Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat semnarea a 11 noi contracte de finanțare prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”. Valoarea noilor contracte este de peste 205 milioane de lei.

Noile investiții vizează modernizarea infrastructurii rutiere, înființarea sau extinderea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, a stațiilor de epurare, a rețelelor de canalizare menajeră și a sistemelor inteligente de distribuție a gazelor naturale.
„Până în prezent, prin acest program au fost semnate 4.252 de contracte de finanțare, în valoare totală de 50.437.068.326,39 de lei, pentru a asigura infrastructura de bază în vederea furnizării serviciilor publice esențiale în toate comunitățile”, a declarat ministrul Cseke Attila.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, anunță că lucrările de reabilitare a Palatului Comisiei Dunării de la Galați au intrat într-o nouă etapă. Îi redăm strălucirea de altădată, promite Fotea.

„Lucrările de reabilitare și eficientizare energetică realizate la Biblioteca V.A.Urechia, una dintre cele mai frumoase clădiri istorice din Galați – ce a primit Marca de Patrimoniu European, în 2021, chiar înainte de Ateneul Român, din București (2023) - au intrat într-o nouă etapă. Imobilul gălățean, construit inițial, între 1893 – 1896, pentru a găzdui Palatul Comisiei Europene a Dunării, își recapătă pe zi ce trece strălucirea arhitecturală din perioada când slujea ca sediu administrativ pentru prima instituție cu adevărat europeană, precursoare a Uniunii Europene de astăzi”, a transmis Costel Fotea.
Clădirea a parcurs deja un traseu amplu de reabilitare, unul care să-i păstreze valențele de monument istoric de sec XIX – cu elegante elemente neoclasice, dar care, la interior, să ofere toate condițiile unei biblioteci moderne, cu tehnologie de secol XXI.

Printre principalele lucrări derulate la Biblioteca ”V.A.Urechia” s-au numărat reabilitarea termică a elementelor de anvelopare ale clădirii, refacerea rețelelor de utilități, a instalațiilor termice, a sistemelor de climatizare și ventilare – specifice unei bune păstrări a fondului de carte, dar menite să asigure și un spațiu confortabil pentru vizitatori, la care s-au adăugat și sisteme moderne de folosire a unor surse de energie regenerabilă sau cu o eficiență energetică superioară.
În această gamă de lucrări se înscrie și montarea noilor ferestre ale bibliotecii, ce vor înlocui vechea tâmplărie, realizate pentru a corespunde estetic profilului arhitectural al imobilului, dar care vor aduce un plus de eficiență în ceea ce privește calitățile termice și fonice.

O echipă specializată în realizarea tâmplăriei pentru clădiri de patrimoniu a pregătit și montat noile ferestre ale bibliotecii.
Execuția unei astfel de tâmplării presupune multă atenție și răbdare în toate etapele de execuție, fie că e vorba de șlefuirea lemnului și aplicarea straturilor de protecție, de montarea foilor de sticlă (ferestrele vor fi prevăzute cu trei foi, pentru un grad ridicat de izolare termică și fonică) sau de asigurarea etanșeității în momentul montării tâmplăriei.
În paralel, la Biblioteca ”V.A.Urechia” s-au realizat lucrări și la partea finală a instalațiilor termice, precum și la partea de finisaje interioare și exterioare.
„Astfel, la finalizarea lucrărilor realizate în cadrul proiectului derulat de Consiliul Județean, Biblioteca ”V.A.Urechia” își va recăpăta pe deplin blazonul de instituție emblematică pentru viața culturală, economică și socială a Galațiului”, a precizat Costel Fotea.

CFR Călători anunță că începând din data de 16 aprilie 2025, pe ruta București Nord – Constanța și retur va circula primul tren format integral din material rulant modernizat în cadrul proiectului de investiții cu fonduri din PNRR. Modernizarea are impact direct și imediat asupra creșterii nivelului de confort al călătorilor, potrivit CFR.

