Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a eliberat, în primele zece luni ale anului 2025, peste 2,2 milioane de documente în format electronic, prin platformele Myeterra.ancpi.ro și epay.ancpi.ro.

În perioada iunie – octombrie 2025, proprietarii au descărcat gratuit 390.766 de extrase de carte funciară pentru informare și extrase din planul cadastral prin platforma Myeterra.ancpi.ro. Doar în luna octombrie au fost emise 119.463 de extrase de carte funciară și 18.932 de extrase din planul cadastral.

Paralel, în intervalul ianuarie–octombrie 2025, platforma epay.ancpi.ro a furnizat 1.883.561 de documente. În luna octombrie, au fost eliberate online 154.060 de extrase de carte funciară și 22.927 de extrase din planul cadastral. Platforma a înregistrat, de asemenea, 8.323 de utilizatori noi și 133.928 de comenzi.

Extrasele pentru proprietari sunt eliberate gratuit atât online, cât și la ghișeu. Pentru ceilalți solicitanți, documentele costă 20 de lei (extras de carte funciară) și 15 lei (extras din plan cadastral). Documentele disponibile electronic pot fi descărcate în câteva minute, iar cele neconvertite digital sunt livrate în maximum două zile lucrătoare.
ANCPI precizează că peste 27,1 milioane de proprietăți sunt înregistrate în sistemul informatic integrat de cadastru și carte funciară, ceea ce permite generarea rapidă a documentelor solicitate. Extrasele eliberate online, fără semnătură olografă, sunt recunoscute de instituții publice, bănci, notari și avocați.

Lucrările de consolidare și refacere a sectorului de drum și a podurilor de pe DJ 251, în zona localității Cudalbi, afectate de viiturile din septembrie 2024, au fost finalizate, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Potrivit acestuia, investiția derulată de Consiliul Județean Galați depășește 2 milioane de lei și a vizat atât refacerea infrastructurii rutiere, cât și consolidarea celor două poduri din zonă – podul „de la Dogaru” și podul peste pârâul Vâlcica, afluent al râului Geru.

Fotea a precizat că, odată cu aceste intervenții, riscul de probleme în perioadele cu ploi abundente este redus semnificativ, în condițiile în care albia pârâului a fost regularizată și betonată pe o lungime de aproape 200 de metri, lucrări aflate în faza finală.
Președintele CJ Galați a mulțumit primarului comunei Cudalbi, Petrică Gheonea, pentru sprijinul acordat în derularea proiectului, subliniind că investițiile de pe DJ 251 contribuie la creșterea siguranței locuitorilor și a gospodăriilor din zonă.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că România va transmite pe 28 noiembrie o scrisoare către Comisia Europeană în care va detalia toate demersurile întreprinse pentru îndeplinirea reformei pensiilor magistraților, jalon aflat la baza suspendării unei plăți din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Oficialul avertizează însă că acest pas nu asigură recuperarea fondurilor.

„Această suspendare provine din faptul că, timp de mai bine de patru ani de zile, România n-a îndeplinit o reformă pe care și-a asumat-o sau nu a adus suficiente dovezi că această reformă rezolvă problema de echitate și sustenabilitate în sistemul de pensii”, a declarat Pîslaru, joi, într-o conferință de presă.
Referindu-se la avizul Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul a subliniat că se așteaptă la un răspuns rapid: „În spiritul principiului cooperării loiale între instituții, care e un principiu constituțional, ne așteptăm ca CSM să avizeze cât mai rapid acest proiect. Iar Guvernul își va face datoria și va împinge această reformă până la sfârșit”.

