Statuia lui Ioan Vodă cel Viteaz de la Roșcani va fi restaurată cu fonduri europene. Investiția în valoare de un milion de euro va fi realizată în cadrul unui proiect al Consiliului Județean Galați, realizat în cooperare cu parteneri din Raionul Cahul (Republica Moldova) și Asociația de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea Dunărea de Jos

„Consiliul Județean a preluat în administrare Statuia lui Ioan Vodă cel Viteaz, ridicată la Roșcani – parte integrantă a celui mai amplu complex monumental din județ – cu scopul de a identifica soluții pentru a-i reda strălucirea de altădată. Împreună cu partenerii din Raionul Cahul, Republica Moldova, și Asociația de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea Dunărea de Jos, am reușit să obținem o finanțare europeană de peste un milion de euro, pentru a consolida, restaura și pune în valoare întregul complex monumental de la Roșcani”, a explicat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Realizată de sculptorul Gheorghe Turcu, statuia lui Ioan Vodă cel Viteaz a fost inaugurată în anul 1976, pentru a marca patru secole de la bătălia în care voievodul moldovean și-a pierdut viața, apărând cu vitejie pământul țării în fața cotropitorilor otomani.

Atât soclul statuii, cu o înălțime de 6 metri, cât și statuia propriu-zisă, cu o înălțime de 4,5 metri, vor fi expertizate și restaurate. De asemenea, va fi refăcut întregul complex istoric, ce cuprinde o amplă platformă cu două terase, dar și o scară monumentală cu 28 de trepte.

Proiectul mai vizează promovarea patrimoniului istoric și cultural de pe ambele maluri ale Prutului, organizarea de cursuri de istorie pentru elevi, precum și derularea unor acțiuni care să pună în valoare potențialul turistic al regiunii.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, anunță că Republica Moldova va avea acces la roam like at home. Măsura se va aplica de anul viitor.

Zilele trecute, Negrescu s-a întâlnit cu ministrul de externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, pentru a discuta despre „consolidarea parteneriatului nostru și despre pașii concreți necesari în vederea integrării europene a Republicii Moldova.”

„Printre subiectele-abordate: planul de creștere economică pentru Moldova, proiectele comune cu România și sprijinul nostru constant pentru reformele necesare în drumul spre Uniunea Europeană. Mă bucur să anunț că, în urma inițiativei mele, biroul Parlamentului European de la Chișinău va fi deschis în curând – un semnal clar de sprijin politic și instituțional pentru cetățenii moldoveni. Totodată, Comisia Europeană a anunțat că începând cu anul 2026, Republica Moldova va avea acces la roam like at home”, a transmis Victor Negrescu pe Facebook.

Vicepreședintele PE a reiterat faptul că „România va rămâne cel mai important partener al Republicii Moldova” și că el va continua să lupte în Parlamentul European „pentru ca acest parcurs european să devină realitate cât mai curând.”

Consiliul Județean Maramureș anunță că alături de autoritățile din regiunea ucraineană Transcarpatia a finalizat și depus cu succes aplicația pentru un nou proiect strategic în cadrul Programului Interreg VI-A NEXT România–Ucraina.

Proiectul vizează pregătirea operațională și tehnică pentru deschiderea punctului de trecere a frontierei Yablunivka–Remeți, un obiectiv cu importanță majoră pentru conectivitatea regională și cooperarea bilaterală.

Proiectul propune, printre altele elaborarea de urbanism și a studiilor de fezabilitate pentru infrastructura rutieră și de control de frontieră, organizarea de acțiuni comune și reuniuni tehnice între autoritățile române și ucrainene, achiziționarea de echipamente mobile de supraveghere, inspecție și intervenție (drone, spectrometru portabil, sisteme de detecție) și consolidarea capacității instituționale a autorităților implicate în gestionarea frontierelor externe ale Uniunii Europene.

„Depunerea acestui proiect reprezintă un pas concret în direcția deschiderii unui nou punct de trecere rutieră între România și Ucraina, într-o zonă cu potențial economic, turistic și strategic considerabil”, a declarat Gabriel Valer Zetea, președintele Consiliului Județean Maramureș.

Proiectul a fost depus în termen, iar partenerii așteaptă acum evaluarea din partea Autorității de Management, a precizat Biroul de presă al Consiliului Județean Maramureș.

O stațiune nouă va fi construită pe litoralul românesc. Aceasta va fi ridicată de la zero între Costinești și Tuzla. Proiectul impresionant a fost anunțat săptămâna trecută de Selly.