Trenul va fi format dintr-o locomotivă livrată de firma S.C. Softronic S.R.L. Craiova și din patru vagoane, din care două, clasa I (unul livrat de S.C. Atelierele CFR Griviţa S.A și al doilea de S.C. Remarul „16 Februarie” S.A. Cluj-Napoca) și două vagoane clasa a II-a (livrate de S.C. Electroputere – VFU S.A. Pașcani, din care unul cu facilități pentru persoanele cu dizabilități și spațiu pentru biciclete/schiuri, și un altul, clasic).
Aceste unități de material rulant modernizat din fonduri PNRR vor forma compunerea a patru trenuri (2 dus/ 2 retur) care vor avea următorul program:

Primul tren PNRR – IR 1687 va pleca din București Nord la ora 11:30, cu sosire în Constanța la ora 13:47. Returul – IR 1688, va avea plecarea din Constanța la ora 15:25, cu sosire în București Nord la ora 17:49.
Din următoarea zi, respectiv 17 aprilie 2025, pe ruta București Nord – Constanța și retur, va mai circula o pereche de trenuri PNRR, astfel: IR 1685 București Nord (plecare 05:30) – Constanța (sosire 07:47) și IR 1686 Constanța (plecare 08:20) – București Nord (sosire 10:49).

Cele 4 trenuri PNRR vor circula zilnic pe această rută, inclusiv de Sfintele Sărbători de Paște și în minivacanța de 1 Mai.
Ulterior, în funcție de livrarea materialului rulant modernizat prin PNRR de către firmele contractante precum și de prevederile din Contractul de Servicii Publice încheiat de CFR Călători cu Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF), aceste tipuri de locomotive și vagoane finalizate vor fi distribuite preponderent în compunerea trenurilor IC, fără a exclude exploatarea lor și pe trenuri IR, și pe alte rute de circulație: Brașov, Arad, Cluj, Iași, Galați, Timișoara, etc.
Caracteristicile tehnice și dotările materialului rulant modernizat, menționat mai sus:
Locomotiva S.C. Softronic S.R.L. Craiova:
– capacitate de 6000 Kw/h;
– echipată cu motor de tracțiune asincron;
– prevăzută cu sistem pentru controlul permanent a vitezei trenului – ETCS nivel 2;
– aptă să circule cu viteza de 160 Km/h în funcție de calitatea tehnică a infrastructurii feroviare;
Vagoane clasa I realizate de S.C. Atelierele CFR Griviţa S.A și S.C. Remarul „16 Februarie” S.A. Cluj-Napoca:
– echipate cu sistem de climatizare superior;
– dotate cu sistem de informare a pasagerilor de tip Infotainment;
– dispun de o capacitate de 52 de locuri;
– sunt apte să circule cu viteza de până la 160 Km/h în funcție de calitatea tehnică a infrastructurii feroviare;
Vagoane clasa a II-a realizate de S.C. Electroputere – VFU S.A. Pașcani
– echipate cu sistem de climatizare superior;
– dotate cu sistem de informare a pasagerilor de tip Infotainment;
– sunt apte să circule cu viteza de până la 160 Km/h în funcție de calitatea tehnică a infrastructurii feroviare;
– vagoanele clasice de clasa a II –a dispun de o capacitate de 64 de locuri;
– vagoanele de clasa a II –a cu specific pentru persoanele cu mobilitate redusă și, totodată, cu spațiu pentru biciclete/schiuri au o capacitate de 51 de locuri. Acest tip de vagon are în dotare, prin construcție, lift special pe ambele sensuri de urcare/coborâre ale vagonului pentru persoanele cu dizabilități, precum și cabine de toaletă adaptate pentru confortul acestor persoane.

Ministerul Energiei anunță că lansează un nou program de sprijin pentru industria românească. Este al doilea apel de proiecte pentru producerea de energie electrică pentru autoconsum, cu un buget de 300 de milioane de euro pentru companiile care vor să-și producă propria energie curată

Ministerul Energiei anunță lansarea spre consultare publică a Ghidului solicitantului aferent apelului de proiecte destinat sprijinirii investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, finanțat prin Fondul pentru Modernizare – Program-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei.
Apelul este dedicat solicitanților din sectorul privat, iar modificările propuse au ca obiectiv flexibilizarea condițiilor de eligibilitate și alinierea la noile reglementări introduse prin O.U.G. nr. 5/2025 privind unele măsuri din domeniul social și modificarea și completarea unor acte normative.