Pîslaru a precizat și care sunt pașii următori în încercarea deblocării fondurilor europene: „Pe 28 noiembrie, când punem scrisoarea cu privire la îndeplinirea acestui jalon, să aducem toate dovezile și foarte explicit vreau să fiu, că guvernul a făcut tot ce a ținut de guvern, că parlamentul a făcut tot ce a ținut de parlament, ca acest jalon să fie îndeplinit”.
Potrivit ministrului, Comisia Europeană ar urma să transmită un răspuns în aproximativ două luni. În acest interval, Pîslaru consideră necesară promulgarea legii, astfel încât procesul de evaluare să aibă la bază un cadru legislativ complet.
„Moment în care sistemul de audit și de verificare al Comisiei Europene va decide dacă elementele întrunite (…) sunt sau nu sunt penalizate proporțional, neproporțional, total, parțial sau cât sunt”, a explicat el.
Dragoș Pîslaru a încheiat prin a avertiza că, în ciuda eforturilor de prezentare a progreselor, rezultatul nu este garantat: „Aceste lucruri […] nu garantează, ca să fiu foarte explicit, că România va putea recupera cei 231 de milioane de euro.”

Guvernul a anunțat publicarea în procedură de transparență decizională a proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, document coinițiat de Ministerul Muncii și Ministerul Justiției.

Potrivit proiectului, pensia de serviciu va fi calculată la un cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani de activitate, fără a depăși însă 70% din ultima indemnizație netă încasată.

Actul normativ introduce și o perioadă de tranziție de 15 ani către vârsta standard de pensionare de 65 de ani, interval care va începe la 1 ianuarie 2026.

De asemenea, pentru îndeplinirea vechimii minime de 25 de ani necesare pensionării în magistratură, proiectul prevede că perioada asimilată activității în alte domenii juridice va putea fi de cel mult 10 ani.
Executivul își exprimă speranța că procesul de avizare, inclusiv din partea Consiliului Superior al Magistraturii, va fi realizat cu celeritate, având în vedere importanța accelerării procedurii legislative.

Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) în privința legii de aprobare a ordonanței de urgență care prevede înființarea unui nou Registru Unic Electronic de Boli Transmisibile.

Potrivit sesizării, legea permite stocarea tuturor datelor medicale și personale, inclusiv diagnostice și istoricul complet al bolilor, pe întreaga durată a vieții unei persoane și încă 180 de zile ulterior, fără a oferi posibilitatea de a solicita ștergerea acestora, chiar și atunci când nu mai există risc de transmitere.

Nicușor Dan consideră că dispozițiile constituie „o ingerință disproporționată în viața privată”, contrară articolului 26 din Constituție.
Acesta subliniază că legislația trebuie să includă garanții clare privind protecția datelor sensibile: „Trebuie să existe reguli precise, garanții împotriva abuzurilor și sancțiuni ferme pentru încălcarea confidențialității. Legea folosește însă termeni neclari, nu distinge între persoanele obligate să raporteze și cele care pot accesa datele și lasă aspecte esențiale în seama unor acte administrative secundare.”

Președintele precizează că digitalizarea în sănătate este esențială pentru prevenirea și controlul bolilor transmisibile, însă aceasta trebuie realizată cu respectarea limitelor constituționale și cu asigurarea protecției vieții private și a demnității umane.

Guvernul a finalizat proiectul de restructurare a administrației locale, document care prevede reduceri de personal în primării și prefecturi, schimbări în organizarea poliției locale și reguli noi privind funcționarea jocurilor de noroc. Proiectul, aflat încă în negocieri la nivelul Coaliției, ar putea suferi modificări înaintea adoptării.

Potrivit draftului consultat, primăriile vor fi obligate să reducă cu 30% numărul total de posturi prevăzute, fără ca reducerea să depășească 20% dintre posturile ocupate. În anul 2026, autoritățile locale vor putea alege între tăierea posturilor și diminuarea cheltuielilor de personal, însă din 2027 reducerea de posturi devine obligatorie.

Și instituțiile prefectului vor fi vizate de restructurare. Numărul total de posturi va fi redus cu 25%, cu excepția serviciilor de pașapoarte, permise și înmatriculări. Procesul de reorganizare trebuie finalizat până la 1 martie 2026.
Proiectul schimbă și regulile privind poliția locală. Numărul de posturi va fi calculat la un raport de un polițist local la 1.200 de locuitori, față de 1.000 în prezent. Localitățile cu mai puțin de 4.500 de locuitori vor putea înființa poliție locală doar dacă acoperă integral cheltuielile din venituri proprii, cu un maximum de trei posturi permise. În plus, în localitățile rurale dotate cu sisteme video de supraveghere nu va mai fi obligatorie asigurarea personalului de pază.

