Eurodeputatul Victor Negrescu afirmă că anul 2026 va fi unul decisiv pentru viitorul finanțărilor europene ale României, subliniind că miza nu mai este doar atragerea fondurilor, ci transformarea acestora în rezultate reale pentru economie și cetățeni.
Declarațiile au fost făcute după o întâlnire de lucru cu Comisarul European pentru Bugete, Piotr Serafin, desfășurată la finalul anului, într-un context marcat de finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) și discuțiile despre nivelul bugetului european.

„Mesajul meu este clar: voi continua să fac tot ceea ce trebuie pentru a mă asigura că România atrage cât mai mulți bani europeni, dar nu este suficient doar să bifăm proiecte. Fondurile europene nu sunt un exercițiu contabil și nici o cursă de absorbție fără sens. Ele trebuie să: rezolve probleme structurale, întărească statul, economia și comunitățile locale, lase ceva durabil în urmă: infrastructură, servicii publice mai bune, competențe, încredere”, a declarat Victor Negrescu.

Eurodeputatul a subliniat că România are nevoie de prioritizare, coerență și decizii rapide, precum și de o legătură mai strânsă între instituțiile europene și realitatea din teren. Potrivit acestuia, 2026 nu ar trebui să fie „anul în care am cheltuit bani”, ci anul în care investițiile europene au fost utilizate corect și eficient.

Victor Negrescu deține mai multe roluri-cheie la nivel european, fiind raportor pentru implementarea PNRR, membru al comisiei de monitorizare a mecanismului de redresare din Parlamentul European, raportor pe dosare esențiale privind viitorul CFM și coordonator, la nivelul social-democraților europeni, al grupului de lucru dedicat acestor teme.
Voi continua să fac tot ceea ce este necesar pentru ca România să atragă cât mai mulți bani europeni și să îi transforme în investiții care contează, a precizat eurodeputatul.

Barajul Paltinu a revenit la normalitate operațională, însă necesită intervenții majore pe termen mediu, a anunțat în această săptămână Administrația Națională „Apele Române” (ANAR).

În prezent, barajul funcționează cu un coeficient de umplere de 53,94%, echivalentul unui volum de 27,781 milioane de metri cubi de apă, suficient pentru a acoperi necesarul de apă brută pentru județul Prahova pe termen mediu și lung, după o perioadă marcată de restricții și intervenții tehnice.

Duminică, 28 decembrie, ANAR a efectuat noi lucrări de stabilizare, repornind ambele hidroagregate de joasă adâncime ale Hidroelectrica, în condiții controlate. Debitului evacuat către lacul de acumulare Voila a fost menținut între 4 și 4,5 metri cubi pe secundă, timp de 10–12 ore, fără impact asupra alimentării cu apă a populației.

ANAR a subliniat că barajul Paltinu are un rol strategic multiplu: alimentare cu apă, producere de energie electrică și protecție împotriva inundațiilor.

Deși sistemul este operațional, instituția avertizează că este necesară continuarea lucrărilor de prevenție, inclusiv extinderea capacităților de stocare, realizarea de rezervoare suplimentare, forarea de puțuri și modernizarea infrastructurii existente.
Pe termen mediu, ANAR anunță că va fi necesară o intervenție majoră, care va include repunerea în funcțiune a echipamentelor de golire de fund și alte proceduri esențiale pentru exploatarea sigură și sustenabilă a barajului.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat inițierea unei consultări publice privind modificări legislative în domeniul medical, cu accent pe prevenție, prin punerea în transparență decizională a unui proiect de Hotărâre de Guvern.

Potrivit ministrului, actul normativ creează cadrul legal necesar pentru ca prevenția „să iasă din zona declarativă și să devină o politică publică aplicabilă”. Rogobete a subliniat că prevenția trebuie să ajungă la oameni din timp, nu să fie invocată doar atunci când boala este deja instalată și opțiunile de intervenție sunt limitate.

Printre modificările propuse se numără introducerea, în cadrul Programului național de prevenire, supraveghere și control al infecției HIV/SIDA, a profilaxiei pre-expunere (PrEP) pentru persoanele neinfectate, dar cu risc de expunere. Măsura este utilizată la nivel european și are o eficiență dovedită în reducerea riscului de infectare.