„Prin lansarea acestui nou apel oferim și mai mult sprijin concret companiilor care vor să investească în independența energetică a României. Simplificăm accesul la finanțare și înlăturăm bariere administrative inutile. Vrem ca fiecare kilowatt produs din surse regenerabile și consumat local să însemne mai multă eficiență, competitivitate și sustenabilitate pentru economia românească. În plus, extindem accesul către sectoare importante pentru economia națională, precum cel agricol și agroalimentar, și încurajăm tranziția acestora către soluții energetice competitive și curate. România are un potențial uriaș în zona regenerabilelor, iar acest apel este încă un pas hotărât pentru valorificarea acestui potențial” a declarat Ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Modificările vizează:
-Acceptarea tuturor tipurilor de ipoteci în etapa de evaluare, cu condiția ca, în termen de 60 de zile lucrătoare de la semnarea contractului de finanțare, imobilul să fie liber de sarcini sau ipoteca să fie în scopul realizării proiectului;
-Eliminarea obligației de a prezenta dovada scoaterii din circuitul agricol și autorizația de construire în termen de 1 an de la semnarea contractului – acestea vor fi necesare doar la cererea de prefinanțare/rambursare;
-Actul de reglementare de mediu nu mai este necesar la contractare, ci doar înainte de prima cerere de plată (prefinanțare sau rambursare);
-Eligibilitatea extinsă pentru solicitanții care desfășoară activități secundare CAEN 01, 10 și 11 (agricultură, industrie alimentară și băuturi), neeligibili în alte scheme, conform condițiilor specificate în schema de ajutor.
Apelul de proiecte are un buget total estimat de 300 milioane euro, echivalent în lei, provenit din Fondul pentru Modernizare. Valoarea maximă a ajutorului de stat acordat este de 20 milioane euro per proiect, iar cel puțin 70% din energia produsă trebuie destinată autoconsumului.
Valori maxime ale sprijinului acordat per MW instalat:
Energie solară:
-până la 5 MW: max. 450.000 euro/MW
-peste 5 MW: max. 360.000 euro/MW
Energie eoliană: max. 700.000 euro/MW
-Energie hidro: max. 1.805.000 euro/MW

Curtea de Conturi a transmis Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației recomandări de eficientizare a programelor de investiții. Curtea de Conturi recomandă ministerului introducerea unui sistem unic integrat în managementul programelor de investiții guvernamentale pe care le gestionează. Recomandarea a fost formulată în contextul misiunii de audit financiar la MDLPA, care a verificat situațiile aferente anului 2023.

Potrivit raportului de audit financiar pentru anul 2023, situațiile financiare ale MDLPA au fost în conformitate cu cadrul de raportare aplicabil, însă auditorii au semnalat și o serie de aspecte în derularea programelor de investiții și în activitatea entităților subordonate, care pot fi îmbunătățite.

În anul 2023, cea mai mare parte a bugetului MDLPA, aproximativ 87% din bugetul său consolidat, a fost alocată derulării programelor de dezvoltare locală cu finanțare din bugetul de stat. Au fost efectuate plăți din bugetul de stat pentru programele guvernamentale de dezvoltare derulate de MDLPA în cuantum de 9,56 miliarde lei, din care 8,45 miliarde lei pentru programe suportate integral din bugetul de stat. Dintre acestea, cele mai importante sunt Programul național de investiții ”Anghel Saligny”, Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) și Programul național de construcții de interes public sau social (PNCIPS), derulat prin Compania Națională de Investiții SA (CNI).

