Alexandra Dobre

Platforma de mediu pentru București susține că bucureștenii respiră un aer tot mai toxic. 60% din poluare vine din trafic, avertizează specialiștii. Calitatea tot mai slabă a aerului, natura urbană insuficientă, infrastructura gri și deșeurile sunt cele mai mari provocări pentru starea mediului din București

Potrivit sursei menționate, starea mediului se degradează de la an la an în București și impune măsuri urgente pentru o calitate mai bună a vieții locuitorilor. Poluarea aerului atinge deja niveluri alarmante, traficul rutier fiind principalul responsabil pentru 60% din noxe, natura urbană este insuficientă raportat la indicațiile Uniunii Europene, infrastructura gri și deșeurile aglomerează Capitala, iar schimbările climatice aduc riscuri considerabile pentru bucureșteni, arată cea de-a doua ediție a raportului „Starea mediului în București”, realizat de Fundația Comunitară București prin Platforma de mediu pentru București. Raportul evidențiază astfel nevoia unei strategii clare pentru îmbunătățirea calității aerului și de acțiune structurală din partea autorităților, organizațiilor și locuitorilor orașului, prin măsuri sustenabile pe termen lung.

Traficul intens, arderea deșeurilor și activitatea marilor centrale industriale fac ca aerul din București să fie din ce în ce mai greu de respirat. Orașul este sufocat zilnic de un număr mare de mașini, dintre care peste jumătate au o vechime mai mare de 10 ani, iar mai mult de o treime sunt echipate cu motoare diesel, traficul rutier fiind responsabil pentru 60% din poluarea aerului, potrivit raportului „Starea mediului în București”. Centralele termice poluează și ele semnificativ, fiind sursa principală pentru mai bine de trei sferturi din emisiile de dioxid de sulf și pentru o mare parte din gazele toxice precum oxizii de azot și dioxidul de carbon. La toate acestea se adaugă fumul rezultat din arderea deșeurilor în localitățile din jurul Capitalei, care aduce în aer substanțe periculoase.

În multe cartiere din București se înregistrează frecvent depășiri ale limitelor legale pentru mai mulți poluanți. O problemă tot mai accentuată este și ozonul de la nivelul solului, care se formează în zilele caniculare și favorizează apariția smogului fotochimic, un tip de poluare periculoasă care afectează în special copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni respiratorii.
Aceste depășiri vin în contextul în care Bucureștiul se confruntă cu schimbări climatice care conduc la veri tot mai fierbinți. Anul 2024 a fost cel mai călduros din istoria orașului, cu o temperatură medie de 27,43°C, cu aproape 6°C peste media obișnuită.

Aproape 80% din suprafața orașului este acoperită de asfalt sau construcții, ceea ce înseamnă mai puțină răcoare naturală și mai mult disconfort. În același timp, Capitala are un mare minus la capitolul vegetație urbană. Raportul privind starea mediului arată că Bucureștiul a pierdut peste 500 de hectare de spații verzi din 1990 până în prezent, iar doar 60% dintre apartamente și 55% dintre case sunt la mai puțin de un kilometru de un parc. Mai mult, Capitala are o medie de 0,88 arbori pentru fiecare locuitor, de peste trei ori mai puțin decât recomandarea Uniunii Europene pentru 3 arbori la fiecare locuitor, iar arborii uscați propuși pentru tăiere în 2024 sunt aproape la fel de mulți ca cei plantați.

Deși rar menționată, biodiversitatea urbană este o componentă esențială a ecosistemului orașului. Anul trecut, au fost înregistrate peste 60 de apeluri la 112 pentru animale sălbatice precum șerpi, vulpi sau căpriori, semn că natura există chiar și în cele mai neașteptate locuri, dar încă nu este protejată printr-un plan clar.

