Cristi Mihailescu

Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri că subvențiile acordate partidelor politice ar putea fi reduse odată cu rectificarea bugetară care urmează să fie prezentată în următoarele zile.

„Din punctul meu de vedere, toată lumea trebuie să fie parte la acest efort național, inclusiv partidele politice. Și dacă se propune, de exemplu, o reducere de 10% a posturilor în administrație, cel puțin în cea locală, nu văd de ce acest procent nu s-ar aplica și partidelor politice. Sunt convins că nu ar fi o catastrofă”, a declarat premierul.

Întrebat dacă diminuarea subvențiilor va fi prevăzută explicit în rectificarea bugetară, Bolojan a răspuns că detaliile vor fi cunoscute odată cu publicarea oficială a documentului: „Veți vedea datele în propunerea care va fi publicată cel mai târziu vineri.”

Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, îi îndeamnă pe românii eligibili pentru tichetul social de energie să se înscrie cât mai repede în platforma dedicată. Oficialul a precizat că primele plăți au fost efectuate și că sistemul funcționează normal, după ce întârzierile din colaborarea cu Poșta Română au fost rezolvate.

Manole a atras atenția la RFI că toți cei care se înscriu până la sfârșitul acestei luni vor primi și sumele retroactive pentru lunile anterioare, însă cei care vor amâna înscrierea până în decembrie sau ianuarie nu vor mai beneficia de acest avantaj.
Ministrul subliniază că procesul de înscriere este sprijinit de primării, Poșta Română și de rudele mai tinere, astfel încât persoanele mai în vârstă sau mai puțin familiarizate cu mediul digital să poată accesa sprijinul. „Este un efort colectiv și nu văd în acest moment motive de îngrijorare”, a afirmat Petre Florin Manole.

Coaliția de guvernare a decis prelungirea plafonării adaosului comercial pentru 17 alimente de bază, după ce măsura urma să expire la 1 octombrie.

Anunțul a fost făcut de Sorin Grindeanu, președinte interimar al PSD, care a subliniat că această decizie protejează puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici și medii.

Grindeanu a avertizat că eliminarea plafonării ar fi avut un impact negativ major, riscând să arunce peste un milion de români în sărăcie și excluziune socială până în 2026. Guvernul urmează să transpună rapid decizia printr-un act normativ.

Senatorul Gheorghe Ștefănache propune inscripționarea obligatorie a autovehiculelor publice pentru transparență și responsabilitate administrativă

Senatorul USR a depus un amendament la o inițiativa legislativă de management a consumului de carburant pentru autovehiculele instituțiilor publice, care este, de asemeni un produs USR.

Se urmărește introducerea obligației ca toate autovehiculele aflate în proprietatea sau folosința autorităților publice să fie inscripționate vizibil cu denumirea și sigla instituției de care aparțin.

Scopul reglementării este dublu:
- Crearea unui cadru administrativ transparent, care permite cetățenilor să identifice clar vehiculele publice în spațiul comun
- Prevenirea utilizării abuzive sau personale a bunurilor mobile achiziționate din fonduri publice
„Statul trebuie să fie vizibil, asumat și responsabil. Prin inscripționarea clară a autovehiculelor publice, reducem riscul de fraudă, consolidăm încrederea cetățenilor și promovăm o cultură a bunei gestiuni”, a declarat senatorul Gheorghe Ștefănache.
Inițiativa vine ca răspuns la multiple cazuri documentate de presă, în care angajați ai instituțiilor publice au folosit vehiculele în interes personal, uneori în mod fraudulos. În lipsa unor elemente de identificare oficiale, aceste abateri sunt greu de sesizat și sancționat.
Propunerea legislativă vizează modificarea O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, urmând ca detaliile tehnice privind inscripționarea să fie stabilite prin norme metodologice aprobate de Guvern.

Unitatea Medico-Socială Gănești a fost inaugurată marți, 23 septembrie, după finalizarea lucrărilor de modernizare a Pavilionului Central, Pavilionului I și Pavilionului II. Investiția, în valoare de 10 milioane de lei, a fost realizată prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) de către Consiliul Județean Galați.

