Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a respins marți, într-o postare publicată pe Facebook, acuzațiile apărute în spațiul public, potrivit cărora este vizat într-un dosar penal privind presupuse fapte de complicitate la uzurparea funcției.

„Resping categoric acuzațiile care mi-au fost aduse și afirm fără echivoc că nu am săvârșit nicio faptă de corupție și nu am avut nicio implicare, directă sau indirectă, în activități care ar putea constitui complicitate la asemenea fapte”, a transmis acesta.

Oficialul militar a subliniat că are încredere că „adevărul va rezulta din analiza obiectivă a faptelor și a probelor”, însă a atras atenția asupra „momentului ales” pentru formularea acuzațiilor, în contextul în care dosarul s-ar afla în lucru de aproximativ un an.

„Nu pot să nu observ caracterul cel puțin curios al momentului ales pentru formularea acestor acuzații, în condițiile în care dosarul este instrumentat de aproape un an”, a mai precizat el.

În mesajul său, Gheorghiță Vlad a făcut referire și la activitatea Armatei Române, susținând că instituția și-a consolidat capacitatea operațională și credibilitatea sub conducerea sa, devenind „un reper de stabilitate și profesionalism”.

Totodată, acesta a afirmat că este pregătit să colaboreze cu organele judiciare și să ofere toate clarificările necesare.

„Voi acorda întregul sprijin necesar organelor judiciare și mă voi pune la dispoziția acestora ori de câte ori va fi necesar pentru clarificarea completă a situației”, a mai transmis șeful Statului Major al Apărării.

El a concluzionat că își va apăra „adevărul, reputația și credibilitatea instituției” și că are convingerea că „faptele și adevărul vor prevala”.

Consiliul Județean Galați a aprobat trei proiecte majore de investiții în valoare totală de peste 32 de milioane de lei pentru modernizarea, consolidarea și creșterea eficienței energetice a unor clădiri din cadrul Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Apostol Andrei” Galați – Secția Exterioară Ivești.

Anunțul a fost făcut de Costel Fotea, care a precizat că investițiile vizează trei pavilioane ale unității medicale, cu o suprafață totală de peste 15.000 de metri pătrați. Clădirile, vechi de aproape 140 de ani și încadrate în clasa I de risc seismic, vor fi reabilitate complet pentru a oferi condiții moderne și sigure pacienților și personalului medical.

Potrivit proiectelor aprobate, pentru Pavilionul Boli Cronice (C4) este prevăzută o investiție de 12,8 milioane de lei. Lucrările includ consolidarea seismică, refacerea acoperișului, modernizarea instalațiilor de încălzire, apă, iluminat și ventilație, precum și implementarea unor soluții de producere a energiei din surse regenerabile, prin montarea de panouri fotovoltaice, panouri solare și pompe de căldură. De asemenea, vor fi amenajate facilități pentru persoanele cu dizabilități.

Pentru Pavilionul Interne (C5), investiția se ridică la 11,1 milioane de lei și presupune consolidarea structurii de rezistență, refacerea acoperișului, modernizarea instalațiilor și implementarea unor sisteme moderne de eficiență energetică bazate pe energie regenerabilă.
Al treilea proiect vizează Pavilionul Pediatrie (C12), unde vor fi investite 8,4 milioane de lei pentru consolidarea clădirii, înlocuirea tâmplăriei, refacerea finisajelor și instalarea unor sisteme moderne de producere a energiei verzi.
„Pentru mulți locuitori din zonă, spitalul din Ivești este primul loc în care ajung atunci când au nevoie de îngrijiri medicale. Prin aceste investiții, ne respectăm angajamentele și contribuim la crearea unor condiții mai bune și mai sigure pentru pacienți, mai aproape de casă”, a transmis Costel Fotea.
Reprezentanții administrației județene susțin că modernizarea secției exterioare din Ivești face parte din strategia de dezvoltare a infrastructurii medicale din județ și are ca obiectiv creșterea calității serviciilor medicale oferite gălățenilor.

