Reprezentanții sindicatelor și președintele României, Nicușor Dan, s-au întâlnit luni dimineață la Palatul Cotroceni pentru a discuta despre măsurile fiscale concepute de viitoarea guvernare.

Părțile au discutat despre măsurile fiscale propuse de partide și impactul acestora asupra salariaților și a sectoarelor esențiale din economie.

Sindicaliștii militează pentru „protejarea lucrătorilor din societăți comerciale cu capital majoritar de stat și din sectorul bugetar, aflate sub presiune în contextul reformelor propuse.” Liderii de sindicat au prezentat argumentele privind poziția lor utilizând „expertiza în politici macroeconomice și bugetare.”

La întâlnirea cu președintele Nicușor Dan au participat lideri de la Cartel Alfa, Blocul Național Sindical, CNSLR – Frăția, Meridian și Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR).

Parlamentarii o cheamă la explicații pe președinta ANAF, Nicoleta-Mioara Cîrciumaru. Asta în urma unei solicitării formulate de deputatul USR Cezar Drăgoescu.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților a aprobat chemarea în Parlament a președintei ANAF, Nicoleta-Mioara Cîrciumaru. Aceasta va trebui să ofere explicații cu privire la pierderile uriașe provocate de evaziunea fiscală și colectarea deficitară a taxelor.

Solicitarea deputatului USR a fost adoptată cu 21 de voturi „pentru” și o singură abținere. Data la care va fi chemată președinta ANAF va fi stabilită ulterior.

„Este un pas important în direcția asumării responsabilității. Doamna Cîrciumaru trebuie să vină în fața Parlamentului și să răspundă la întrebări concrete: de ce nu funcționează controalele fiscale și ce măsuri s-au luat – dacă s-au luat – după publicarea raportului devastator al Curții de Conturi. Într-o instituție cheie pentru colectarea banilor publici, tăcerea e inacceptabilă”, a explicat Cezar Drăgoescu.

Președintele României, Nicușor Dan și Regele Spaniei, Felipe al VI-lea, merg, marți, la Centrul de Instruire Întrunită „Getica” de la Cincu. Programul a fost anunțat de Administrația Prezidențială.

Președintele Nicușor Dan are programată, marți, de la ora 10.20, o vizită la Centrul de Instruire Întrunită „Getica”. Șeful statului român va fi însoțit de Majestatea Sa Felipe al VI-lea, Regele Spaniei.

Monarhul spaniol este primul șef de stat care vizitează România, după ce Nicușor Dan a devenit președinte. Regele a ajuns în România luni seara.

Statuia lui Ioan Vodă cel Viteaz de la Roșcani va fi restaurată cu fonduri europene. Investiția în valoare de un milion de euro va fi realizată în cadrul unui proiect al Consiliului Județean Galați, realizat în cooperare cu parteneri din Raionul Cahul (Republica Moldova) și Asociația de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea Dunărea de Jos

„Consiliul Județean a preluat în administrare Statuia lui Ioan Vodă cel Viteaz, ridicată la Roșcani – parte integrantă a celui mai amplu complex monumental din județ – cu scopul de a identifica soluții pentru a-i reda strălucirea de altădată. Împreună cu partenerii din Raionul Cahul, Republica Moldova, și Asociația de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea Dunărea de Jos, am reușit să obținem o finanțare europeană de peste un milion de euro, pentru a consolida, restaura și pune în valoare întregul complex monumental de la Roșcani”, a explicat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Realizată de sculptorul Gheorghe Turcu, statuia lui Ioan Vodă cel Viteaz a fost inaugurată în anul 1976, pentru a marca patru secole de la bătălia în care voievodul moldovean și-a pierdut viața, apărând cu vitejie pământul țării în fața cotropitorilor otomani.

Atât soclul statuii, cu o înălțime de 6 metri, cât și statuia propriu-zisă, cu o înălțime de 4,5 metri, vor fi expertizate și restaurate. De asemenea, va fi refăcut întregul complex istoric, ce cuprinde o amplă platformă cu două terase, dar și o scară monumentală cu 28 de trepte.

Proiectul mai vizează promovarea patrimoniului istoric și cultural de pe ambele maluri ale Prutului, organizarea de cursuri de istorie pentru elevi, precum și derularea unor acțiuni care să pună în valoare potențialul turistic al regiunii.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță aprobarea proiectului de reorganizare a Ministerului Energiei. Pe listă sunt reorganizarea profundă, reducerea de 25% a cheltuielilor salariale și economii de peste 10 milioane lei anual.

Ministerul Energiei implementează integral măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare, asumate la nivel guvernamental, așa cum a anunțat încă din luna ianuarie. Proiectul de Hotărâre de Guvern privind reorganizarea instituției a fost aprobat în ședința de guvern de joi, după parcurgerea tuturor pașilor procedurali, și vizează o administrație publică mai suplă, mai eficientă și mai aproape de interesul cetățeanului.