Un alt capitol important vizează jocurile de noroc. Consiliile locale vor decide dacă permit sau nu funcționarea acestora pe raza localităților. Unde acestea vor fi autorizate, va fi necesară obținerea unei autorizații anuale de funcționare.
Proiectul introduce și măsuri menite să crească gradul de colectare a taxelor locale. Cetățenii vor fi obligați să prezinte dovada achitării dărilor pentru a putea cumpăra o locuință sau un autovehicul, iar numele datornicilor vor putea fi publicate. Recuperarea permisului de conducere după suspendare va fi condiționată de plata amenzilor datorate bugetului local.

Reorganizarea vizează și aparatul central. Numărul de posturi din cabinetele premierului, vicepremierilor și miniștrilor va fi redus, la fel și în primăriile mari sau în Consiliile Județene, în funcție de numărul de locuitori.
Coaliția continuă discuțiile asupra formei finale a proiectului, iar măsurile pot fi ajustate înainte de transmiterea documentului către Guvern pentru adoptare.

Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a cerut premierului Ilie Bolojan identificarea unei formule pentru preluarea și finalizarea proiectelor publice din județ ale căror lucrări au fost oprite de Guvern. Este vorba despre săli de sport, unități medicale și clădiri culturale finanțate inițial de Compania Națională de Investiții (CNI).

„Lucrările la nouă obiective din Timiș, finanțate de Compania Națională de Investiții, au fost stopate de către Guvernul României și vorbim de săli de sport, unități medicale sau destinate infrastructurii culturale. Pentru că nu putem să lăsăm lucrurile așa, am solicitat CNI și premierului Ilie Bolojan să găsim modalitatea legală de a le prelua și de a finaliza lucrările din fondurile Consiliului Județean Timiș, toate aceste obiective aflându-se într-un stadiu de execuție cuprins între 50 și 90%”, a transmis luni Alfred Simonis, președintele CJT, pe Facebook.
Simonis a atras atenția asupra sălii de sport din comuna Dudeștii Noi, care se află de cinci ani într-un stadiu de peste 90% și pentru care CNI nu a mai efectuat demersuri pentru finalizare. „Dacă nu intervenim de urgență, toate aceste obiective se vor degrada, iar costurile pentru a le finaliza vor fi mult mai mari”, a avertizat președintele CJT.
Lista celor nouă proiecte anulate include:
Sala de sport școlară de la Birda
Sala de sport cu tribună de 180 de locuri de la Biled
Baza sportivă din Buziaș
Unitate sanitară în comuna Chevereșu Mare
Reabilitarea și dotarea căminului cultural din Comloșu Mare (sat Lunga)
Sala de sport din Dudeștii Noi
Sala de sport din Nițchidorf
Bazinul de înot didactic din Sânandrei
Căminul cultural din Sânmihaiu Român
Președintele CJ Timiș solicită sprijin pentru ca aceste proiecte să fie finalizate și să nu fie pierdute fondurile deja investite.

Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru România, estimând o creștere a PIB-ului de 0,7% în 2025 și 1,1% în 2026, comparativ cu estimarea anterioară de 1,4% pentru 2025. Ajustarea este justificată de consolidarea fiscală actuală, care temperează consumul privat și public, afectat suplimentar de inflație.

Economia românească continuă totuși să crească datorită redresării investițiilor private, accelerării cheltuielilor finanțate prin PNRR și îmbunătățirii exporturilor nete. În 2027, creșterea reală a PIB-ului este prognozată să depășească 2%, pe măsură ce ritmul consolidării fiscale se reduce.

