Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra intensificării tentativelor de fraudă prin spoofing, în care atacatorii folosesc pretextul unor cereri fictive de credit pentru a obține date personale sau financiare de la potențiale victime.

Potrivit instituției, infractorii cibernetici contactează utilizatorii prin apeluri telefonice sau mesaje pe rețele sociale, pretinzând că reprezintă instituții bancare. Sub pretextul unei „oferte de creditare”, aceștia solicită informații sensibile precum date personale, copii ale actelor de identitate sau extrase de cont.

„Prin astfel de metode, atacatorii creează presiune psihologică și un sentiment fals de urgență pentru a determina victima să furnizeze rapid informații care nu ar trebui niciodată comunicate online”, avertizează DNSC.
Instituția subliniază că băncile nu cer date confidențiale prin mesaje pe platforme sociale și recomandă utilizatorilor să verifice întotdeauna identitatea interlocutorului contactând direct numerele oficiale ale instituțiilor financiare.
DNSC recomandă populației să nu divulge informații sensibile, să întrerupă orice comunicare suspectă și să folosească autentificarea în doi pași (2FA) pentru protecția conturilor importante.

Datoria externă totală a României a crescut cu 18 807 milioane euro în perioada ianuarie – august 2025, ajungând la 222 317 milioane euro, arată datele publicate marți de Banca Națională a României (BNR).

În primele opt luni, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 18 789 milioane euro, comparativ cu 18 001 milioane euro în aceeași perioadă a anului precedent. În structura acestuia: balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 960 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 594 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 45 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a avut un excedent mai mic cu 377 milioane euro.

Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 4 685 milioane euro, în creștere față de 4 224 milioane euro în perioada similară din 2024. Din acestea, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit estimat, au însumat 3 251 milioane euro, iar creditele intragrup au fost de 1 434 milioane euro.

Datoria externă pe termen lung a atins 172 852 milioane euro la 31 august 2025, reprezentând 77,8% din total, în creștere cu 10,5% față de 31 decembrie 2024. Datoria externă pe termen scurt a ajuns la 49 465 milioane euro, respectiv 22,2% din total, în creștere cu 4,9% față de finalul anului precedent.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 14,8% în primele opt luni ale anului, comparativ cu 21,5% în 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a fost de 5,9 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare la BNR a fost de 102,6%, față de 103,6% la finalul anului trecut.

Două orașe din România, București și Cluj-Napoca, au înregistrat în 2023 un nivel al PIB-ului pe locuitor care le plasează peste media Uniunii Europene și depășesc capitale vestice precum Madrid, Milano sau Roma, relevă datele publicate recent de Eurostat.

Bucureștiul a atins un PIB per capita de 87.400 PPS (unități de putere de cumpărare), mai mult decât dublu față de media europeană de 38.100 PPS, în timp ce Cluj-Napoca a ajuns la 43.500 PPS. Această performanță reflectă investițiile consistente, salariile mai ridicate și prezența tot mai mare a companiilor multinaționale în cele două orașe.
Bucureștiul devine un veritabil pol economic regional, iar Clujul se afirmă ca un centru IT și universitar de prim rang, cu o economie locală diversificată, comentează sursa citată.

La nivel european, regiunile Dublin (139.500 PPS) și South-West (137.300 PPS) din Irlanda, urmate de Wolfsburg (136.500 PPS) și Paris (126.900 PPS), conduc clasamentul prosperității, însă Bucureștiul și Clujul se situează clar peste majoritatea capitalelor din sudul Europei.

În același timp, datele evidențiază contrastul economic puternic din România: multe regiuni rămân sub media europeană, cu niveluri de sub 15.000 PPS pe locuitor, iar cele mai scăzute valori au fost înregistrate în zone precum Haskovo și Silistra, în Bulgaria, și Mayotte, Franța.

Experții subliniază că succesul Bucureștiului și al Clujului demonstrează că investițiile, educația și infrastructura pot transforma orașele în motoare ale prosperității regionale, în timp ce restul țării se confruntă cu decalaje semnificative.
Această situație scoate în evidență atât potențialul economic al României, cât și necesitatea unor politici coerente de dezvoltare regională pentru reducerea inegalităților interne.