Această reorganizare nu este doar o ajustare tehnică, ci o schimbare de viziune asupra modului în care trebuie să funcționeze instituțiile statului. Într-un context în care presiunile bugetare sunt reale și în creștere, Ministerul Energiei susține că răspunde cu fapte, nu cu promisiuni, devenind un model de responsabilitate și reformă administrativă.

„Am spus că facem reformă și o facem, așa cum am promis. Fără scuze, fără amânări. Reorganizarea Ministerului Energiei este dovada că statul poate să strângă cureaua, exact cum o face fiecare român în vremuri grele. Este o chestiune de bun simț și de respect ca, înainte să cerem cetățenilor și companiilor să facă economii, să dăm acest exemplu dinspre sectorul public. Am redus drastic funcțiile de conducere, cu o treime, am eliminat posturi de execuție și am simplificat structura administrativă. Rezultatul? Un minister mai suplu, mai eficient și mai hotărât să livreze rezultate. Facem economie de peste 10 milioane lei anual și arătăm că performanța în administrație nu înseamnă birocrație, ci responsabilitate”, a declarat ministrul Sebastian Burduja.
Potrivit acestuia, România are nevoie de o administrație publică orientată către performanță și eficiență.
„Reorganizarea Ministerului Energiei este un angajament respectat și o dovadă că putem face mai mult cu mai puține resurse, dacă există voință politică și curaj administrativ. Prin aceste măsuri, dovedim că reforma este posibilă și că statul poate deveni mai eficient, fără să afecteze funcționarea sa esențială. Ministerul Energiei va continua să livreze rezultate concrete, în ciuda reducerilor de personal, pentru că ne bazăm pe profesionalismul și implicarea celor care rămân în slujba cetățenilor. Mai mult, am dat ocazia oamenilor performanți să rămână și să fie recunoscuți pentru munca lor. Un funcționar public care nu își face treaba generează frustrare și demotivare în rândul colegilor săi care vor să performeze. De aceea, sunt convins că vom reuși să facem, ca minister, mai mult bine cu mai puține resurse. Menționez și ca Ministerul Energiei era, chiar dinainte de această reorganizare, unul dintre cele mai suple ministere din arcul guvernamental. Le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la efortul de reorganizare, deloc simplu în contextul actual, precum și Prim-ministrului interimar Cătălin Predoiu, care a aprobat astăzi în ședința de guvern propunerea noastră de act normativ,” a mai spus Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Reduceri semnificative prin reorganizare: cifre și impact concret
În urma reorganizării, din totalul actual de 393 de posturi, Ministerul Energiei va desființa 91 de poziții, adică o reducere de 23% din personal. Aceasta include:
● 1 post vacant de demnitar (secretar de stat)
● 2 posturi vacante aferente cabinetului acestuia
● 72 de posturi vacante, dintre care:
○ 1 post de înalt funcționar public (secretar general adjunct)
○ 6 posturi de funcții publice de conducere
○ 63 posturi de execuție (funcții publice)
○ 2 posturi de personal contractual de execuție

● 16 posturi ocupate, dintre care:
○ 9 funcții publice de execuție
○ 7 posturi de personal contractual
De la anunțul reorganizării ministerului energiei în luna ianuarie a.c., un număr de alte 24 de persoane au plecat voluntar din cadrul instituției, iar posturile rămase vacante în consecință sunt acum desființate.
Reducerea funcțiilor de conducere este de 35%, iar cheltuielile salariale ale instituției vor scădea cu 25% – ceea ce înseamnă economii de peste 10 milioane de lei anual.
Reorganizarea nu vizează doar reducerea de posturi, ci și optimizarea activității interne. Structurile administrative redundante au fost eliminate, iar procesele de lucru au fost revizuite pentru a crește eficiența și transparența, a precizat Ministerul Energiei.

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a primit-o la Palatul Cotroceni pe vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu. Cei doi au discutat despre strategia la Marea Neagră și consolidarea apărării pe Flancul Estic.

Președintele interimar Ilie Bolojan a primit-o vineri, la Palatul Cotroceni, pe Roxana Mînzatu, Vicepreședinta Executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale, competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.