Primăria Municipiului București a anunțat luni începerea procesului de golire a Lacului Herăstrău, în cadrul unor lucrări de reabilitare și consolidare a malurilor. Operațiunea va începe marți și se va desfășura până la 8 iunie.

Potrivit unui mesaj publicat de Primăria Capitalei, angajații Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București vor începe evacuarea apei din lac, urmând ca după finalizarea acestei etape să fie introduse utilajele necesare lucrărilor.
Pe durata intervenției, fauna din zonă va fi relocată. Rațele vor fi transferate pe Lacul Floreasca, iar peștii vor fi mutați în alte lacuri, pe măsură ce nivelul apei va scădea.

Autoritățile locale au precizat că lucrările sunt necesare pentru punerea în siguranță a malurilor, unele dintre acestea fiind afectate de surpări.
„Lucrările presupun golirea lacului, curățarea cuvei lacului, care este murdară și colmatată, și execuția lucrărilor de sprijinire și consolidare a malurilor. Facem lucrări care să reziste 100 de ani”, a transmis primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu.
În luna mai, edilul anunțase demararea unor demersuri pentru refacerea Parcului Herăstrău, inclusiv elaborarea unui masterplan integrat pentru modernizarea și protejarea ansamblului peisagistic.
Lucrările la lac reprezintă una dintre etapele principale ale programului de reabilitare a parcului.

Ministerul Afacerilor Interne a semnat contracte și acorduri-cadru în valoare totală de peste 973 de milioane de euro, prin programul european SAFE, pentru modernizarea capacităților de intervenție, mobilitate și protecție civilă.

Potrivit unui comunicat al instituției, investițiile vizează consolidarea capacității operaționale a structurilor MAI în domenii esențiale precum mobilitatea militară, managementul victimelor multiple, protecția CBRNe (chimică, biologică, radiologică, nucleară și explozivă), evacuarea în masă, intervenția aeriană și navală, comunicațiile critice și securitatea informatică.

Cea mai mare parte a fondurilor, peste 431 de milioane de euro, este alocată managementului victimelor multiple și protecției CBRNe. Alte peste 292 de milioane de euro vor fi utilizate pentru gestionarea evacuărilor în masă, iar peste 121 de milioane de euro pentru modernizarea sistemelor de comunicații. Totodată, peste 115 milioane de euro sunt destinate achiziției de autospeciale, iar peste 10 milioane de euro proiectelor de mobilitate militară.
Printre cele mai importante contracte semnate se numără achiziția a două aeronave tactice Leonardo C-27J Spartan NG, în valoare de 245 de milioane de euro, a 12 elicoptere Airbus, pentru peste 280 de milioane de euro, precum și a unui simulator modern de zbor, evaluat la peste 43 de milioane de euro. Echipamentele vor fi utilizate de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU).

În domeniul mobilității, MAI a contractat achiziția a 5.000 de SUV-uri și 25 de microbuze cu 8+1 locuri, furnizate de Grupul Renault, în baza unui contract de aproape 116 milioane de euro. De asemenea, vor fi achiziționate 10 autospeciale blindate de transport și 110 vehicule destinate intervențiilor în cazul incidentelor cu victime multiple.
Reprezentanții ministerului susțin că investițiile contribuie la creșterea capacității de răspuns în situații de urgență și la consolidarea rezilienței instituționale în contextul provocărilor actuale de securitate.

Discursul instigator la ură și agresivitatea online continuă să se extindă pe platformele sociale din Europa, inclusiv în România, potrivit unui raport publicat de Eurostat și citat de Euronews.

Datele analizate în 20 de state europene arată că aproape jumătate dintre utilizatorii de internet au întâlnit online mesaje ostile sau degradante îndreptate împotriva unor persoane sau grupuri sociale. Cele mai ridicate niveluri de toxicitate online au fost raportate în Irlanda, Ungaria, Finlanda și Slovacia, în timp ce Letonia, Grecia, Germania și Lituania se află printre statele unde utilizatorii spun că întâlnesc mai rar astfel de conținut.