Conform anunțului, stațiunea se va numi Nibiru și își propune să concureze cu destinații celebre, devenind un punct de atracție major în regiune.
Stațiunea Nibiru nu va fi dedicată exclusiv tinerilor și își propune să atragă vizitatori din toate categoriile de vârstă.

„În Nibiru avem ceva pentru toată lumea, toți merităm o experiență de calitate pe litoral. Va fi deschisă în fiecare zi pe durata sezonului cultural, cu spectacole zilnice. Astăzi anunțăm, de fapt, patru proiecte funcționale: un mall uriaș în aer liber, un spațiu pentru evenimente cu o capacitate de 50.000 de persoane., unul dintre cele mai mari din lume, un parc de distracții spectaculos și cel mai mare club de noapte de pe planetă, cu o capacitate de 30.000 de persoane”, a declarat Selly.
Investiția pentru prima etapă a proiectului se ridică la 50 de milioane de euro.

Premierul Ilie Bolojan a propus creșterea vârstei de pensionare în sistemul de justiție la 65 de ani. De asemenea, el vrea să impună plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu net.
Declarațiile au fost făcute în timpul unei conferințe are a avut drept temă reforma pensiilor speciale.

„Legat de vârstă și de vechime, propunem creșterea vârstei de pensionare și intrarea și în sistemul de justiție la vârsta de pensionare standard de 65 de ani. De asemenea, față de vechimea pe care astăzi o prevede legea de 25 de ani, ceea ce permite pensionarea la 48 de ani, propunem o creștere a vechimii după care te poți pensiona la 35 de ani. Asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat care lucrează de la început în sistemul de magistratură din România să iasă la pensie mai repede dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani”, a transmis Ilie Bolojan.

Conform propunerii, dacă magistrații vor ieși anticipat la pensie, ei vor pierde pentru fiecare an 2% din pensie.
„Aceste prevederi sunt de natură să crească vârsta de pensionare, să elimine această inechitate și să avem toți magistrații, azi avem din păcate o mică parte care au preferat să rămână să lucreze și le mulțumesc pentru că au optat să rămână în sistem și să lucreze după vârsta standard de pensionare, în activitate. Deci vom avea practic întregul corp al magistraților în activitate la maturitatea vârstei profesionale și eu cred că în anii următori se va vedea acest lucru prin calitatea activității de justiție din România, prin sentințe unitare, prin mai multă celeritate și în general prin îmbunătățirea cadrului în care funcționăm”, a adăugat Ilie Bolojan.

Propunerea vizează și o limitare a pensiilor la 70% din valoarea ultimului salariu net.
„Propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maximum 70% din ultimul salariu net. Deci nu 80% din brut cum este astăzi, ceea ce depășește salariul net, ci maximum 70% din ultimul salariu net”, a precizat Ilie Bolojan.

Secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, și-a prezentat luni, pe Facebook, cazierul judiciar. Niciodată în cazierul meu judiciar nu apare mențiunea unei condamnări, reabilitări sau prescripție a răspunderii penale, a spus Oprea. El a fost acuzat că a fost implicat într-un dosar de evaziune fiscală.

„Având în vedere dezbaterea din spațiul public revin cu aceleași precizări pe care le-am făcut de fiecare dată, în mod transparent, răspunzând întrebărilor reprezentanților mass-media. De fiecare dată când am fost numit în funcții publice a apărut întrebarea referitoare la calitatea mea de inculpat într-un dosar de evaziune fiscală”, a scris Radu Oprea.

Potrivit lui Oprea, judecătorii ÎCCJ s-au pronunțat prin două hotărâri judecătorești, fond si contestație, menținând un punct de vedere unitar că se impune desființarea actelor de urmărire penală.

„Acest dosar a fost trimis în judecată pe baza unui rechizitoriu de către procurorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție către Camera Preliminară de la ÎCCJ. Judecătorii ÎCCJ s-au pronunțat prin două hotărâri judecătorești, fond si contestație, menținând un punct de vedere unitar că se impune desființarea actelor de urmărire penală și restituirea cauzei la PÎCCJ. Procurorii au stabilit că nu se impune emiterea unui nou rechizitoriu si trimiterea mea în judecată având în vedere că toate aspectele juridice au fost lămurite. Așa se explică că niciodată în cazierul meu judiciar nu apare mențiunea unei condamnări, reabilitări sau prescripție a răspunderii penale.

Niciodată nu am fost sancționat si nu am plătit vreo amendă penală”, a explicat Radu Oprea.

La final, el a spus „că în anul 2012 când am fost ales senator am renunțat atât la calitatea de administrator al companiilor (lucru impus de lege), cât și la cea de acționar (calitate admisă de lege)”.