Auditorii au recomandat evaluarea corespunzătoare a rezultatelor și a performanței acestor programe, evitarea paralelismelor în finanțare și remedierea problemelor întâmpinate în derularea și finalizarea programelor existente înainte de demararea unora noi. Astfel, Curtea de Conturi consideră necesar un mecanism de analiză a eficienței și eficacității programelor de investiții publice finanțate din bugetul de stat, stabilirea unui set de indicatori la nivel de program și publicarea periodică a rezultatelor, respectiv stabilirea unui set de indicatori pentru analiza la nivel de proiecte finanțate.
În vederea evitării riscului de decontare eronată a unor sume în cadrul programelor finanțate din fonduri naționale, Curtea de Conturi a recomandat MDLPA operaționalizarea unui instrument de control faptic și de verificare a corectitudinii sumelor solicitate la decontare de UAT-uri, inclusiv de verificare și validare a corectitudinii sumelor decontate cu titlu de ajustare a valorii contractelor.

La nivelul Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC), Curtea de Conturi a recomandat identificarea unor soluții, inclusiv prin modificări legislative, pentru creșterea capacității administrative instituționale și a numărului de controale efectuate de ISC pe linia disciplinei în construcții la obiectivele finanțate din fonduri publice.
În ceea ce privește Programul național de construcții de interes public sau social (PNCIPS), derulat prin CNI SA, auditorii au apreciat că poziționarea acestui program ca principal instrument de finanțare a investițiilor în anul 2023 ar trebui însoțită de proceduri riguroase de includere la finanțare. De asemenea, sunt necesare instrumente corespunzătoare de monitorizare și evaluare a performanței programului. A fost formulată o recomandare pentru îmbunătățirea instrumentelor de coordonare și monitorizare a PNCIPS, respectiv organizarea unei evidențe detaliate privind derularea investițiilor.

Referitor la derularea Programului de construcții de locuințe pentru tineri destinate închirierii de către Agenția Națională pentru Locuințe (ANL), Curtea a recomandat organizarea unei evidențe analitice a locuințelor construite/închiriate/vândute și a veniturilor din chirii/vânzări, respectiv finanțarea programului cu precădere din sursele proprii ale ANL.
În ceea ce privește Programul național de cadastru și carte funciară (PNCCF), derulat de Agenția Națională pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), auditorii au observat că acesta întâmpină dificultăți în implementare și se înregistrează întârzieri semnificative față de calendarul inițial, lucrările de înregistrare sistematică fiind finalizate la mai puțin de 10% din unitățile administrativ-teritoriale (UAT) din România. În urma consultării cu reprezentanții ANCPI au fost identificate o serie de recomandări ce ar putea conduce la cointeresarea factorilor implicați și îmbunătățirea derulării programului. Una dintre recomandări vizează impulsionarea instituțiilor publice deținătoare de suprafețe mari de teren, precum Romsilva, Agenția Domeniilor Statului, Administrația Națională Apele Române, pentru a accesa facilitățile oferite de ANCPI prin PNCCF pentru efectuarea măsurătorilor cadastrale și înscrierea gratuită a imobilelor în cartea funciară. O altă propunere se referă la includerea în legislația aplicabilă finanțării proiectelor de dezvoltare locală sau județeană a unei condiții privind necesitatea prezentării documentelor aferente înscrierii imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară.

Referitor la Institutul Național de Administrație (INA), entitate care ar trebui să aibă un rol determinant în formarea și perfecționarea profesională a personalului din administrația publică, auditorii au remarcat rolul marginal pe care Institutul îl are în prezent pe piața formării profesionale și au recomandat MDLPA să reevalueze întreaga activitate de formare profesională în administrația publică.

Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, a condus delegația Ministerului Apărării Naționale care a participat joi, 10 aprilie, la Ziua Distinșilor Vizitatori (DVDay) din cadrul exercițiului „Seven Stars 25”, organizat de Brigada din Europa de Sud-Est (SEEBRIG), în perioada 2-11 aprilie, în Republica Macedonia de Nord. La eveniment a participat și ministrul apărării din Macedonia de Nord, Vlado Misajlovski.

Potrivit MApN, România, care deține în prezent președinția rotațională a Procesului reuniunilor miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est (SEDM), inițiativă sprijinită pe palier militar de SEEBRIG, a avut o contribuție națională activă în cadrul exercițiului, prin Brigada 9 Mecanizată „Mărășești” din Constanța, demonstrând angajamentul ferm față de cooperarea regională și față de asigurarea stabilității și securității în Europa de Sud-Est.