Potrivit raportului, principalele ținte ale discursului instigator la ură sunt opiniile politice, originea etnică și rasială, religia și orientarea sexuală.
Deși România nu figurează printre statele cu cele mai ridicate niveluri de toxicitate online, fenomenul este tot mai prezent pe platformele românești de social media. În ultimii ani, comentariile agresive, campaniile de hărțuire și mesajele radicale s-au intensificat în jurul subiectelor politice, al migrației, al conflictelor internaționale și al temelor legate de identitate și orientare sexuală.

Experții în comunicare digitală avertizează că algoritmii platformelor sociale favorizează deseori conținutul conflictual și emoțional, amplificând polarizarea și agresivitatea online, inclusiv în România. Nivelul discursului toxic a crescut vizibil în perioade electorale și în timpul unor crize majore, precum pandemia de COVID-19 sau războiul din Ucraina.

Un studiu publicat în revista științifică Nature indică faptul că tinerii bărbați reprezintă grupul care manifestă constant cele mai ridicate niveluri de ostilitate în discuțiile politice online.

Conform Observatorului European pentru Ura Online, platforma X rămâne rețeaua cu cel mai ridicat nivel de toxicitate din Europa, fiind evaluată ca mai agresivă decât Facebook, Instagram, TikTok sau YouTube. Cercetătorii au identificat drept cele mai răspândite forme de discurs instigator la ură conținutul antisemitic, anti-musulman, anti-LGBTQ+ și anti-refugiați.

Mai multe state europene pregătesc instrumente speciale pentru monitorizarea discursului toxic online. Spania a anunțat deja dezvoltarea unui sistem pentru măsurarea urii online, în timp ce Uniunea Europeană continuă demersurile pentru obligarea marilor platforme tehnologice să elimine mai rapid conținutul extremist.
Criticii acestor măsuri avertizează însă că limitarea discursului online poate genera controverse privind libertatea de exprimare și dreptul la opinii controversate.

România și Ucraina discută dezvoltarea unor proiecte comune în domeniul apărării, inclusiv producția de drone finanțată prin programul european SAFE, potrivit unui comunicat transmis de Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei.

Instituția ucraineană a anunțat că secretarul adjunct al Consiliului, David Aloyan, a avut o întrevedere la Kiev cu secretarul de stat din cadrul Ministerului Apărării Naționale al României, Sorin Moldovan, șef al Departamentului pentru Politica de Apărare, Planificare și Relații Internaționale.

Potrivit comunicatului, discuțiile s-au concentrat pe dezvoltarea formatului „Acordului privind Dronele”, considerat un instrument-cheie pentru extinderea cooperării dintre cele două state.

„O atenție deosebită a fost acordată dezvoltării și producției comune de drone, care vor fi finanțate în cadrul programului european SAFE”, a transmis Consiliul de Securitate al Ucrainei.
Cele două părți au analizat și implementarea unor proiecte comune de apărare în cadrul inițiativelor „Build with Ukraine” și „Build in Ukraine”.
De asemenea, oficialii au discutat despre aprofundarea cooperării în domeniul securității, în special în contextul situației de securitate din regiunea Mării Negre.

Conform sursei citate, David Aloyan a mulțumit României pentru sprijinul acordat Ucrainei și pentru disponibilitatea de a dezvolta o cooperare pe termen lung în domeniul securității și apărării. La rândul său, Sorin Moldovan l-a invitat pe oficialul ucrainean să efectueze o vizită la București pentru continuarea dialogului bilateral.

Partidul Social Democrat (PSD) a făcut vineri apel la toate formațiunile politice să înceteze confruntările interne pe teme de apărare națională și să acționeze unitar „în interesul național”, în contextul incidentului de securitate de la Galați.

