Lucrările la noul spital din Tecuci avansează rapid. Constructorul se pregătește pentru operațiunea de turnare a celui de al treilea etaj al noii clădiri. Lucrarea a fost comandată de Consiliul Județean Galați.
Anunțul a fost făcut de președintele CJ Galați, Costel Fotea.

„Pe șantierul noului spital din Tecuci se pregătește o nouă etapă importantă - turnarea plăcii celui de-al treilea etaj al viitoarei unități medicale. În prezent, sunt în curs de desfășurare operațiunile de cofrare și fixare a armăturii – pe o suprafață de 2.300 mp, urmând ca ulterior să se treacă la turnarea a 500 mc de beton pentru completarea structurii de rezistență. De asemenea, în paralel au început și lucrările de zidărie de la parter și primele două etaje ale spitalului”, a transmis Costel Fotea.

Noua unitate medicală –o investiție a Consiliului Județean Galați în valoare de 40 milioane de euro - va avea o suprafață desfășurată de 10.000 mp și va fi gata în 2026. Acolo vor fi mutate 60% dintre secțiile actualului Spital Municipal „Anton Cincu”, într-un spațiu modern, sigur și adaptat nevoilor pacienților.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) anunță că a decontat noi sume de bani pentru lucrări realizate prin PNRR.

MDLPA a decontat lucrări în valoare totală de 655.502,32 de lei pentru 25 de investiții realizate prin componenta C5 – Valul renovării din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat ministrul Cseke Attila.

Facturile depuse au ca obiective creșterea eficienței energetice, reabilitarea termică, consolidarea, modernizarea și renovarea seismică a unor clădiri publice și blocuri de locuințe.

Preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a solicitat ANAF să verifice, prin controale, dacă adaosul comercial practicat de comercianţi pentru alimentele de bază se încadrează în limita maximă de 20%, iar cel pe lanţul de distribuţie în maximum 5%.

„Măsura plafonării adaosului comercial pentru alimentele de bază a fost o decizie corectă, care a contribuit la scăderea inflației și a protejat puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici și medii. Aceste date sunt publice, sunt cunoscute și nu lasă loc la niciun fel de interpretări! Există suspiciuni că unii comercianți deja au majorat prețurile, ignorând prevederile legale, pentru a justifica o eventuală neprelungire a acestei măsuri de la 1 octombrie”, a scris Sorin Grindeanu, pe FB.

Liderul PSD solicită conducerii ANAF „să demareze de urgență acțiuni de control”.

„Solicit conducerii ANAF – instituţia responsabilă să verifice respectarea prevederilor legale privitoare la plafonarea adaosului comercial – să demareze de urgenţă acţiuni de control şi să verifice dacă:

1.⁠ ⁠Adaosul comercial practicat de către comercianţi pentru alimentele de bază se încadrează în limita maximă de 20%

2.⁠ ⁠Adaosul comercial practicat pe lanţul de distribuţie se încadrează în maximum 5%

3.⁠ ⁠Pe întreagă perioadă de valabilitate a măsurii, comercianţii au respectat interzicerea refacturării produselor agricole şi alimentare către procesatori precum şi a serviciilor aferente livrării şi comercializării acestor produse”, a arătat Grindeanu, în acest context”, a transmis Grindeanu.

Potrivit acestuia, rezultatele controalelor trebuie incluse într-un raport care să fie urgent prezentat coaliţiei de guvernare.

Guvernul României a aprobat, în ședința de joi, 11 septembrie, Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la „Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu” 2025 – 2035. Decizia a fost luată în urma propunerii Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

Programul Strategic prevede:
-creșterea capacității operaționale a aeroportului prin reorganizarea terminalului de pasageri (asigurarea unei capacități de procesare de minimum 800 de pasageri/oră de vârf);
-dezvoltarea unui nou terminal de procesare pasageri, cu facilitățile necesare, cu o capacitate de minim 800 de pasageri/oră de vârf și amenajarea terenului adiacent, în proximitatea terminalului existent la est de acesta, care să aibă acces la platformă; la pistă, platforme și sistemul de căi de rulare;
-modernizarea suprafeței de mișcare AIBB-AV.

În prezent, terminalul existent permite procesarea unui total de 600 pasageri/oră de vârf, în conformitate cu standardele IATA, repartizați astfel: 200 pasageri pe fluxul de plecări (160 non-Schengen, 40 Schengen) și 400 pasageri pe fluxul de sosiri (200 Schengen, 200 non-Schengen).
Prin reorganizarea terminalului existent, se echilibrează capacitățile de procesare între fluxurile de plecări și sosiri, în vederea asigurării unui nivel de servicii ridicat și a unei utilizări eficiente a infrastructurii. Capacitățile vizate în urma acestei reorganizări sunt de 200 pasageri/oră pentru plecări Schengen, 200 pasageri/oră pentru plecări non-Schengen, 200 pasageri/oră pentru sosiri Schengen și 200 pasageri/oră pentru sosiri non-Schengen.