Deputații PSD au anunțat marți că vor vota împotriva amendamentelor la Legea RCA care ar limita drepturile persoanelor asigurate, susținând că orice modificare legislativă trebuie să îmbunătățească condițiile pentru șoferii cu polițe RCA.

Potrivit unui comunicat de presă, partidul consideră că amendamentele propuse ar oferi asigurătorilor o poziție de forță în raport cu persoanele asigurate și ar putea înrăutăți situația acestora. PSD susține însă transpunerea în legislația românească a Directivei europene 2021/2118/CE, dar avertizează că procesul legislativ nu trebuie folosit pentru a favoriza companiile de asigurări în detrimentul asiguraților.

„Susținem principiul practicării unor prețuri rezonabile pentru reparațiile auto acoperite de polițele RCA și combaterea speculei din acest sector”, se mai arată în comunicat.
În același context, COTAR a transmis că proiectul de modificare a Legii RCA ar putea transfera toate drepturile șoferilor păgubiți în favoarea companiilor de asigurări, ceea ce a generat controverse în rândul deputaților PSD.

Camera Deputaților a adoptat, în calitate de cameră decizională, proiectul de lege inițiat de Ministerul Justiției pentru modificarea și completarea Legii nr. 319/2024 privind punerea în aplicare a Convenției OCDE privind combaterea coruperii funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale.

Actul normativ are ca scop implementarea recomandărilor Grupului de lucru anti-mită (WGB) al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și consolidarea cadrului juridic de prevenire și combatere a corupției transnaționale, în contextul procesului de aderare a României la organizație.
Potrivit Ministerului Justiției, legea aduce mai multe modificări importante, printre care: extinderea definiției infracțiunii de corupere a funcționarilor publici străini, majorarea valorii unei zile-amendă între 500 și 10.000 lei, extinderea instituției confiscării speciale, introducerea unei circumstanțe atenuante pentru persoanele juridice care implementează politici eficiente de prevenire a corupției și atribuirea competenței Direcției Naționale Anticorupție pentru investigarea unor infracțiuni conexe.

De asemenea, actul prevede acordarea de măsuri de protecție avertizorilor de integritate și completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională, prin includerea unor dispoziții referitoare la cererile de extrădare și asistența judiciară bazate pe prevederile Convenției OCDE Anti-mită.

Ministerul Justiției precizează că adoptarea acestei legi reprezintă un pas important în procesul de aderare la OCDE și reafirmă angajamentul României de a respecta standardele internaționale în domeniul integrității și transparenței instituționale.
România a aderat oficial la Convenția OCDE privind combaterea mituirii funcționarilor publici străini în iulie 2023, după ce a depus instrumentul de ratificare la sediul organizației de la Paris.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat creșterea TVA. Anunțul a fost făcut miercuri, de la Palatul Victoria. Taxa va avea două valori de 21% și de 11%.

„Vom reașeza TVA la două cote. Cele două cote la care propunem reașezarea sunt de 11% și de 21%. La cota redusă vor rămâne medicamentele, alimentele, serviciile publice de apă și canalizare, apa pentru irigații, cărțile, lemnele de foc și energia termică. Toate celelalte componente vor fi la cota de 21%”, a explicat Ilie Bolojan.

Domeniul HORECA va avea în acest an cotă redusă de TVA.
„Propunem ca și industria HORECA să rămână la acest nivel (...) În luna octombrie se va face o analiză... dacă încasările nu vor crește atunci și aceasta industrie are șanse mari ca de la sfârșitul anului să intre la cota ridicată”, a precizat Ilie Bolojan.

Noile măsuri au fost scoase în dezbatere publică și ar putea fi aprobate săptămâna viitoare de Guvern.

Membrii CSAT au stabilit că este necesară o abordare coordonată și fermă din partea tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniu, pentru a identifica și elimina rețelele de evaziune și fraudă fiscală. Ședința a avut loc luni, la Palatul Cotroceni.