Într-un comunicat de presă, social-democrații condamnă ceea ce numesc „încălcarea inacceptabilă a suveranității României de către Federația Rusă”, apreciind că „un astfel de comportament al unui stat arată nu numai disprețul la adresa dreptului internațional, cât și față de siguranța cetățenilor unui stat membru NATO”.
PSD susține că „agresorul este Federația Rusă” și cere tuturor partidelor să lase deoparte „orgoliile politice” pentru a contribui la înlăturarea rapidă a riscurilor de securitate la care sunt expuși cetățenii români.

Totodată, partidul respinge criticile formulate de președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, și de reprezentanți ai USR privind sesizările depuse la Curtea Constituțională în legătură cu legislația SAFE, despre care aceștia au afirmat că au afectat capacitatea de reacție a statului în cazul incidentului de la Galați.
„Sesizarea Curții Constituționale de către președintele Camerei Deputaților în privința OUG 38/2026 a avut drept scop înlăturarea incertitudinilor legislative generate de modul în care a fost emisă ordonanța și de o serie de alte prevederi introduse în actul normativ, fără nicio legătură cu instrumentul SAFE sau cu PNRR”, se arată în comunicatul PSD.
Social-democrații afirmă că demersul la CCR urmărește accelerarea unei decizii în termenul legal de 20 de zile și susțin că această procedură oferă mai multă claritate decât o eventuală sesizare a Avocatului Poporului.
PSD apreciază că incidentul de la Galați a scos la iveală „carențe grave ale sistemului de apărare național”, care necesită „decizii și acțiuni rapide de remediere”.
„Scandalul și orgoliile politice sau pasarea responsabilităților la alții trebuie să înceteze. România are nevoie de formarea rapidă a unui guvern funcțional care să instaleze profesioniști în structurile de conducere ale sistemului de apărare”, mai transmite partidul.
Reprezentanții PSD afirmă că sunt pregătiți să susțină instalarea rapidă a unui guvern „funcțional și responsabil”, care să asigure funcționarea eficientă a statului și a instituțiilor din sistemul de securitate națională.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat vineri, după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), că Federația Rusă poartă „întreaga responsabilitate” pentru incidentul produs în noaptea precedentă la Galați, în urma căruia doi cetățeni români au fost răniți.

„Am avut noaptea trecută un incident grav în care doi cetățeni români au fost răniți. Întreaga responsabilitate îi revine Rusiei”, a afirmat șeful statului.
Potrivit acestuia, autoritățile române au decis declararea consulului Rusiei de la Constanța drept persona non grata, iar Consulatul Rusiei de la Constanța urmează să fie închis.

„Am avut o dronă rusă, plecată din Rusia”, a spus Nicușor Dan.
Președintele a mulțumit partenerilor din Uniunea Europeană și NATO pentru solidaritatea manifestată după incident și a precizat că România accelerează măsurile pentru consolidarea capacităților de apărare împotriva dronelor.
„În ceea ce privește capabilitățile României față de acest tip de incidente, vreau să vă informez că în cadrul SAFE avem o componentă importantă dedicată care să corespundă acestor evenimente. Contractele se semnează zilele astea și o să se livreze într-un an sau doi echipamentele”, a declarat președintele.

aEl a adăugat că România are un contract cu Ucraina și un mecanism comun cu Statele Unite și Marea Britanie pentru întărirea capacităților de apărare.
„Până când aceste echipamente vor fi livrate, avem acorduri bilaterale pentru echipamente care să fie prezente în România”, a precizat Nicușor Dan.
Șeful statului a anunțat că în cadrul ședinței CSAT au fost analizate și măsurile de apărare civilă și reacția autorităților după incidentul de la Galați.
„Reacția de noaptea trecută a fost una rapidă. Domnul ministru ne-a prezentat măsurile care au fost deja luate pentru toată zona potențial afectată, sporire de număr de oameni. Pe zona aceasta suntem pregătiți”, a afirmat președintele României.