Exercițiul „Seven Stars 25”, desfășurat cu participarea reprezentanților din statele membre SEEBRIG, dar și a unor structuri NATO precum comandamentele Corpurilor de Reacție Rapidă din Grecia (NRDC-GR) și Turcia (NRDC-TU), a oferit o imagine consolidată asupra capabilităților operaționale ale brigăzii și a nivelului ridicat de interoperabilitate între comandamentul SEEBRIG și unitățile subordonate.

Procesul SEDM, creat inițial pentru sprijinirea integrării euro-atlantice a statelor din regiune, a evoluat într-o platformă esențială de dialog și cooperare regională în domeniul apărării. În cadrul actualei președinții exercitate de România, au fost înregistrate progrese semnificative, printre care se remarcă includerea Republicii Moldova ca membru cu drepturi depline al SEDM, organizarea unor reuniuni de nivel înalt dedicate consolidării coeziunii regionale și rezilienței statelor membre și a depus eforturi constante pentru dezvoltarea profilului operațional al SEEBRIG.

CFR Călători a decis să suplimenteze numărul de trenuri care vor circula spre și dinspre litoral în minivacanța de 1 Mai. Zona este căutată de amatorii de distracție care vor să marcheze deschiderea sezonului pe litoralul românesc.
Anunțul a fost făcut cu ajutorul unui comunicat al companiei.

„Cu prilejul minivacanței de 1 Mai, care prin tradiție este petrecută pe litoralul românesc, CFR Călători va asigura, în perioada 25/26 aprilie - 4/5 mai 2025, în plus față de trenurile existente în programul obișnuit de circulație, mai multe legături spre Constanța și stațiunile de pe litoral, inclusiv Mangalia, cu trenuri directe din București Nord, Suceava, Iași, Buzău, Oradea”, scrie în comunicatul CFR.
Călătorii din alte regiuni ale țării au la dispoziție o serie de conexiuni rapide din Capitală, pe fondul existenței mersului de tren cadențat (la 1-2 ore) pe ruta București Nord - Constanța și retur.

În zilele cu trafic crescut din această minivacanță, CFR Călători pune la dispoziția publicului călător capacitatea maximă de transport, tehnic disponibilă pentru asigurarea deplasării către zonele de interes aflate pe teritoriul țării.

De asemenea, pasagerii se pot bucura de reduceri de până la 10% la cumpărarea legitimațiilor de călătorie cu anticipație sau de 10% reducere dacă optează pentru oferta dus-întors, a precizat CFR.

Ministerul Apărării Naționale susține că România nu a primit nicio informare de la SUA privind o eventuală retragere a militarilor americani. Surse americane au sugerat că 10.000 de militari ar putea fi retrași din România și Polonia.

„Cu privire la informațiile apărute recent în spațiul public privind o posibilă retragere a aproximativ 10.000 de militari americani din România și Polonia, Ministerul Apărării Naționale precizează că, până la acest moment, România nu a primit nicio informare oficială în acest sens din partea Statelor Unite. Ca atare, nu putem formula o poziție oficială ca răspuns la informații bazate pe surse de presă”, a transmis MApN.
Potrivit ministerului, relațiile dintre România și Statele Unite ale Americii sunt fundamentate pe un parteneriat strategic solid, bazat pe valori comune, încredere reciprocă și o colaborare consolidată de peste două decenii în domenii-cheie, în special în ceea ce privește securitatea regională și euroatlantică.

Toate acordurile bilaterale semnate în acest cadru – inclusiv cele care reglementează prezența militară a SUA în România – sunt în vigoare, sunt respectate și adaptate permanent la evoluțiile de securitate din mediul regional.
„Parteneriatul nostru cu SUA se bazează pe transparență, consultare și bună credință, iar orice decizie majoră privind postura militară aliată se ia în spiritul cooperării și al atașamentului față de valorile promovate de Tratatul de la Washington. Facilități strategice găzduite în bazele militare de pe teritoriul României, precum forțele americane staționate în sistem rotațional în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu sau sistemul antirachetă Aegis Ashore instalat în Baza 99 Deveselu, care este integrat în sistemul antirachetă al NATO, reprezintă dovezi clare ale angajamentului comun româno-american pentru securitatea colectivă aliată”, a mai comunicat MApN.