„Acest proiect a fost realizat în primul rând cu gândul la cei peste 120 de pacienți cu afecțiuni psihice grave internați aici. Mulți dintre ei au fost, din păcate, abandonați de familie. Sunt oameni din toate categoriile de vârstă – de la 23 ani până la 70 de ani – unii internați de câțiva ani, alții chiar de peste patru decenii. Pentru ei, UMS Gănești înseamnă „acasă”, iar personalul care îi îngrijește reprezintă singura familie adevărată”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Cele trei pavilioane, cu o suprafață desfășurată de 1.047 mp, construite în urmă cu mai bine de 100 de ani, au fost modernizate din temelii: s-au refăcut fundațiile și structurile de rezistență, clădirile au fost reabilitate termic, toate instalațiile au fost înlocuite, iar dotările includ acum cele mai eficiente sisteme de climatizare, iluminat și panouri fotovoltaice pentru producerea energiei. În urma procesului de modernizare au fost instalate inclusiv sisteme de management energetic integrat și sisteme automatizate de control ce vor face posibilă economia de energie. La nivelul tuturor sistemelor tehnice ale clădirilor, se estimează o reducere cu aproximativ 80 la sută a consumurilor de energie și cu 90 la sută a emisiilor de carbon, comparativ cu starea de dinainte de renovare.

Nu în ultimul rând, spațiile interioare din cele trei pavilioane au fost recompartimentate, cu saloane de câte două paturi, mai multe grupuri sanitare și cabine de duș, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități. De asemenea, materialele folosite în spațiile interioare sunt unele mult mai ușor de întreținut și igienizat, special concepute pentru spațiile spitalicești. Pavilioanele reabilitate au fost echipate și cu mobilier medical nou – paturi, mese, saltele – pentru a asigura pacienților condiții la cele mai înalte standarde.

Acest proiect se adaugă celui din 2020, când la Gănești a fost ridicat un spital nou, în urma unei investiții de 14 milioane de lei din bugetul propriu al Consiliului Județean.

Ministrul Apărării Naționale, Liviu-Ionuț Moșteanu, a primit luni, 22 septembrie, vizita ambasadorului Ungariei în România, E.S. Katalin Kissne Hlatki, prima întâlnire după prezentarea scrisorilor de acreditare pe 8 iulie 2025.

Cei doi oficiali au discutat despre cooperarea bilaterală, consolidarea posturii de descurajare și apărare în cadrul NATO, precum și despre proiectele comune derulate la nivelul Uniunii Europene. Ministrul român a subliniat importanța participării la Bucharest Nine (B9) și Inițiativa celor Trei Mări (I3M), precum și a proiectelor comune precum Batalionul Mixt Româno-Ungar de Menținere a Păcii și Batalionul Multinațional de Geniu TISA.

România continuă să sprijine partenerii din vecinătate, Ucraina, Republica Moldova și statele din Balcanii de Vest, reafirmând angajamentul său pentru securitatea flancului estic al NATO. Ambele părți au convenit aprofundarea relațiilor bilaterale și cooperarea strânsă pentru securitatea euroatlantică și regională.

 

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a participat luni la cea de-a XIV-a ediție a Conferinței Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București. Oficialul a subliniat rolul strategic al spitalelor militare în sistemul sanitar românesc și a evidențiat atât experiența sa personală ca pacient al acestei unități, cât și importanța investițiilor realizate prin fonduri europene.

Rogobete a elogiat managementul generalului prof. univ. dr. Florentina Ioniță Radu, comandantul spitalului, pentru modul transparent și eficient în care a atras și utilizat resursele financiare. Ministrul a transmis că spitalele militare trebuie să rămână nu doar exemple de disciplină și eficiență, ci și modele de umanitate și profesionalism.

„Încrederea ne face bine. Doar prin respect, muncă și solidaritate putem construi un sistem de sănătate care să răspundă oamenilor cu demnitate și siguranță”, a declarat ministrul Sănătății.

Deputatul PSD, Viorica Sandu, anunță că dacă PNL și USR opresc plafonarea la alimentele de bază, prețurile vor exploda cu cel puțin 20% peste noapte. Dacă Guvernul nu prelungește plafonarea, vom acționa în Parlament în regim de urgență, transmite Viorica Sandu.