Construcțiile noi continuă să sufoce orașul, iar transportul sustenabil e ignorat

Între 2010 și 2023, în Capitală au fost construite peste 268.000 de locuințe, multe pe foste spații verzi sau industriale, fără investiții adecvate în infrastructură. În paralel, mobilitatea sustenabilă este ignorată. Doar 1% dintre locuitori folosesc bicicleta, iar infrastructura aferentă este insuficientă. Bucureștiul nu a început încă nici tranziția de la transportul motorizat către opțiuni mai sustenabile care să contribuie la îmbunătățirea calității mediului. Doar 1,25% din vehiculele înmatriculate sunt electrice, iar eficiența rețelei de transport necesită îmbunătățiri semnificative, orașul având nevoie urgentă de tranziție către soluții nepoluante.
Nu în ultimul rând, gestionarea deșeurilor rămâne și ea deficitară. Din cele aproape 564.000 de tone de deșeuri generate anual, doar 42% sunt tratate, restul fiind depozitate. Colectarea selectivă este slab implementată, iar agricultura urbană este aproape inexistentă. Bucureștiul rămâne dependent de surse externe pentru aprovizionarea cu alimente, iar economia circulară, deși menționată în strategii, necesită în continuare mult de lucru, mai arată raportul Fundației Comunitare București.

„Capitala are nevoie urgentă de un mediu mai sănătos. Starea actuală este un imbold la schimbare în mai multe arii cheie cu impact asupra mediului, pentru o calitate mai bună a vieții și un oraș mai bun de trăit. Raportul pe care îl lansăm astăzi este nu doar o oglindă a realității mediului bucureștean pe care o simțim cu toții, ci mai ales un instrument care ne dorim să devină reper. Printr-o strategie bazată pe date clare, putem trece împreună la acțiuni concrete pentru că un viitor mai bun și un mediu mai sănătos în Capitală”, spune Alina Kasprovschi, director executiv Fundația Comunitară București.
Organizațiile civice atrag constant atenția asupra problemelor de mediu din București și se implică în identificarea și analiza măsurilor relevante pentru protecția și îmbunătățirea calității mediului. Un sondaj realizat în rândul a 26 de ONG-uri și 9 grupuri de inițiativă civică arată că cele mai mari provocări sunt lipsa spațiilor verzi, poluarea aerului și modul deficitar în care sunt gestionate deșeurile. Aproape 73% dintre organizațiile respondente cred însă că aceste probleme pot fi rezolvate și deja se implică, în parteneriat cu instituțiile publice, în procesul de luare a deciziilor și elaborare a politicilor publice pentru un mediu mai bun în București.
Raportul integral poate fi consultat pe www.platformademediu.ro, secțiunea Cercetare.

121 de cetățeni români din zona de conflict armat din Orientul Apropiat și membri de familie ai acestora au ajuns vineri dimineață în România. Este vorba despre evacuare coordonată de autoritățile române.
În total, sunt evacuate din zona de conflict militar 158 de persoane, cetățeni români și membri ai familiilor acestora, care au cerut sprijin autorităților române.

121 persoane au ajuns la București, iar alte 37 se află în siguranță în drum spre țară și urmează să sosească în România în următoarele ore.
Operațiunea s-a desfășurat cu avioane militare românești, care au aterizat într-o țară vecină zonei de conflict pentru a-i prelua pe cetățeni. Aceștia au fost transportați inițial din zona periculoasă cu mașini, pe rute sigure, cu ajutorul diplomaților români din regiune.

În prealabil, cetățenii români au fost transferați din zona de conflict armat prin mijloace auto pe rute sigure, prin grija și demersurile personalului diplomatic din regiunea respectivă, după ce au organizat un permanent contact și comunicare cu cetățenii din zona de conflict care și-au manifestat dorința de fi repatriați.

Au fost luate, de asemenea, conform legilor în vigoare, măsuri de protecție a siguranței naționale prin verificarea tuturor persoanelor evacuate la intrarea pe teritoriul național.
Guvernul, coordonat, prin ministerele de linie, misiunile diplomatice și consulare și serviciile de informații ale statului, va continua demersurile de asistență a cetățenilor români din zona de conflict armat și va desfășura, după caz, și alte misiuni de evacuare, în măsura în care situația și solicitările cetățenilor români o impun cu necesitate.