În domeniul sănătății mintale, proiectul prevede crearea cadrului pentru intervenție timpurie, prin asigurarea accesului la testare rapidă pentru identificarea precoce a consumului de substanțe psihoactive și introducerea evaluării psihologice pentru copiii sub 18 ani.
De asemenea, prin aceeași Hotărâre de Guvern, se propune înființarea a trei programe naționale de sănătate publică:

Programul național de screening pentru cancerul de sân, col uterin și colorectal, care stabilește un cadru coerent de screening la nivel populațional;
Programul național de screening neonatal, destinat identificării precoce a unor afecțiuni grave la nou-născuți;
Programul național de îngrijiri paliative, care vizează extinderea serviciilor pentru pacienții cu boli cronice progresive, inclusiv prin îngrijiri la domiciliu, în ambulatoriu, spitalizare de zi și echipe mobile.
Ministrul Sănătății a precizat că transparența decizională este un instrument de lucru esențial și a invitat specialiștii și publicul să transmită observații și propuneri care să contribuie la dezvoltarea unor programe funcționale și adaptate realităților din sistemul sanitar.

Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European, susține că simplificarea PNRR-urilor reprezintă un avantaj pentru România și poate permite economisirea a miliarde de euro din fonduri europene.

Negrescu, care a coordonat la nivelul PE raportul privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), adoptat recent cu o largă majoritate, a declarat că raportul prevede reguli mai simple, posibilitatea corectării erorilor din planurile naționale și adaptarea PNRR-urilor la realitățile actuale.

„Anul acesta, prin raportul privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, am propus reguli mai simple, posibilitatea corectării erorilor din plan, adaptarea PNRR-urilor la realitățile actuale și continuarea proiectelor prin alte programe operaționale”, a afirmat Negrescu.
El a adăugat că va continua să acționeze la nivel european pentru ca România să nu piardă fonduri europene, subliniind importanța utilizării eficiente a resurselor disponibile.

Deputatul PSD Viorica Sandu anunță că subvenția APIA pentru pășuni va fi acordată și fermierilor fără animale, în urma unei noi reglementări care elimină obligația privind încărcătura minimă de animale pe hectar. Măsura vizează proprietarii de pajiști permanente și are ca scop facilitarea accesului echitabil la plățile pe suprafață din fonduri europene.

Noua lege prevede că fermierii pot beneficia de sprijin financiar chiar dacă nu dețin animale, cu condiția să întrețină terenul agricol. Potrivit deputatului Viorica Sandu, modificarea legislativă reprezintă „un pas important pentru agricultură”, oferind mai multă predictibilitate fermierilor și eliminând barierele administrative care au afectat în special micii proprietari de pășuni.

„Singura condiție rămâne cosirea vegetației cel puțin o dată pe an, pentru menținerea terenului în bune condiții agricole. Legea intră în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial și reprezintă un pas important pentru acces echitabil la fondurile europene”, a transmis deputatul Viorica Sandu. 

Ședința Curții Constituționale a României (CCR) în care este analizată legea privind pensiile magistraților s-a încheiat luni cu o nouă amânare. Următoarea ședință a fost programată pentru data de 16 ianuarie.

La ședința de luni au fost prezenți doar cinci dintre cei nouă judecători ai CCR. Actul normativ aflat în analiză vizează modificări substanțiale ale pensiilor de serviciu ale magistraților.
Sesizarea a fost trimisă Curții Constituționale după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua variantă a proiectului de lege. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în unanimitate să conteste actul normativ, argumentând că noile prevederi afectează independența justiției și echivalează cu desființarea pensiei de serviciu a magistraților. Decizia a fost adoptată cu votul tuturor celor 102 judecători prezenți.

Prima formă a legii a fost respinsă de CCR în 20 octombrie, pe motivul lipsei avizului Consiliului Superior al Magistraturii.
Proiectul aflat în prezent în analiza Curții prevede ca pensia magistraților să fie calculată la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizație netă. De asemenea, sunt propuse creșterea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani și majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani.

Aplicarea noilor prevederi ar urma să se facă etapizat, pe o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Conform proiectului, în anul 2042, magistrații ar urma să se poată pensiona la vârsta de 65 de ani.
Curtea Constituțională a intrat în dezbaterea legii și duminică, însă pronunțarea unei decizii a fost amânată. La un moment dat, ședința a fost suspendată, iar ulterior nu a mai putut continua din cauza lipsei cvorumului, după ce judecători propuși de PSD ar fi părăsit sala.

Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj de Crăciun, în care le-a urat românilor sărbători liniștite și a făcut apel la speranță și încredere într-un viitor mai bun.

„SĂRBĂTORI FERICITE! HRISTOS S-A NĂSCUT!”, a scris premierul într-un mesaj public, adresat tuturor românilor.

Ilie Bolojan le-a urat acestora „un Crăciun liniștit, cu sănătate, speranță și credință într-un viitor mai bun”, subliniind importanța solidarității și a încrederii într-o perioadă marcată de dificultăți economice și sociale.