Deficitul bugetar general, estimat la 9,3% din PIB în 2024, ar urma să scadă la 8,4% în 2025 și 6,2% în 2026, ca urmare a pachetelor fiscale adoptate anul acesta. În același timp, Comisia avertizează că, fără măsuri suplimentare de consolidare fiscală și de lărgire a bazei de impozitare, deficitul ar putea rămâne ridicat, menținând datoria publică pe o traiectorie ascendentă.
Cheltuielile cu pensiile, salariile din sectorul public și subvențiile continuă să exercite presiune asupra bugetului, în timp ce veniturile fiscale raportate la PIB rămân printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

În ceea ce privește piața muncii, rata șomajului este așteptată să rămână relativ stabilă, însă dinamica modestă a economiei și costurile mai mari cu forța de muncă pot frâna crearea de noi locuri de muncă, în special în sectoarele cu valoare adăugată redusă.
Comisia anticipează o scădere treptată a inflației în 2025 și 2026, datorită temperării prețurilor la energie și normalizării lanțurilor de aprovizionare, însă ritmul dezinflației rămâne vulnerabil în fața unor noi șocuri externe sau creșteri suplimentare de taxe indirecte.
Totodată, Banca Mondială a revizuit și ea în scădere prognoza de creștere a României în 2025, la doar 0,4%.

Senatul a adoptat în această săptămână, cu o largă majoritate, inițiativa legislativă transpartinică ce prevede eliminarea indemnizației speciale acordate judecătorilor Curții Constituționale la încheierea mandatului. Indemnizația era echivalentă cu valoarea netă a șase luni de activitate.

Potrivit USR, proiectul, semnat și de parlamentari ai partidului, urmărește armonizarea regimului indemnizațiilor speciale și creșterea percepției de echitate în sistemul public. Conform inițiatorilor, măsura reprezintă o corectare simbolică a diferențelor dintre diferitele categorii de funcționari ai statului.

În plenul Senatului, senatoarea USR Simona Spătaru, vicepreședintă a Comisiei Juridice, a susținut că eliminarea indemnizației nu afectează independența justiției, ci răspunde unei așteptări legitime a societății.
„Nu putem cere cetățenilor să muncească o viață întreagă pentru o pensie corectă, în timp ce unii dintre cei mai privilegiați funcționari primesc bonusuri uriașe la pensionare. Este un pas firesc pentru a recâștiga încrederea oamenilor în instituțiile statului”, a declarat Simona Spătaru.
Inițiativa legislativă a fost adoptată cu 105 voturi „pentru”, o abținere și un vot „împotrivă”. Senatul este prima cameră sesizată, iar proiectul va fi transmis Camerei Deputaților pentru dezbatere și vot final.

O navă încărcată cu GPL a fost cuprinsă de flăcări în zona localității ucrainene Ismail, în noaptea de duminică spre luni, în urma unui atac cu drone, au anunțat autoritățile române. Având în vedere apropierea față de teritoriul României și natura încărcăturii, instituțiile cu responsabilități în gestionarea situațiilor de urgență au efectuat o evaluare rapidă a riscurilor.

Ca măsură de precauție, autoritățile locale, în coordonare cu structurile Ministerului Afacerilor Interne, au dispus evacuarea preventivă a persoanelor și animalelor aflate pe malul românesc al Dunării. Măsura rămâne în vigoare până la eliminarea oricărui pericol pentru populație.

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Tulcea a fost activat, pentru monitorizarea permanentă a situației și coordonarea intervențiilor. La fața locului s-au deplasat prefectul județului, inspectorul-șef al ISU, precum și echipaje de pompieri care desfășoară misiuni de recunoaștere, monitorizare și sprijin operativ.

Potrivit datelor transmise până luni, la prânz, 15 persoane din localitatea Plauru au fost evacuate, urmând să fie transportate în Ceatalchioi, unde autoritățile locale au pregătit spații de cazare temporară.
Autoritățile continuă monitorizarea evoluției incendiului de pe teritoriul ucrainean și mențin comunicarea cu structurile responsabile pentru a interveni în cazul oricăror schimbări ale situației.