Romsilva anunță că Tribunalul Mureş a admis cererea de revizuire formulată de juriştii instituţiei şi a desfiinţat decizia prin care se retrocedau 43.227 hectare de păduri în judeţul Bacău, cu o valoare de 300 milioane de euro. Anunțul a fost făcut pe Facebook.

„O veste excelentă! Tribunalul Mureș a admis cererea de revizuire a Romsilva și a desființat decizia prin care se retrocedau 43.227 hectare de păduri în județul Bacău, cu o valoare de 300 milioane de euro”, a transmis Regia Națională a Pădurilor.

Anterior, un judecător al Tribunalului Covasna a retrocedat 43.227 hectare de păduri proprietatea publică a statului, administrate de către Direcţia Silvică Bacău.

„Suprafața de 43.227 hectare fond forestier administrată de Direcția Silvică Bacău, formată din trupurile de pădure Comănești, Palanca, Brătulești, Agăș, Ciobănuș și Dărmănești, a fost retrocedată de Tribunalul Covasna în aprilie 2012, după ce trei instanțe anterioare au stabilit că nu se poate reconstitui dreptul de proprietate pentru Elie Vlad Sturdza și Paltin Sturdza, aceștia fiind rude de gradul al V-lea cu defunctul Nicolae Ghica, moștenirea în linie colaterală fiind posibilă până la gradul IV de rudenie inclusiv”, a mai arătat Regia.

Romsilva a mai anunțat că „în urma plângerilor penale formulate de Regia Națională a Pădurilor, judecătorul Ordog Lorand Andras, care a decis retrocedărea ilegală a pădurii a fost condamnat, la fond, de către Curtea de Apel Brașov, la 7 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și luare de mită”.

„Însă, în noiembrie 2023, în apel, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că faptele s-au prescris și a decis încetarea procesului penal față de judecătorul Ordog Lorand Andras, dar a reținut că acesta a comis fapta de luare de mită, pretinzând suma de 50.000 de euro, pentru a da o soluție favorabilă lui Paltin Sturdza. Pe acest considerent, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a formulat cerere de revizuire a Deciziei 231/R/2012”, a precizat Romislva.
Ca urmare, după 20 de ani, se reia judecarea dosarului în care se solicită retrocedarea celor 43.227 hectare de pădure.

Garda Națională de Mediu anunță că a descoperit o țeavă de 50 cm în diametru deversează ape pluviale în apa în care turiștii din Năvodari fac baie. Am amendat primăria și am dispus dezafectarea țevii, au transmis reprezentanții GNM.
Garda Națională de Mediu a finalizat prima zi de control amplu pe litoral. Urmează încă 6 zile de inspecție și control în acțiunea ”UN MEDIU CURAT PENTRU UN TURISM SĂNĂTOS”, a anunțat GNM

„Din 30 de controale efectuate într-o singură zi am aplicat 29 de sancțiuni și amenzi de 845.000 de lei atât UAT-urilor cât și agenților economici.
Ce am găsit până acum nu arată deloc bine:
Pulberi în atmosferă, ridicate de șantiere ai căror administratori nu înțeleg să le întrerupă activitatea pe timpul sezonului. În numeroase cazuri nu există perdele de protecție în zona perimetrală a șantierului.

Deșeurile nu sunt colectate separat și de multe ori sunt abandonate în zonele turistice.
Unele plaje nu sunt curate.

O țeavă de deversare a apelor pluviale care se termină fix în buza apei, acolo unde turiștii fac plajă și baie. Ca urmare a acțiunii GNM, țeava de pe plaja de la Năvodari va fi dezafectată cel târziu mâine. Am amendat primăria Năvodari cu suma de 30.000 de lei și totodată am dispus măsuri de conformare, pe care le vom verifica, recurent inclusiv la finalul sezonului”, au explicat cei de la GNM.

Reprezentanții GNM vor face controale pe bandă rulantă.
”Semnalul nostru este foarte clar și vine cu un mesaj care se îndreaptă concomitent către autorități locale, agenți economici dar și către turiști. România nu are un sezon estival lung. Nu există nici o scuză credibilă pentru care, în cele 9 luni de extrasezon, să nu poți pregăti condiții de mediu sănătoase pentru sutele de mii de turiști români și străini care ajung la mare”, a declarat comisarul general GNM, Andrei Corlan.

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, anunță că încep lucrările de refacere a pieței Berceni-Olteniței. Vom construi un complex agro-alimentar nou-nouț, cu triplă funcțiune, a explicat edilul.
Lucrările încep săptămâna aceasta.