România a înregistrat progrese semnificative în transformarea digitală, potrivit unui raport semnat de președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Dragoș-Cristian Vlad. Documentul a fost prezentat în cadrul reuniunii dedicată liderilor digitalizării din Uniunea Europeană, desfășurată în Polonia.

Președintele ADR a evidențiat avansurile obținute în domeniul serviciilor publice electronice, digitalizării IMM-urilor și interoperabilității platformelor guvernamentale: „Obiectivul nostru este ca fiecare cetățean să poată interacționa 100% online cu statul român. Vom continua investițiile strategice, folosind toate liniile de finanțare disponibile”.

Documentul arată că România a înregistrat o creștere de 20,2% în digitalizarea serviciilor publice esențiale, semnificativ peste media UE de 3,6%.
De asemenea, serviciile publice transfrontaliere au crescut cu 45,1%, față de o medie europeană de 4,3%, iar pentru mediul de afaceri, România a raportat o creștere de 10,2% în serviciile naționale și 26% în cele transfrontaliere, depășind cu mult media UE de 0,9%.

ADR a anunțat și prioritățile următoare pentru digitalizarea administrației publice: interoperabilitate, arhitectură informațională unitară, portofel digital, securitate cibernetică și integrarea inteligenței artificiale în instituțiile publice.
Raportul prezentat la nivel european vine în contextul în care 21,8% din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este alocat componentelor digitale, reflectând angajamentul României față de accelerarea digitalizării.

Amenajarea hidroenergetică Livezeni-Bumbești a primit marți acordul de mediu. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Demnitarul a subliniat importanța demersului deoarece este vorba despre un obiectiv strategic pentru sectorul energetic, așteptat de decenii.

„După ani lungi de așteptare, întârzieri și blocaje constante cauzate de procesele pe bandă rulantă ale câtorva organizații de mediu, Livezeni-Bumbești primește azi, în sfârșit, Acordul de Mediu! Este vorba despre un proiect vital, în valoare de peste 1,1 miliarde de lei, care va genera anual 283 GWh energie curată și accesibilă pentru români și economia românească. Anul viitor putem finaliza lucrările, cel puțin la treapta Dumitra, unde gradul de finalizare este de 98%. Nu ne lăsăm până nu vom pune în funcțiune acest obiectiv strategic pentru sectorul energetic, așteptat de decenii”, a anunțat pe Facebook Sebastian Burduja.

Ministrul a mai spus că „independența energetică a României nu este negociabilă și nici nu cedăm vreun milimetru în fața șantajului energetic de la Est”.
„Am simțit disperarea localnicilor, care își doresc această investiție și nu înțeleg de ce cineva ar bloca aceste proiecte, care sunt aproape gata, invocând un presupus impact asupra mediului, pentru un rest de execuție infim. Le-am promis că mergem până la capăt pentru dreptul românilor de a-și produce singuri energia”, a precizat Burduja.

Administrația Prezidențială a anunțat că joi, la Palatul Cotroceni, vor avea loc consultări cu liderii partidelor parlamentare pentru desemnarea candidatului la funcția de Prim-ministru.

„În temeiul prevederilor art. 85 alin. (1) şi ale art. 103 alin. (1) din Constituția României, Președintele României, Nicușor-Daniel Dan, a invitat la Palatul Cotroceni președinții partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, pentru consultări privind desemnarea candidatului la funcția de Prim-ministru”, a transmis Administrația Prezidențială.

Consultările vor avea loc joi, 19 iunie 2025, după următorul program:
Ora 11:00 - Partidul Social Democrat (PSD);
Ora 11:30 - Alianța pentru Unirea Românilor (AUR);
Ora 12:00 - Partidul Național Liberal (PNL);
Ora 12:30 - Uniunea Salvați România (USR);
Ora 13:00 - Partidul S.O.S. România (SOS);
Ora 13:30 - Partidul Oamenilor Tineri (POT);
Ora 14:00 - Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR);
Ora 14:30 - Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale.