Înmatriculările de autoturisme noi au înregistrat o scădere ușoară în primele 11 luni ale anului 2025, potrivit datelor publicate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA).

Conform sursei citate, în perioada ianuarie–noiembrie 2025 au fost înmatriculate 134.653 de autoturisme noi, în diminuare cu 0,6% față de intervalul similar al anului trecut.

În schimb, luna noiembrie 2025 a consemnat o evoluție pozitivă, cu un avans de 36% al înmatriculărilor, până la 13.817 unități, comparativ cu noiembrie 2024.

Segmentul autoturismelor 100% electrice a înregistrat cel mai dinamic ritm de creștere: în noiembrie 2025 au fost înmatriculate 1.052 de unități, cu 114% mai multe față de luna corespunzătoare din 2024.

Senatul a adoptat, săptămâna aceasta în calitate de cameră decizională, inițiativa legislativă depusă de fosta senatoare USR Silvia Dinică, în prezent secretar de stat în Ministerul Muncii, care vizează creșterea accesibilității învățământului superior pentru studenții cu dizabilități.

Potrivit inițiatorilor, legea urmărește eliminarea barierelor fizice, digitale și educaționale din mediul universitar și crearea unor condiții reale de egalitate de șanse pentru tinerii cu dizabilități și cu cerințe educaționale speciale.
„Fiecare tânăr merită șansa de a-și construi viitorul, iar statul trebuie să garanteze această șansă. Dacă un student cu dizabilități nu poate ajunge fizic la facultate, trebuie să poată participa online. Iar pentru studenții surzi, Limba Semnelor Române trebuie tratată ca limbă maternă, așa cum prevede deja legea”, a declarat Silvia Dinică.

În plenul Senatului, președintele Comisiei pentru învățământ, senatorul USR Irineu Darău, a subliniat că noile prevederi creează premisele unui sistem universitar incluziv. „Vrem ca un student cu dizabilități să poată face tot ce face un student fără dizabilități. Nu ne dorim abandon universitar din cauza unor limitări ale infrastructurii. Inițiativa include, pe lângă persoanele cu dizabilități, și pe cele cu nevoi educaționale speciale, așa cum se întâmplă în învățământul preuniversitar”, a afirmat Darău.

Printre prevederile adoptate se numără dreptul studenților cu dizabilități de a participa online la cursuri și seminare atunci când nu se pot deplasa fizic la facultate sau când campusurile nu sunt complet accesibilizate, includerea explicită a limbii semnelor, precum și recunoașterea persoanelor cu cerințe educaționale speciale în învățământul superior.
Inițiativa a fost adoptată cu 113 voturi „pentru”, două voturi „împotrivă” și o abținere. Legea urmează să fie trimisă spre promulgare președintelui României, Nicușor Dan.

Primul corp de clădire al unui spital județean construit de la zero în România după 1989 a fost finalizat la Bistrița, prin finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au anunțat autoritățile.

Noul corp al Spitalului Județean de Urgență Bistrița-Năsăud reprezintă cea mai mare investiție în sănătate realizată prin PNRR la nivelul județului și una dintre cele mai mari investiții din fonduri europene nerambursabile pentru sănătate la nivel național. Valoarea totală a proiectului depășește 606 milioane de lei., anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Clădirea are o capacitate de 235 de paturi și include secții medicale esențiale, un bloc operator modern, cardiologie intervențională cu sală hibridă de angiografie, neurochirurgie, neurologie, gastroenterologie intervențională, ginecologie, ORL, hemodializă și recuperare neurologică. Infrastructura a fost concepută pentru gestionarea cazurilor medicale complexe, intervenții rapide și creșterea siguranței pacientului.

Proiectul integrează digitalizarea încă din faza de construcție. Paturile sunt conectate la un sistem informatic care permite acces rapid la datele pacientului, monitorizare la distanță și colaborare medicală în timp real, inclusiv pentru obținerea unor opinii medicale suplimentare în cazuri critice.

În paralel cu realizarea noii clădiri, corpul vechi al spitalului a fost modernizat, fiind reabilitat din punct de vedere structural, dotat cu echipamente medicale moderne și integrat în fluxuri digitale de lucru.

În prezent, aproximativ 240 de medici profesează în cadrul Spitalului Județean de Urgență Bistrița-Năsăud, autoritățile subliniind că investițiile în infrastructura medicală contribuie la atragerea și menținerea personalului medical.
Finalizarea acestui proiect marchează prima clădire de spital realizată și finalizată prin PNRR în România și este un moment de referință pentru investițiile în sistemul public de sănătate, a precizat Rogobete.