„Începem lucrările de refacere totală a pieței Berceni-Olteniței! Pentru început, vom dezafecta vechea structură, nesigură din multe puncte de vedere (securitate la incendiu, condiții igienico-sanitare etc.) pentru un comerț civilizat”, a transmis Daniel Băluță.

Primarul Sectorului 4 a prezentat detalii despre viitoarea piață.

„În locul ei, vom construi un complex agro-alimentar nou-nouț, cu triplă funcțiune, așa cum vedem în imaginile de mai jos. Practic, vom avea o zonă de piață, dedicată producătorilor autohtoni, cu tarabe, de unde vom putea cumpăra produse naturale, proaspete, autentice românești. Tot aici, vom avea și spații pentru brutărie, farmacie și alte asemenea mici unități economice de mare utilitate. Pentru tineri, va fi amenajată o zonă de relaxare și de socializare, atât de necesară în cadrul comunității noastre, mai ales că astfel de locații ne lipsesc. Noul concept presupune un spațiu nou și modern, atractiv din punct de vedere arhitectural, cu toate facilitățile necesare, în concordanță cu nevoile pe care societatea noastră le are în 2025, ca o continuare a progresului și a schimbărilor în bine din ultimii 10 ani”, a precizat Daniel Băluță.

Guvernul României a adoptat săptămâna trecută Hotărârea privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 288/2024, care reglementează traseele pedestre de interes național în scop recreativ. Potrivit Ministerului Economiei, actul normativ completează cadrul legal pentru atestarea, amenajarea și administrarea acestor trasee.

„România are locuri incredibile, iar Via Transilvanica e dovada vie că le putem pune în valoare cu pasiune și viziune. E un proiect care unește țara prin natură, cultură și povești locale. Până acum, inițiativele de genul acesta s-au făcut mai mult din ambiție decât cu sprijin legal. De azi, însă, avem reguli clare care permit recunoașterea oficială a traseelor de drumeție naționale. Sper ca exemplul Via Transilvanica să inspire și alte comunități să-și spună povestea și să transforme mersul pe jos într-o formă autentică de turism durabil”, a declarat Radu Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Pentru a primi atestarea, un traseu pedestru de interes național trebuie să îndeplinească mai multe criterii cumulative, printre care:
-să aibă o lungime de cel puțin 500 km și să străbată minimum 8 județe (sau cel puțin 200 km dacă traversează sau se învecinează cu situri naturale UNESCO);
-să parcurgă în proporție de minimum 70% din lungimea traseului zone naturale și rurale;
-să includă obiective turistice, precum: monumente istorice, situri arheologice, arii naturale protejate sau situri UNESCO;
-să fie însoțit de un ghid, care să cuprindă harta și elemente de identitate vizuală ale traseului, profilul cu diferențe de nivel, spații de cazare și alte informații turistice.
Traseele pedestre de interes național contribuie direct la punerea în valoare a unor zone autentice, mai puțin frecventate, adesea afectate de lipsa de investiții și depopulare, oferindu-le o nouă perspectivă de dezvoltare. Turiștii care aleg să le parcurgă se vor putea conecta, astfel, cu natura, poveștile și comunitățile locale, redescoperind valorile simple și susținând un turism responsabil și durabil.

Toate traseele vor beneficia de un sistem standardizat de semnalizare, cu marcaje vizibile și coerente – borne, indicatoare, balustrade sau refugii – astfel încât drumeții să poată urma ruta în siguranță, fără riscul de a se rătăci. Acest sistem unitar, gândit cu atenție la experiența călătorilor, contribuie la orientarea facilă, dar și la crearea unei identități vizuale distincte pentru fiecare traseu. În plus, legătura cu mijloace de transport la capetele traseelor asigură o accesibilitate mai mare, ceea ce transformă aceste trasee într-o opțiune viabilă chiar și pentru turiștii aflați la prima experiență de drumeție.
Procedural, traseele pedestre de interes național vor fi atestate la solicitarea inițiatorului, pe baza unei documentații tehnice care va include, printre altele, acordurile proprietarilor sau administratorilor terenurilor străbătute, precum și,

acolo unde este cazul, avizul administratorului ariei naturale protejate traversate. Evaluarea documentației se va realiza de către o comisie special constituită. Atestarea se va face prin ordin al ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenorialului și Turismului, care se va publica în Monitorul Oficial al României.
Amenajarea traseelor pedestre de interes național se realizează de către inițiator, în colaborare cu unitățile administrativ-teritoriale sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară de pe raza traseului. Împreună, au obligația de stabili o strategie pentru întreținerea, dezvoltarea și promovarea traseului, inclusiv stabilirea modului de cooperare și a responsabilităților privind aplicarea marcajelor și a semnalizării specifice, a precizat Ministerul Economiei.