 10.09.2025)

Senatorii USR cer CNCD constatarea faptelor de discriminare, aplicarea amenzii contravenționale, precum și obligarea senatorului de a publica, pe cheltuială proprie, în mass-media, un rezumat al hotărârii Consiliului.
„Declarațiile au fost făcute în cadrul Plenului Senatului, deci într-un spațiu public oficial, cu largă expunere mediatică iar afirmațiile constituie, fără nicio urmă de tăgadă, o discriminare directă și instigare la discriminare pe criterii de rasă, etnie, religie și naționalitate, un discurs public ce stigmatizează întregi comunități etnice și religioase. Nu e o întâmplare. Este parte din același program politic pe care îl vedem și la liderul AUR, George Simion, care tocmai s-a afișat la Londra pe scena amenajată de cei care doresc expulzarea migranților români din Marea Britanie”, a spus senatorul Cătălin Bochileanu, unul dintre semnatarii sesizării.
Sesizarea a fost semnată de senatorii USR Răzvan Anghel, Cătălin Bochileanu, Sebastian Cernic, Irineu Darău, Adelina Dobra, Eugen Negoi, Ștefan Pălărie, Gheorghe Ștefănache.

Procurori din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus trimiterea în judecată a 22 de inculpați. Anunțul a fost făcut marți 16 septembrie.

Parchetul a emis un comunicat de presă în care oferă detalii despre acest caz.
• un inculpat (trimis în judecată în altă cauză) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale și comunicarea de informații false, în formă continuată (două acte materiale);
• un inculpat (arestat preventiv în lipsă), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept și instigare publică;
• doi inculpați (arestați preventiv în lipsă), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale;
• doi inculpați (sub controlul judiciar) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale și orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept;
• 16 inculpați (sub controlul judiciar) sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

În rechizitoriu, procurorii au reținut că, în contextul Hotărârii nr. 32 din data 6 decembrie 2024 a Curții Constituționale a României prin care s-a dispus anularea alegerilor prezidențiale din România din anul 2024, în dimineața zilei de 7 decembrie 2024, între orele 10:51 - 12:01, primul inculpat, fost candidat la respectivele alegeri, s-a întâlnit pe raza localității Ciolpani, jud. Ilfov, în incinta unui centru de echitație, în condiții de clandestinitate, cu cel de-al doilea inculpat (mercenar cu activitate în zone de conflict internațional și implicare în activități de recrutare și instruire paramilitară, de a cărui susținere s-a bucurat pe perioada derulării campaniei electorale precum și anterior, în scopul pregătirii acesteia).

Cei doi inculpați au pus în discuție un plan conform căruia al doilea inculpat, împreună cu persoane din cercul său relațional, cu pregătire militară sau capacități operative specifice pregătirii militare, urmau să desfășoare în data de 8 decembrie 2024 în municipiul București, în contextul unor acțiuni de protest, acțiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului pașnic al acțiunilor de protest în manifestații caracterizate prin violență. Strategia urmărea, prin contagiune emoțională și comportamentală dublată de manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat.

Cu referire la acțiunile primului inculpat, procurorii au evidențiat că acțiunile acestuia, materializate în organizarea în condiții de clandestinitate a întâlnirii și în discutarea planului privind conduita de urmat, ținând cont de toate circumstanțele reale și personale, de relațiile anterioare dintre inculpați, și demersul de contactare a liderului unei organizații radical-naționaliste, cu mesajul că în ziua următoare va transmite susținătorilor săi un îndemn acțional concret, precum și comunicarea de informații false cu caracter alarmist și potențial manipulator și adresarea unor îndemnuri vizând continuarea votului – în ciuda deciziei de anulare a alegerilor, în cadrul unei emisiuni difuzată de un post de televiziune în seara zilei de 7 decembrie 2024, au întreținut, respectiv întărit rezoluția infracțională a celui de-al doilea inculpat.

Ca urmare a planului stabilit, cel de-al doilea inculpat a organizat/coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, iar în cadrul acestuia s-a stabilit deplasarea spre municipiul București cu 7 autoturisme, urmând ca,

după ajungerea în capitală, membrii săi să declanșeze proteste împotriva organelor care exercită autoritatea de stat, apte să atragă angrenarea și largul suport al populației. Protestele urmau a fi deturnate în acțiuni violente apte să desăvârșească politica revizionistă a primului inculpat, în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat și al asigurării reconfigurării ordinii constituționale, prin detașarea de principiile sale fundamentale și de regulile statului de drept, punând în pericol siguranța națională.