„Discuțiile s-au concentrat pe teme de interes major pentru România și Uniunea Europeană: strategia privind Marea Neagră și consolidarea apărării pe Flancul Estic, accelerarea accesării fondurilor europene și recuperarea întârzierilor din PNRR, precum și pregătirea proiectelor din industria de apărare în vederea finanțării prin programul european ReArm/Readiness 2030 și creării de locuri de muncă. De asemenea, a fost subliniată importanța îmbunătățirii colaborării interinstituționale, pentru o reprezentare cât mai eficientă a României în cadrul Uniunii Europene și o contribuție activă în construcția europeană”, a transmis Administrația Prezidențială.
Întâlnirea a reflectat angajamentul ambelor părți de a lucra împreună pentru avansarea dosarelor de importanță strategică, a precizat Administrația Prezidențială.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, s-a întâlnit cu sindicaliștii de la CNS Cartel Alfa. Politicianul a analizat „declarațiile alarmante” care apar în spațiul public despre „concedieri în masă și restructurări fără dialog ”. concluzia lui Negrescu a fost că România are nevoie de soluții, nu de amenințări și tensiune socială.

Vicepreședintele Parlamentului European le-a spus sindicaliștilor că România are nevoie de soluții, nu de amenințări și tensiune.

„Într-un moment în care în spațiul public apar declarații alarmante despre concedieri în masă și restructurări fără dialog, este cu atât mai important să reafirmăm principiile care trebuie să stea la baza unei societăți echitabile: dialogul social, negocierea colectivă și respectul pentru cei care muncesc. La ședința CNS Cartel Alfa, am subliniat că România are nevoie de soluții, nu de amenințări. De construcție, nu de tensiune socială. Directiva europeană privind salariile minime adecvate oferă tocmai un astfel de cadru, prin promovarea salariilor decente și a negocierii colective, în special în țările unde acoperirea acestor mecanisme este încă redusă”, a transmis Victor Negrescu.

Vicepreședintele Parlamentului European a militat pentru reforma administrației prin încredere și responsabilitate.
„Ca vicepreședinte al Parlamentului European și responsabil de relația cu partenerii sociali, cred că rolul nostru este să întărim instituțiile sociale, nu să le slăbim. Am obținut fonduri europene importante pentru acest obiectiv, dar ele trebuie însoțite de voință politică și de deschidere la dialog, aici, în România. Este nevoie de un climat de încredere și responsabilitate, mai ales când vorbim despre reforma administrației sau sustenabilitatea sistemului public. Dar aceste discuții trebuie purtate transparent, cu partenerii sociali la masă, nu cu soluții impuse de sus, mai ales că avem nevoie de medici și profesori. România merită o construcție socială stabilă, în care munca e respectată, iar dialogul primează în fața confruntării. De aceea, voi continua să susțin un model european în România bazat pe echitate, solidaritate și cooperare”, a precizat Victor Negrescu.

Banca Națională a României a anunțat joi, 8 mai, un curs de 5,1222 lei pentru un euro. Cursul a fost în creștere. Miercuri cotația a fost de 5,0991.

Conform statisticii BNR, luni, euro a fost cotat la 4.9775 lei, marți a urcat la 5,0378, iar miercuri a ajuns la 5,0991 lei.

Joi, dolarul american este cotat joi la 4,5369, în creștere față de miercuri, când era 4,4898. Lira sterlină a fost cotată la 6,0212, față de 5,9866, estimarea de miercuri.

Liderul interimar al PNL a comentat deciziile PSD privind guvernarea și alegerile. Ne raportăm la ele ca la o realitate politică, a spus Cătălin Predoiu.
Cătălin Predoiu a spus că liberalii nu pot influența deciziile le ia PSD.

„Anumite decizii s-au luat la PSD. Noi nu putem influența deciziile pe care le-a luat PSD. Ne raportăm la ele ca la o realitate politică. Ceea ce noi urmărim este să maximizăm acest efort pe care îl vom face în continuare și, după cum știți și dumneavoastră, există un mare procent de români care încă sunt nehotărâți, sunt cetățeni români care își pot schimba votul inclusiv în funcție de conduita partidelor în perioada următoare și, de aceea, ceea ce ne preocupă pe noi este să reconfirmăm faptul, prin fapt că Partidul Național Liberal este un partid responsabil care se gândește la interesul național”, a declarat Cătălin Predoiu.

Liderul liberal a mai spus că PNL a decis să-l susțină pe Nicușor Dan în turul doi al alegerilor prezidențiale pentru „pentru a bloca extremismul”. În ceea ce privește Guvernul demisionar, miniștrii liberali „au mandat în continuare să-și exercite obligațiile față de popor”, a precizat Predoiu.

Ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu va participa, în perioada 7-8 mai 2025, la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE (Gymnich). Aceasta va fi găzduită la Varșovia de către Înaltul

Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas, și de către ministrul afacerilor externe al Republicii Polone, Radosław Sikorski, în calitate de Președinție a Consiliului UE.

Discuțiile miniștrilor se vor concentra pe relațiile Uniunea Europeană-Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, cu participarea șefului diplomației britanice David Lammy, relațiile UE-SUA, respectiv pe agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei.