Președintele Senatului, Ilie Bolojan, a anunțat miercuri reorganizarea instituției. Numărul de posturi din organigrama instituției va scădea până la finalul lui martie de la 796 la 618. În urma anunțului, angajații Senatului au declanșat un protest.
„Am constatat că avem în multe locuri personal supradimensionat. Pe lângă fiecare comisie parlamentrară sunt un număr de experți și dacă la anumite comisii care au un volum mare de activitate se justifică numărul de funcționari parlamentari, cum ar fi Comisia juridică sau Comisia de buget, dar la o Comisie de regulament, care are o ședință o dată la două luni, să ai cinci oameni, care e greu să explice ce fac în cele două luni, este prea mult și nu se justitfică aceste posturi”, a declarat Ilie Bolojan.
Șeful Senatului a mai spus că, de multe ori, prezența la locul de muncă „lasă de dorit”.
„Nu poți să ai o direcție generală, doar pentru ca cineva să aibă o funcție de director general, fără să aibă niște personal justificat în subordine”, a precizat Bolojan.
În plus, vor fi reduse cheltuielile de funcționare, una dintre măsuri vizând reducerea cotei de combustibil cu 20%.
Consiliul Județean Galați a accesat fonduri pentru unul dintre cele mai importante proiecte medicale din județul Galați ce vizează modernizarea dotărilor medicale din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Galați. Proiectul este finanțat prin Programul Sănătate și are ca obiectiv principal îmbunătățirea diagnosticării și tratamentului pacienților cu afecțiuni oncologice.
„Astăzi, facem un pas esențial în lupta împotriva cancerului. Vom aduce la Spitalul Județean echipamente medicale de ultimă generație, care vor oferi pacienților șansa unui diagnostic rapid și a unui tratament mai eficient. Investim în sănătatea gălățenilor, pentru ca fiecare pacient să beneficieze de cele mai bune condiții”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
Prin acest proiect, vor fi achiziționate echipamente de top, printre care:
Sisteme avansate pentru chirurgie oncologică și tratamente specializate, care cresc șansele de succes ale intervențiilor.
Echipamentele vor fi repartizate și incluse în practica medicală curentă a secţiilor în care sunt diagnosticate şi tratate afecţiunile oncologice din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Galați”, respectiv Laboratorul de radiologie și imagistică medicală, Secția de oncologie medicală și Blocul operator.
Valoarea totală a proiectului este de aproape 25 de milioane de lei (5 milioane de euro).
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins cu unanimitate de voturi cererea lui Călin Georgescu privind anularea alegerilor prezidenţiale din România de către Curtea Constituțională a României (CCR). Decizia a fost comunicată marți.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis marți, reunindu-se în complet de Cameră și în baza unui vot unanim, să nu indice nicio măsura provizorie în cauza Călin Georgescu - România. Cauza privește anularea de către Curtea Constituțională a României a alegerilor prezidențiale în care Georgescu a fost candidat. Acesta ceruse adoptarea de măsuri provizorii, în particular ca decizia Curții Constituționale să fie suspendată și procesul electoral să fie reluat.
Curtea a respins cererea de măsuri provizorii ca fiind în afara domeniului de aplicare al articolului 39 din Regulamentul Curții.
„Decizia a fost adoptată, în unanimitate, de o Cameră compusă din șapte judecători. În decizia sa, Curtea a reamintit că, în conformitate cu articolul 39 din Regulament, măsurile provizorii sunt aplicabile numai în caz de risc iminent de vătămare ireparabilă a unui drept prevăzut de Convenție care, dat fiind natura sa, nu ar putea fi reparată, iar persoana care invocă asemenea drept nu ar putea fi repusă în situaţia anterioară sau despăgubită în mod corespunzător. În plus, astfel de măsuri nu pot fi adoptate decât în circumstanțe excepționale, atunci când acest lucru este necesar în interesul părților sau pentru buna desfășurare a procedurii. Curtea a respins cererea dlui Georgescu ca fiind în afara domeniului de aplicare al articolului 39 din Regulament. Luând în considerare cererea prezentată, împreună cu temeiurile și motivele pe care aceasta se bazează, Curtea a decis în conformitate cu practica sa bine stabilită că cererea dlui Georgescu nu se referă la o vătămare ireparabilă în înțelesul articolului 39 din Regulamentul Curții”, scrie în decizia CEDO.
Văd că este primită cu multă curiozitate vestea că Ministerul nu organizează olimpiade școlare pentru clasele I-IV în 2025. Declarația aaprține noului ministru al educației, Daniel David. Sub titlul „Pe scurt despre olimpiadele școlare la clasele I-IV în 2025”, ministrul a oferit explicații despre olimpiadele școlare.
Ministrul Educației a abordat subiectul pe blogul personal.
„Văd că este primită în spațiul public cu multă curiozitate vestea că Ministerul Educației și Cercetării nu organizează olimpiade școlare pentru clasele I-IV în anul 2025. Din respect pentru această preocupare, ca să punem acest lucru în context, iar apoi în profunzime psihoeducațională, iată cum stau lucrurile, pentru o înțelegere mai clară a acestei decizii. Adevărul este că ministerul nu a organizat olimpiade școlare pentru clasele I-IV nici anul trecut (2024), așa că nu este chiar o premieră”, a scris mministrul Educației, Daniel David.
El a explicat de ce este necesară măsura.
„Este drept însă că acest lucru este acum asumat mai ferm de mine deoarece:
a. În clasele I-IV important este să construim elementele de bază ale competențelor cheie.
b. Acest nivel elementar trebuie dezvoltat în ritmul fiecărui copil. Dacă ratăm acest lucru, atunci celelalte dezvoltări care se bazează pe el au de suferit. Am văzut în unele testări recente că unele forme de analfabetism funcțional identificate în clasa a IX-a au cauze identificabile chiar din clasa a V-a.
c. Participarea la olimpiade organizate de minister aduce o greutate mai mare concursurilor, începând să stimuleze prea devreme o industrie a meditațiilor și focalizări prea timpurii pe anumite domenii, ignorându-se altele (tot de bază), ceea ce poate distorsiona dezvoltarea nivelului elementar al tuturor competențelor cheie.
d. Este important să fim congruenți în politicile educaționale, pentru a nu deruta copiii și a nu avea politici cu efecte care se anulează reciproc. Am înlocuit la nivelul învățământului primar evaluarea prin note cu evaluarea prin calificative tocmai în lumina lucrurilor descrise mai sus, pentru a nu produce prea devreme segregare între copii (și școli) și afectarea stimei de sine, important fiind aici să dezvoltăm nivelul elementar al tuturor competențelor cheie, în ritmul personal al fiecărui copil, nu să facem diferențieri prea fine (și adesea nerelevante) și prea devreme între copii. În același spirit, la aceste vârste se urmărește mai ales dezvoltarea cooperării și a lucrului în echipă, competiția, importantă și ea, trebuind însă gândită la acest nivel în acest context.
e. Foarte important pentru mine, astfel de olimpiade organizate la nivel de minister la acest nivel educațional nu reprezintă seturi generalizate de bune practici europene.”
Concluzia ministrului David este că evaluările obligatorii la clasa a II-a și a IV-a, ar trebuie să fie folosite mult mai atent în procesul de învățare personalizată a elevului.
„În fine, pentru a stimula competiția adecvată, ministerul nu interzice derularea unor concursuri locale, regionale, naționale asumate autonom și responsabil de școală (și cu consultarea părinților), congruente însă cu politicile ministerului (și monitorizate de acesta), care pot pătrunde într-un portofoliu educațional mai extins, dar nu au greutatea și mesajul unei olimpiade organizate de minister. Tot aici amintesc că avem deja evaluările obligatorii la clasa a II-a și a IV-a, pe care ar trebui să le folosim mult mai atent în procesul de învățare personalizată a elevului. Așadar, hai să ne focalizăm în clasele I-IV pe dezvoltarea riguroasă și în ritmul personal, la cât mai mulți copii, a tuturor aspectelor elementare necesare competențelor-cheie, fără să distorsionăm acest proces prea devreme prin focalizarea pe olimpiade organizate de minister, cu accente prea timpurii pe anumite domenii, ignorându-se alte (ceea ce poate distorsiona dezvoltarea nivelului elementar al tuturor competențelor cheie), dar lăsând școlilor posibilitatea să facă comparații responsabile și voluntare prin concursuri locale/regionale/naționale ce pot intra într-un portofoliu educațional extins”, a precizat David.
Europarlamentarul român Victor Negrescu a trimis un mesaj public prin care susține că încearcă să combată „minciunile și aberațiile” folosite de extremiști. Politicianul care este și vicepreședinte al Parlamentului European, spune că România este parte din UE și din NATO „pentru propriul său interes”.
„În ultimele luni, extremiștii au vânturat toate minciunile și toate aberațiile despre politica externă și europeană. Danemarca a fost creată de România și România are frontieră la Marea Caspică sunt probabil ilustrative pentru teoriile conspiraționiste pe care aceștia le-au promovat. Realitatea este că România este parte din NATO și Uniunea Europeană pentru propriul său interes, deoarece aceste structuri ne protejează suveranitatea și independența, pentru că acestea sunt cluburile țărilor dezvoltate și democratice care au decis să își unească forțele pentru pace. De când au fost create aceste alianțe, statele membre nu au avut războaie între ele și chiar au reușit să colaboreze pentru o dezvoltare comună, iar comparativ cu alte perioade istorice trăim cele mai bune momente”, a scris europarlamentarul PSD, Victor Negrescu, pe Facebook.
Potrivit politicianului, România a a avut în ultimii ani „cea mai importantă perioadă de creștere și dezvoltare economică”, chiar dacă „lucrurile nu sunt perfecte, niciodată nu au fost perfecte, dar cu siguranță ne este mai bine și putem să ne asigurăm că poate să ne fie mai bine”.
„Apartenența la aceste organizații ne permite să proiectăm un viitor mai bun. Ipoteza că merge să ne aliem cu toată lumea și că trebuie să renunțăm la valorile noastre naționale bazate pe toleranță, pace și sprijinirea aliaților noștri adevărați reprezintă o ipocrizie menită să izoleze România și să o facă vulnerabilă în fața adversarilor săi. Știți foarte bine cum se numește cel care este cu toată lumea”, a precizat Victor Negrescu.
Guvernul a aprobat calendarul electoral pentru alegerile prezidențiale și a analizat proiectul de ordonanță de urgență pentru acest scrutin. Regulile trebuie să fie același pentru toți candidații, a explicat premierul Marcel Ciolacu.
Declarația a fost făcută joi, înainte de ședința de Guvern.
„O să stabilim astăzi data alegerilor pe 4 mai, de asemeni, pe 4 mai vor avea loc și alegeri parțiale locale pentru conducerea unui consiliu județean, pentru conducerea unui municipiu reședință de județ, a trei orașe și, până în acest moment, 13 comune”, a declarat Marcel Ciolacu.
În ceea ce privește modificările legate de organizarea alegerilor, premierul a spus că sunt făcute astfel încât regulile să fie același pentru toți candidații.
„Să nu mai avem această practică pe care am avut-o la ultimele alegeri, prin care un instrument, social media, a favorizat un anumit competitor. Am introdus și amenzi drastice, respectiv, de până la 5% din cifra de afaceri, iar la anumite corporații această amendă ar putea duce la multe miliarde de euro”, a precizat Marcel Ciolacu.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat luni că decizia privind candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale este luată. PSD trebuie să o valideze în congres, a spus Ciolacu, înaintea ședinței Consiliului Politic Național.
El a dezvăluit faptul că PSD, PNL și UDMR ar putea face un congres comun pentru validarea lui Crin Antonescu.
„Decizia este luată, în sondaj va fi un singur candidat. Da, va fi un singur candidat. Pe urmă avem CPN și pe urmă PSD-ul trebuie să facă congres. Poate face un congres comun cu cei de la PNL și cei de la UDMR”, a declarat Marcel Ciolacu.
Calendarul alegerilor prezidențiale va fi validat în ședința de luni a Consiliului Politic Național al PSD.
Guvernul caută soluții pentru a continua sprijinirea populației prin prețuri plafonate la energie și gaze după 1 aprilie. Atunci expiră termenul pentru actualele plafoane.
Anunțul a fost făcut vineri. Premierul a spus că Romgaz va avea cea mai bună ofertă de preț pentru gazele românilor.
„O mare prioritate este să găsim formula optimă de a continua sprijinirea populației prin prețuri plafonate la energie și gaze și după 1 aprilie. Este o certitudine că îi vom ajuta în continuare pe români! Iar o dovadă în plus este că Romgaz face pașii decisivi pentru a demara furnizarea gazelor pentru consumatorii casnici. Sunt sigur că, la fel ca Hidroelectrica în piața energiei, Romgaz va veni cu cea mai bună ofertă de preț la gaze pentru toți românii”, a explicat premierul Marcel Ciolacu.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că Guvernul trebuie să aprobe bugetul până cel târziu la finalul lunii ianuarie. Anunțul a fost făcut la începutul ședinței de guvern de vineri, 10 ianuarie.
Bugetul pe anul 2025 este realizat cu întârziere din cauza alegerilor parlamentare de la finalul anului trecut care au dus la modificarea echipei guvernamentale.
„O mare prioritate este finalizarea în această lună a proiectului de buget pe 2025. Guvernul trebuie să aprobe Bugetul până cel târziu pe 31 ianuarie, astfel încât să putem să îl înaintăm rapid Parlamentului”, a declarat Marcel Ciolacu.
Potrivit premierului, legea de buget trebuie să fie aprobată în Parlament în prima săptămână a lunii februarie.
Miniștrii Mediului și Energiei au sesizat DIICOT cu privire la informațiile referitoare la presupusa demolare a barajelor din România. Cei doi miniștri susțin că niciun baraj hidroenergetic din România nu va fi demolat și că toate informațiile menționate sunt false.
Ministerul Mediului a anunțat că sesizarea penală depusă la DIICOT „vine ca urmare a unor știri false, publicate începând cu data de 6 ianuarie 2025, care pretindeau că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a emis un ordin prin care se prevede demolarea barajelor, inclusiv a celor cu rol hidroenergetic, ca urmare a unor presupuse directive și regulamente europene. În plus, aceste informații au fost amplificate pe rețelele sociale de diverși utilizatori, ceea ce a generat panică și confuzie în rândul opiniei publice”.
Potrivit ministerului, proiectul reglementează exclusiv gestionarea barajelor ieșite din uz, fără a afecta barajele hidroenergetice sau alte infrastructuri strategice.
Proiectul supus dezbaterii publice în decembrie 2024 are scopul de a asigura o gestionare eficientă și sigură a barajelor care nu mai sunt utilizate, prin proceduri de conservare, postutilizare sau, în cazuri excepționale, abandonare, fără a prevedea demolarea construcțiilor funcționale, arată reprezentanții ministerului. Aceștia susțin că proiectul respectă legislația națională și nu are legătură cu reglementările europene invocate eronat în articolele de presă.
Ca urmare, miniștrii Mircea Fechet și Sebastian Burduja susțin că niciun baraj hidroenergetic din România nu va fi demolat și că toate informațiile vehiculate în acest sens sunt lipsite de temei.
„Barajele sunt infrastructuri esențiale pentru securitatea națională și pentru protecția populației împotriva riscurilor precum inundațiile. În calitate de ministru al mediului, resping ferm orice tentativă de manipulare a opiniei publice prin diseminarea de știri false. Aceste campanii de dezinformare sunt nu doar o insultă la adresa autorităților, ci și o amenințare directă la adresa stabilității țării noastre. Fanii unor lideri populiști nu vor reuși să intoxice poporul român cu minciuni. De fiecare dată vom răspunde prompt, prin mijloace legale, pentru a proteja interesul public și integritatea instituțiilor statului”, a declarat Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.
„Hidroenergia este unul dintre pilonii securității energetice ai României, iar barajele joacă un rol vital în menținerea stabilității sistemului nostru energetic și în protecția împotriva inundațiilor. Fiecare zvon fals, diseminat de indivizi iresponsabili, nu face altceva decât să slăbească încrederea populației în autorități și să alimenteze tensiunile sociale. Acești propagatori de fake news trebuie să înțeleagă că nu vom tolera asemenea atacuri la adresa României. Securitatea națională și energia pentru cetățeni vor fi mereu apărate cu fermitate. Așa cum am colaborat excelent cu ministrul Fechet pentru deblocarea și accelerarea investițiilor în hidrocentralele începute înainte de 1989, așa facem echipă și pentru combaterea știrilor false și sancționarea celor care le propagă, la comanda celor care nu doresc ca România să aibă energie sigură, accesibilă și curată, produsă aici, în țara noastră”, a spus Sebastian Burduja, ministrul Energiei.