Subsecvent, în operaționalizarea planului infracțional, în aceeași zi de 7 decembrie 2024, după organizarea modului de deplasare și asigurarea logisticii, constând în autoturisme și un număr însemnat de obiecte periculoase, precum cuțite tip briceag, pumnale, cuțite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare și cozi de topoare, a două pistoale și a unui număr total de 65 de materiale pirotehnice din categoria F4 (cele mai periculoase dintre cele permise pentru uz profesional, având un conținut mare de substanță explozivă cu potential de a produce explozii puternice, răni grave sau deces, incendii sau pagube materiale semnificative), grupul a început deplasarea, în mod organizat, spre municipiul București.

Ca urmare a unui apel efectuat la Serviciul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112, s-a procedat la efectuarea unor filtre de poliție care, în noaptea de 7/8 decembrie 2024, în intervalul orar 01.30 - 03.00, au reușit depistarea și oprirea în trafic, pe raza localităților Balotești-Săftica, jud. Ilfov, com. Mănești, jud. Dâmbovița, com. Cornești, jud. Dâmbovița și mun. București, sector 1, a celor 7 autoturisme, în 4 dintre acestea fiind descoperite obiectele periculoase menționate mai sus.
Toți cei 21 de membri ai grupului constituit au acționat în cunoștință de cauză în raport cu motivul deplasării pe raza municipiului București, respectiv în scopul anterior precizat, aderând la o formațiune organizată de tip paramilitar, controlată de cel de-al doilea inculpat.
Urmarea imediată a acțiunilor inculpaților a constat în punerea în pericol a securității naționale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională precum și pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condițiile legii.

Prin raportare la situația de fapt expusă anterior, procurorii au relevat următoarele aspecte jurisprudențiale:
În ceea ce privește noțiunea de ”ordine constituțională”, în cuprinsul Deciziei nr. 70/2023, Curtea Constituțională a reținut că aceasta desemnează un concept amplu descris şi dezvoltat în jurisprudenţa sa anterioară, din care rezultă, cu claritate, precizie şi previzibilitate caracteristicile, conţinutul şi limitele acesteia.
Astfel, prin Decizia nr. 611 din 3 octombrie 2017, Curtea a constatat că "respectarea statului de drept nu se limitează la această componentă, ci implică, din partea autorităţilor publice, comportamente şi practici constituţionale, care îşi au sorgintea în ordinea normativă constituţională, privită ca ansamblu de principii care fundamentează raporturile sociale, politice, juridice ale unei societăţi. Altfel spus, această ordine normativă constituţională are o semnificaţie mai amplă decât normele pozitive edictate de legiuitor, constituind cultura constituţională specifică unei comunităţi naţionale".

Prin aceeaşi decizie, anterior citată, Curtea a mai reţinut că ordinea constituţională vizează şi "respectul pentru Constituţie" care "nu poate fi limitat la executarea literală a dispoziţiilor sale operaţionale. Constituţia prin însăşi natura sa, în plus faţă de garantarea drepturilor omului, oferă un cadru pentru instituţiile statului, stabileşte atribuţiile şi obligaţiile acestora. Scopul acestor dispoziţii este de a permite buna funcţionare a instituţiilor, (...).”
Reține în continuare Curtea că, potrivit doctrinei de drept penal, prin "ordine constituţională" se înţelege ordinea izvorâtă din normele şi principiile constituţionale de instituire a organelor statului şi a modului de funcţionare şi de îndeplinire a atribuţiilor acestora, în scopul funcţionării statului de drept şi respectării şi garantării drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
Acţiunea armată şi acţiunile violente desfăşurate în mod clasic (în spaţiu terestru, aerian sau maritim sau, mai nou, în spaţiul cybernetic), dacă sunt exercitate în scopul schimbării ordinii constituţionale, prezintă un pericol deosebit pentru securitatea naţională, inclusiv pentru atributele fundamentale ale statului.

Încercările de lovituri de stat încalcă normele de drept penal, prin afectarea relațiilor sociale la care poporul a aderat (dându-le legitimitate) și care sunt pe deplin legitime prin adeziunea sa la politicile exercitate prin puterea de stat, produsă prin alegeri derulate cu respectarea legii fundamentale.
Într-un stat de drept întemeiat pe supremația Constituției și legalitatea exercitării puterii, orice tentativă de schimbare a ordinii constituționale pe cale extralegală, fie prin violență fizică, fie prin presiune sistemică, constituie o atingere gravă adusă principiilor fundamentale ale organizării statale.
Astfel de acțiuni nu doar că încalcă dispozițiile constituționale referitoare la modalitățile de revizuire a Legii fundamentale, dar transgresează și limitele admise ale manifestării suveranității populare, substituind voința democratică cu acțiuni arbitrare, ilegitime și destabilizatoare.
În această categorie a acțiunilor ilicite de o gravitate deosebită, contrare ordinii constituționale, pot fi incluse, în funcție de mijloacele utilizate și de natura pericolului social generat, o serie de conduite, atât clasice în manifestare, cât și adaptate realităților tehnologice și geopolitice actuale, specifice contextului modern al amenințărilor hibride.