Călin Georgescu a anunțat că a contestat amenda de 200.000 lei primită de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Fostul candidat la alegerile prezidențiale a plătit jumătate din valoarea amenzii și a contestat sancțiunea în instanță.

Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, Călin Georgescu a declarat că a plătit jumătate din amenda primită de la Autoritatea Electorală Permanentă. „Am plătit, în termenul legal, jumătate din valoarea minimă și am contestat amenda în instanță. Termenul de judecată este în septembrie 2025, iar până atunci vom reveni cu noutăți în funcție de evoluția dosarului. Până la acel moment, vă rog să nu întreprindeți nicio acțiune”, a comunicat Georgescu.

El a avertizat cu privire la tentative de fraudă online în numele său

„Am fost informat că au apărut persoane care, în mod fraudulos, deschid conturi Revolut sau folosesc alte metode de donație și pretind că o fac în numele meu sau pentru mine. Nu am autorizat nicio astfel de inițiativă și nici nu voi autoriza vreodată. Vă rog să NU faceți plăți către astfel de conturi sau persoane. Singura informație oficială este cea publicată pe acest cont”, a precizat Călin Georgescu.

Ministerul Finanțelor a lansat o nouă ediție Tezaur. Lansarea ediției cu dobânzi de până la 7,9% a avut loc săptămâna trecută.

În perioada 10 iunie – 4 iulie, românii pot investi în titlurile de stat Tezaur, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 7,20%, 7,55%, respectiv, 7,90%. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt în forma dematerializatã.
Acestea pot fi cumpărate până în 2 iulie prin platforma Ghișeul.ro, până în 3 iulie online, numai de cãtre persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unitãților Trezoreriei Statului, până în 4 iulie de la sediul unitãților Trezoreriei Statului și până în 3 iulie în mediul urban și 2 iulie în mediu rural prin subunitãțile Poștei Române.

Veniturile obținute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile. Dobânda este anualã și se plãtește la datele de platã prevãzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat sunt transferabile și se pot rãscumpãra în avans. În plus, un investitor are libertatea de a efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulãrii subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuãrii subscrierii. Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

În primele ediții încheiate în acest an, românii au investit deja peste 14,5 miliarde lei, prin 346.011 ordine de subscriere.

Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a anunțat că Teatrul CUB din Iași va fi reconstruit. Investiția și costurile privind relocarea vor fi suportate de Primăria Iași și de Ministerul Culturii. Pe parcursul lucrării, activitatea teatrului se va desfășura în alt spațiu.

Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a mers luni la Iași pentru a discuta cu primarul Mihai Chirica și cu reprezentanții principalelor instituții culturale din oraș. Participanții la întâlnire au analizat pașii concreți pentru relocarea și reconstruirea Teatrului CUB, a informat Ministerul Culturii pe Facebook.

„Conform deciziei asumate de toate părțile implicate, noul Teatru CUB va fi construit pe actualul amplasament al parcării publice de pe str. Agatha Bârsescu. Noul proiect va fi realizat cu respectarea tuturor normelor și cerințelor actuale privind siguranța, confortul publicului și al artiștilor, accesibilitatea și dotările tehnice necesare unei săli moderne de spectacole”, a transmis Ministerul.
Viitorul sediu va fi modern.

„Ne dorim ca noul Teatru CUB să devină un exemplu de bună practică în ceea ce privește infrastructura culturală din România. Va fi o sală modernă, construită cu respectarea celor mai înalte standarde de siguranță, confort, accesibilitate și dotări tehnice, în beneficiul publicului și al artiștilor. Ministerul Culturii va fi un partener activ și dedicat în realizarea acestui proiect atât de necesar pentru Iași. Împreună am găsit soluția agreată astfel încât activitatea Teatrului CUB să continue aici, în vecinătate, în legalitate”, a declarat Natalia Intotero.