Întâlnirea a fost condusă de către preşedintele României, Nicușor Dan. Una dintre problemele dezbătute a fost impactul evaziunii fiscale asupra securității economice a României.

„Membrii Consiliului au subliniat că evaziunea fiscală rămâne o vulnerabilitate majoră, care afectează bugetul de stat, slăbește capacitatea instituțiilor de a furniza servicii publice de calitate și creează inechitate între contribuabili. CSAT a stabilit că este necesară o abordare coordonată și fermă din partea tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniu, pentru a identifica și elimina rețelele de evaziune și fraudă fiscală”, a transmis Administrația Prezidențială.

Membrii CSAT au convenit că sunt imperative câteva direcții imediate: intensificarea controalelor, digitalizarea accelerată a sistemului fiscal și utilizarea tuturor instrumentelor legale pentru a recupera prejudiciile aduse statului român.
„De asemenea, premisa esențială a succesului în lupta cu evaziunea fiscală o constituie crearea unui cadru de reglementare și control articulat și coerent, cu mecanisme concrete de intervenție pentru instituțiile abilitate și norme de integritate profesională pentru angajați. În acest sens, Guvernul României, prin autoritățile publice cu competențe în domeniu, va lua măsurile necesare promovării acestui cadru normativ adecvat, inclusiv a unor prevederi pe componenta răspunderii penale, care să descurajeze atât comportamentul evazionist în sine, cât și activitatea de facilitare”, a precizat Administrația Prezidențială.

Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), a anunțat că se deschide circulația pe drumurile de legătură ale Podului suspendat de la Brăila. Pe pod se circulă de doi ani, dar drumurile de legătură au rămas închise, deși sunt gata de mult timp. Deschiderea se poate face deoarece întreaga lucrare a fost recepționată de statul român, după remedierea tuturor problemelor tehnice.

Anunțul a fost făcut pe Facebook.

„Mâine (vineri, 27 iunie 2025), la ora 10.00, se deschide circulația și pe drumurile de legătură ale Podului suspendat de la Brăila! Se va putea circula inclusiv pe toți cei 19 km ai drumului de legătură Brăila – Jijila care va face conexiunea dintre Podul Suspendat peste Dunăre de la Brăila și județul Tulcea”, a scris Cristian Pistol.

De asemenea, se va deschide circulația pe pasajul CF Brăila - Galați, în lungime de 220 metri, a precizat șeful CNAIR.

Ion Iliescu, fost președinte al României, rămâne internat la terapie intensivă, a anunțat luni dimineața Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”.

„În legătură cu starea de sănătate a domnului Ion Iliescu, internat în cadrul Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, precizăm următoarele: Pacientul este conștient, stabil cardiovascular, în continuare cu necesar de asistare minimă respiratorie și necesar de oxigen. Se menține internarea în secția de terapie intensivă pentru acordarea îngrijirilor medicale avansate sub supravegherea echipei medicale multidisciplinare”, a transmis spitalul.

Ion Iliescu, în vârstă de 95 de ani, este internat de două săptămâni, fiind diagnosticat cu cancer pulmonar.

Lucrările la prima pistă de bob suspendat din Parcul de Aventură din Pădurea Gârboavele sunt aproape de final. Peste 80% din structură este deja realizată, iar stâlpii stației de întoarcere au fost montați cu succes, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

În curând, vor începe lucrările și la a doua pistă, cu pernă magnetică, unică în regiunea de sud est. Elementele structurale pentru această pistă au ajuns la Galați, astfel că montajul va demara în scurt timp.
În paralel, se apropie de finalizare și lucrările la cele două piste de mountain-bike – una destinată familiilor și una cu un grad de dificultate mai ridicat, pentru cei în căutare de adrenalină.

Nu în ultimul rând, constructorii pregătesc terenul și pentru celelalte zone de agrement din cadrul acestui proiect – locuri de joacă, spații de relaxare și un amfiteatru în aer liber, ideal pentru evenimente culturale și recreative în mijlocul naturii.
„Grație acestei investiții, în valoare de 15 milioane de lei, Pădurea Gârboavele va deveni destinația ideală pentru distracție, sport și relaxare”, a precizat Costel Fotea.