Printre acestea, cu relevanță în prezenta cauză, se identifică tentativa de subminare a autorității constituționale legitime și de declanșare a unor conflicte interne, de tip insurecțional sau paramilitar, toate în contextul unor acțiuni subversive de natură politică, desfășurate prin structuri extra-instituționale cu orientări ideologice radicale, adesea de factură naționalist-extremistă, manifestate prin forme organizatorice informale sau prin entități politice marginale, care își articulează discursul și acțiunile în opoziție sistematică față de instituțiile fundamentale ale statului și principiile ordinii constituționale.
Acestora li se adaugă manipularea informațională metodică, menită să altereze percepția publică și să erodeze încrederea în ordinea democratică.
Toate aceste forme de manifestare ilicită reprezintă, în esență, expresii moderne ale pericolului împotriva securității constituționale și legitimează aplicarea unor măsuri coercitive proporționale, în vederea protejării valorilor axiologice fundamentale ale statului român, perspectivă din care legea penală intervine în mod necesar ca instrument de apărare a ordinii constituționale, incriminând în mod expres, prin art. 397 Cod penal, faptele săvârșite în scopul înlăturării prin violență a autorităților constituționale ori al schimbării ordinii constituționale în afara cadrului legal.
Pe baza premizelor teoretice privind conceptul de putere de stat, înțeleasă ca expresie instituționalizată și legitimă a suveranității naționale exercitate exclusiv de popor prin reprezentanții săi aleși, rezultă că orice tentativă de obstrucționare, subminare sau împiedicare a exercitării acestei puteri, indiferent de forma sa, constituie o atingere gravă adusă ordinii constituționale și principiilor fundamentale ale statului de drept. Puterea de stat, ca relație juridico-politică oficială între guvernanți și guvernați, nu poate fi supusă unor presiuni sau ingerințe din partea unor grupuri sau entități sociale care, în mod unilateral, contestă legalitatea unor decizii adoptate de autorități competente.

În consecință, nu poate fi justificată, sub nicio formă, acțiunea unei părți a societății de a recurge la manifestări violente sau constrângătoare împotriva autorităților statului, chiar și în ipoteza în care acea parte apreciază că decizia contestată ar fi greșită ori abuzivă. O asemenea conduită nu doar că se plasează în afara cadrului constituțional și democratic al exprimării politice, dar este, prin natura sa, de natură să creeze dezechilibre instituționale majore, să afecteze stabilitatea ordinii publice și să îngreuneze sau chiar să împiedice exercitarea normală a funcțiilor fundamentale ale statului. Într-un regim democratic, contestarea deciziilor autorităților trebuie să se realizeze pe cale legală și pașnică, prin mijloace prevăzute de Constituție și lege, și nu prin acțiuni de forță care alterează echilibrul constituțional și amenință integritatea mecanismului juridico-politic.
Rechizitoriul cauzei a fost trimis la Curtea de Apel București, instanță competentă material și teritorial să judece cauza în fond, a precizat Parchetul.

Peste un milion de persoane defavorizate vor beneficia în continuare de tichete sociale pentru produse alimentare și mese calde în valoare de 250 lei. Decizia a fost luată în cadrul ședinței de Guvern.

Persoanele defavorizate vor beneficia de tichete sociale până la finalul acestui an. Acordarea se va face în două tranșe a câte 125 lei.
Ordonanța de urgență a Guvernului a modificat o serie de acte normative cu impact in domeniul social, cuprinse în Programul „Sprijin pentru România”.

Pentru anul 2025 numărul total de beneficiari estimat este 1.352.780 de persoane, iar efortul bugetar pentru alimentarea acestor carduri este de 372 milioane lei.
Beneficiază de acest sprijin pensionarii cu vârsta de minimum 65 de ani, care beneficiază de indemnizație socială, copiii și adulții cu grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri lunare proprii realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, precum și familiile și persoanele singure care beneficiază de venitul minim de incluziune (313 lei / lună / membru de familie respectiv, 456 lei pentru persoanele singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani).

Finanțarea provine din bugetul de stat și fonduri europene nerambursabile, prin Programul Incluziune și Demnitate Socială.
Prin același act normativ, Guvernul majorează bugetul destinat elevilor defavorizați din învățământul preuniversitar de stat (preșcolar, primar, gimnazial), în contextul în care numărul beneficiarilor a crescut semnificativ, depășind 674.000 de elevi în anul școlar 2024–2025. Aceștia vor primi un sprijin anual în valoare de 500 lei/elev, sub formă de tichete sociale, finanțate din fonduri externe nerambursabile