Modernizarea și extinderea Bazei 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, cu o investiție a Guvernului României de peste 2,5 miliarde de euro, va transforma această locație într-un hub strategic pentru NATO în regiune, capabil să găzduiască până la 10.000 de militari români și aliați. Investiția României este structurată pe 20 de ani, cu aplicare în patru etape.
Exercițiile militare comune, precum “Sea Shield 25”, aflat în desfășurare în Marea Neagră și pe teritoriul României, exercițiu la care participă și SUA cu echipamente de supraveghere aeriană și ofițeri de stat major, reprezintă un exemplu al cooperării extinse a României cu aliații, mai scrie în comunicatul părții române. De altfel, în acest an sunt planificate mai multe exerciții pe teritoriul României la care participă militari americani, cel mai important fiind SABER GUARDIAN 25 - planificat de USEUCOM.

„Prezența forțelor americane pe teritoriul României, susținută de investițiile semnificative în infrastructura de apărare, întărește securitatea regională și descurajează amenințările externe. În acest moment, în România sunt dislocați, în total, peste 1.700 de militari ai SUA, în principal la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii. La data de 26 martie, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, militarii Brigăzii a 2-a a Armatei SUA, Divizia 101 Aeropurtată „Task Force Strike” i-au înlocuit pe cei din Brigada 3, Divizia 10 Munte „Task Force Patriot”. Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu găzduiește, la acest moment, peste 1.400 de militari din SUA. În același timp, planurile regionale de apărare sunt implementate conform planificării NATO, iar România, în calitate de națiune-gazdă, continuă să implementeze obligațiile asumate. România a fost una dintre primele țări aliate care și-au ridicat bugetul pentru apărare peste nivelul de 2% din PIB, depășind constant și angajamentul de a investi minimum 20% din alocări pentru înzestrarea cu tehnologie modernă, ceea ce demonstrează poziția noastră fermă de a ne asuma responsabilități de securitate din ce în ce mai importante”, a adăugat MApN.
Ministerul Apărării Naționale a precizat că „va continua susținerea importanței relației transatlantice și a parteneriatului strategic cu Statele Unite și va rămâne dedicat întăririi cooperării în domeniul apărării și securității, în care cele două părți au înregistrat succese care au contribuit în mod direct la consolidarea apărării colective și la promovarea valorilor democratice în regiune”.

Trei agenții de dezvoltare regională și Banca Europeană de Investiții (BEI) vor colabora pentru implementarea de proiecte. În total sunt avute în vedere investiții de peste 310 milioane de euro.

Trei agenții de dezvoltare regională – Sud Muntenia, Nord-Vest și Nord-Est vor colabora cu Banca Europeană de Investiții pentru implementarea de proiecte. Colaborarea va avea loc în cadrul Programelor Regionale 2021-2027. Decizia a fost luată în cadrul ședinței de Guvern.

„Aprobăm colaborarea a trei agenții de dezvoltare regională – Sud Muntenia, Nord-Vest și Nord-Est cu Banca Europeană de Investiții, în cadrul Programelor Regionale 2021-2027”, a anunțat premierul Marcel Ciolacu.

Cei implicați vor susține, prin investiții de peste 310 milioane de euro, activitatea întreprinderilor, îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea infrastructurii turistice și de agrement.

Statul a decis să aloce un nou ajutor agricultorilor care cultivă legume în sere și solarii. Este vorba despre suma totală de 350 de milioane de lei.

Decizia a fost luată în ședința de Guvern.

Oferim un nou sprijin de aproape 350 de milioane de lei agricultorilor pentru cultivarea de legume în sere și solarii. Vrem să le oferim consumatorilor legume proaspete produse în țară. Suprafața cumulată pentru care se acordă sprijinul este de minimum 1.000 de metri pătrați, dar nu mai mult de 50.000 de euro pentru fiecare beneficiar.