„Oamenii înaintea profiturilor. Plafonarea adaosului la alimente a adus scăderi reale de preț: pâinea, brânza, zahărul, făina, carnea și legumele sunt mai ieftine. Milioane de români au simțit acest lucru în buzunar. Dacă PNL și USR opresc plafonarea, prețurile vor exploda cu cel puțin 20% peste noapte. La asta se adaugă scumpirea energiei, accizele și TVA-ul. Impactul ar fi devastator pentru familiile cu venituri mici și medii”, avertizează Viorica Sandu.

Reprezentanta PSD mai spune că partidul său nu va permite această măsură.

„Nu există nicio „distorsiune de piață”: nu a fost penurie, producția a crescut, magazinele au rămas pline, iar retail-ul a făcut profituri consistent PSD nu va permite renunțarea la această măsură. Dacă Guvernul nu prelungește plafonarea, vom acționa în Parlament în regim de urgență”, a precizat Viorica Sandu.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a participat la Europe Future Forum de la Varșovia, unde a dezbătut alături de reprezentanți internaționali tema utilizării datelor colectate în mediul online și implicațiile acestora în dezvoltarea tehnologiilor emergente.

„Pentru a nu ne lua prin surprindere consecințele unor decizii europene, trebuie să fim acolo și să contribuim tehnic atunci când sunt decise”, a declarat ministrul Economiei și Digitalizării Radu Miruță.

În cadrul intervenției sale, ministrul a subliniat că evoluția tehnologică aduce beneficii majore, însă ridică și întrebări privind echilibrul dintre inovație și reglementare. Acesta a evidențiat rolul României în contextul european, subliniind atât pregătirea solidă a specialiștilor în inginerie software, cât și resursele naturale esențiale pentru dezvoltarea noilor tehnologii.

„Unde-i România în această schemă? La masă, înțelegând perfect subiectul, luând cuvântul și împingând pe cât se poate înspre ceea ce România are mai mult decât alții: o școală încă bună de inginerie software și pământuri rare, cum e grafitul, care stă la baza actualei limite în dezvoltarea inteligenței artificiale”, a adăugat Radu Miruță.

Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila, a semnat 6 noi contracte de finanțare pentru modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică din municipiile Brașov, București și Oradea. Valoarea totală a finanțării este de 177.749.011,96 de lei, suma fiind asigurată din bugetul Ministerului Dezvoltării, prin Programul Termoficare.

Astfel, pentru municipiul București, se vor aloca 42.539.057,08 lei pentru modernizarea magistralei de termoficare II Vest între căminele PV2 - CM20.

Totodată, în Brașov se va aloca suma de 54.862.558,84 de lei pentru reabilitarea unei părți din rețeaua de transport și distribuție a energiei termice din zona Florilor.

Pentru municipiul Oradea, au fost aprobate 4 obiective de investiții, în valoare totală de 80.392.396,04 lei, care vizează reabilitarea rețelelor de transport și distribuție a energiei termice aferente punctelor termice 108, 209, 210, 215, 521, 523 și 868, modernizarea Magistralei M1 – DN 600 (pe str. Podului și intersecției B-dul Dacia, str. Transilvaniei) și a bretelei de legătură pe străzile Eroului Necunoscut, Păcii și Rozmarinului, precum și realizarea unei centrale termice geotermale în incinta obiectivului Grădina Termală Ioșia.

”Pe lângă îndeplinirea obiectivelor de mediu, finanțarea acestor investiții în infrastructura de termoficare asigură creșterea calității vieții cetățenilor. Livrăm dezvoltare localităților și comunităților locale și în perioada financiară prin care traversăm”, a declarat ministrul Cseke Attila.

În prezent, în cadrul Programului Termoficare, sunt finanțate multianual 24 obiective de investiții, pentru modernizarea, reabilitarea, retehnologizarea și extinderea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică a localităților, cu o valoare totală de 2.675.629.613 lei, din care 2.052.430.261,05 lei reprezintă suma alocată din bugetul MDLPA.