Pe lângă suma de bani pe care Primăria Municipiului Iași o va pune la dispoziție pentru relocare, va fi nevoie și de o investiție consistentă din partea Ministerului Culturii, a precizat Intotero.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a anunțat că la Regia Națională a Pădurilor-Romsilva Curtea de Conturi a descoperit „abateri semnificative și generalizate”.

Ministrul Mediului a explicat pe Facebook că la Romsilva este nevoie de reformă.
„Ani de risipă și de haos în administrarea patrimoniului statului. Asta a descoperit și Curtea de Conturi la Regia Națională a Pădurilor - Romsilva la cel mai recent control, în urma căruia concluzia a fost clară: <abateri semnificative și generalizate>. Verificările au scos la iveală atât gestionarea deficitară a patrimoniului public și privat al statului, cât și venituri rămase neîncasate din suprafețele date spre folosință temporară și cheltuieli cu salariile mai mari decât limitele bugetare - peste 66 milioane lei. Curtea de Conturi a semnalat că lipsesc aproape 2,5 milioane lei din fondul de accesibilizare al Regiei, destinat întreținerii și construirii de noi drumuri forestiere. De asemenea, Romsilva nu a încasat peste 3,2 milioane lei, bani care reprezintă valoarea lemnului vândut și exploatat din pădurile statului și nici nu a recuperat prejudiciile rezultate din tăieri ilegale, de peste 5 milioane lei. Pe de altă parte, Regia are întârzieri în respectarea termenelor de exploatare a lemnului, nu a calculat penalități de întârziere pentru contractele încheiate și a acceptat participarea la licitațiile de masă lemnoasă a unor operatori economici care nu îndeplineau criteriile legale”, a scris Mircea Fechet.

Potrivit ministrului, raportul Curții de Conturi arată că Romsilva nu a asigurat integritatea fondului forestier național, permițând ocuparea unor suprafețe de pădure fără a încasa veniturile aferente.

„În ciuda tuturor acestor nereguli, Romsilva și-a premiat toți angajații cu peste 216,5 milioane lei, fără o justificare reală a performanțelor acestora. Plățile necuvenite au depășit bugetele aprobate pentru anii 2021 și 2023, și au încălcat prevederile Contractului colectiv de muncă, potrivit căruia aceste beneficii se acordă individual, doar pentru rezultate deosebite”, a adăugat Mircea Fechet.
Curtea de Conturi a descoperit erori în calculul și plata salariilor și sporurilor.

„Clasele de salarizare și sporurile acordate s-au stabilit prin negociere individuală, astfel că s-a ajuns la situații în care salariați care ocupă același post au negociat niveluri salariale și sporuri diferite. De asemenea, Regia a practicat un tratament diferențiat pentru aceeași categorie de salariați. Același tip de spor a fost acordat în procente diferite, fără criterii obiective și transparente, iar angajați pe posturi de execuție au negociat și obținut salarii și sporuri mai mari decât cei aflați pe posturi de conducere. Raportul Curții de Conturi indică și faptul că membri ai Consiliului de Administrație au deținut simultan calitatea de salariați ai Regiei, precum și trei cazuri de conflict de interese, la direcțiile silvice Bihor, Călărași și Vrancea, acolo unde trei salariați au avut și calitatea de asociați ai unor societăți comerciale cu care Romsilva are relații contractuale, încălcându-se prevederile Codului Muncii, Contractului colectiv de muncă și Codului de conduită etică și profesională a salariaților RNP”, a precizat Mircea Fechet.

Circulația trenurilor este restricționată pe o magistrală feroviară din sudul țării. Măsura care vizează ruta București-Craiova este în vigoare până pe 30 iunie. Prin zonă pot să apară întârzieri.

Restricția a fost impusă din cauza unor lucrări pe sectorul Vadu Lat-Zăvestreni. CFR a întrerupt circulația pe una din cele două linii pentru a putea face intervenții finanțate prin PNRR.

Trenurile circulă în continuare, dar doar pe o singură linie, ceea ce provoacă întârzieri.

Compania feroviară spune că lucrările sunt necesare pentru îmbunătățirea siguranței traficului.

Cele mai citite

Error: No articles to display