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat vineri că Armata României nu a putut doborî drona rusească de tip Geran-2 care a căzut în municipiul Galați, deoarece interceptarea acesteia ar fi putut provoca pagube mai mari în zona urbană sau ar fi riscat extinderea incidentului în afara teritoriului României.

„Da, era o dronă Geran 2. Da, a fost descoperită și urmărită pe radarul nou instalat în zona Galați, după incidentul de acum două săptămâni. Da, avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere. Da, în cele 4 minute cât s-a aflat în spațiul aerian românesc nu s-a putut trage fără ca proiectilul să facă pagube mai mari în municipiul Galați ori astfel încât proiectilul să nu ajungă în afara României și să fie considerată o imixtiune în războiul din Ucraina”, a transmis Miruță într-un mesaj publicat pe Facebook.

Potrivit ministrului interimar, Ministerul Apărării Naționale a ridicat de la sol două aeronave F-16 aflate în serviciul de Poliție Aeriană, acestea fiind sprijinite de un elicopter al Forțelor Aeriene Române.
Miruță a precizat că, după incident, a informat atât președintele României, cât și aliații NATO. El a anunțat că a avut o discuție telefonică și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

„Am avut o conversație telefonică în această dimineață cu Mark Rutte, secretarul general al NATO, căruia i-am argumentat încă o dată cât de important este ca ceea ce noi am solicitat oficial la nivel aliat să fie implementat în zona Dobrogei, până când capabilitățile anti-dronă de curând comandate de Ministerul Apărării vor fi livrate”, a afirmat ministrul.

Acesta a adăugat că România lucrează împreună cu aliații la măsuri suplimentare pentru întărirea securității pe Flancul Estic și a subliniat necesitatea achiziției unor noi sisteme de apărare antiaeriană.
„Da, avem nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol”, a transmis Miruță, susținând că actuala conducere a ministerului a continuat programele de înzestrare militară și că România are acum, prin programul SAFE, opt sisteme de apărare antidronă în procedură de achiziție.
În noaptea de joi spre vineri, o dronă rusească de tip Geran-2 a căzut prin acoperișul unui bloc cu 10 etaje din Galați, provocând o explozie și un incendiu. Două persoane au suferit răni ușoare și au fost transportate la spital pentru investigații. Locatarii imobilului au fost evacuați după incident.

Nadia Comăneci s-a întâlnit, joi, la Palatul Victoria, cu premierul Ilie Bolojan, vicepremierul Tánczos Barna și președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român, Mihai Covaliu, în contextul organizării evenimentelor dedicate aniversării a 50 de ani de la obținerea primei note de 10 din istoria gimnasticii mondiale.

Întâlnirea a avut loc înaintea Galei „50 de ani de la prima notă de 10.00”, programată pentru 29 mai, la Palatul Parlamentului, și a „Galei Campioanelor”, care se va desfășura pe 31 mai, la Onești.

Cele două evenimente sunt incluse în calendarul manifestărilor organizate în cadrul Anului Nadia Comăneci, dedicat celebrării performanțelor obținute de fosta mare gimnastă de-a lungul carierei sale.

„Numele Nadiei Comăneci este asociat cu performanța, indiferent de ce generație este rostit. Însă drumul spre succes a fost posibil doar prin muncă temeinică, seriozitate și talent. Întreaga carieră a Nadiei Comăneci inspiră și motivează. Îi mulțumesc pentru ceea ce a făcut pentru România și pentru că a fost un ambasador al țării noastre în lume”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

În cadrul discuțiilor a fost menționat și proiectul de modernizare și extindere a bazei sportive a Clubului Sportiv Municipal Onești, unde s-a antrenat Nadia Comăneci.

Guvernul a aprobat recent investiția, la propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, valoarea totală a proiectului depășind 122 de milioane de lei.