Dezvoltarea unui nou terminal împreună cu infrastructura suport aferentă - căi de acces, parcare publică și zone tehnice - va asigura o capacitate suplimentară de procesare estimată la minim 800 pasageri/oră de vârf. Vor fi analizate soluții de dezvoltare a noului terminal în perimetrul aeroportului sau prin preluarea unor imobile din apropierea acestuia, prin achiziționare sau expropriere în condițiile legii.
Platformele sunt zonele de operațiuni aeriene unde se desfășoară activitățile de manevrare și parcare a aeronavelor, de îmbarcare, debarcare, precum și alte servicii de handling, iar sistemul de căi de rulare aferent platformelor permite manevrarea aeronavelor pe platformă și în pozițiile de parcare.

Platforma existentă (zona de operațiuni aeriene unde se desfășoară activitățile de manevrare și parcare a aeronavelor, de îmbarcare, debarcare, precum și alte servicii de handling) va intra într-un proces de reparație capitală, iar platformele noi vor fi planificate în relație cu facilitățile noi create (terminale, spații de hangarare, zone tehnice etc), dar și cu sistemul de căi de rulare, în vederea asigurării unor niveluri maxime de eficiență și siguranță.

În același timp, pentru buna funcționare a aeroportului și pentru maximizarea capacităților operaționale, se va dezvolta infrastructura adiacentă și facilitățile de hangarare și întreținere aeronave pentru aviație generală.
Pentru construirea unui hangar dedicat aviației generale, vor fi analizate mai multe souluții, inclusiv posibilitatea preluării unor imobile din apropierea aeroportului.
În cadrul proiectelor de dezvoltare se va ține cont de un program de măsuri privind reducerea impactului de zgomot asupra comunității din imediata vecinătate a aeroportului.
Finanţarea obiectivelor de investiții prevăzute în Programul strategic se realizează din surse proprii ale beneficiarului, credite bancare, fonduri publice obţinute în condiţiile legii şi alte surse legal constituite, pe bază de documentații tehnico-economice aprobate conform legislației în vigoare, cu respectarea reglementărilor în domeniul ajutorului de stat.

Un demers important pentru viitorul industriei oțelului din Uniunea Europeană, cu implicații directe pentru România, a fost lansat joi în Parlamentul European. Peste 100 de europarlamentari din principalele grupuri politice au semnat o scrisoare adresată Comisiei Europene, solicitând un nou cadru de protecție comercială pentru acest sector strategic.

Inițiativa a fost coordonată de europarlamentarul român Dan Nica, în calitate de coordonator al Grupului Socialiștilor și Democraților în Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE), împreună cu omologii săi din grupurile PPE și Renew, Christian Ehler și Christophe Grudler.

Scrisoarea solicită adoptarea unui pachet de măsuri care să intre în vigoare din ianuarie 2026 și care să includă:
- un nou cadru de protecție comercială, operațional din ianuarie 2026;
- limitarea importurilor la niveluri sustenabile, comparabile cu perioada de dinaintea crizei de supracapacitate;
- tarife clare pentru importurile care depășesc cotele stabilite;
- acoperirea tuturor produselor relevante, inclusiv derivatele de oțel, și aplicarea regulii „melted and poured” pentru a evita eludarea măsurilor.

„Este un semnal politic clar și un apel la acțiune imediată. Cerem Comisiei Europene să protejeze industria oțelului din Europa, un sector esențial pentru suveranitatea noastră industrială. Pentru România, miza este uriașă: viitorul combinatului de la Galați și al miilor de familii care depind de el”, a declarat europarlamentarul Dan Nica.

105 europarlamentari din grupurile S&D, PPE și Renew au susținut inițiativa prin co-semnătură, ceea ce reflectă o susținere politică largă în Parlamentul European. Dacă măsurile cerute vor fi implementate, acestea ar putea contribui la consolidarea industriei oțelului în fața competiției neloiale din afara UE, la menținerea locurilor de muncă și la păstrarea unui pilon industrial important pentru economia europeană.

România are nevoie de consolidare bugetară corectă și investiții care să ducă la creștere economică și stabilitate. Mesajul aparține deputatului PSD, Viorica Sandu, și a fost transmis în timpul întâlnirii pe care parlamentarii români au avut-o cu delegația Fondului Monetar Internațional.

„În calitate de membru al Comisiei de Buget, Finanțe și Bănci, am participat la întâlnirea cu delegația Fondului Monetar Internațional, unde am prezentat viziunea noastră pentru relansarea economică a României (...) Am subliniat că România are nevoie de echilibru: consolidare bugetară corectă, dar și investiții care să ducă la creștere economică și stabilitate pe termen lung”, a transmis deputatul PSD, Viorica Sandu.

Potrivit Vioricăi Sandu, viziunea prezentată reprezentanților FMI cuprinde următoarele puncte:

„Reducem deficitul bugetar inteligent și echitabil– prin combaterea risipei și a evaziunii, nu prin austeritate.

Plan de relansare economică – investiții finanțate din fonduri europene, sprijin pentru IMM-uri și locuri de muncă noi.

Stabilitate și încredere – dialog permanent cu BNR și partenerii internaționali pentru controlul inflației și un curs de schimb stabil.

Management performant al companiilor de stat, nu vânzări în pierdere ale activelor strategice.”

Președintele Nicușor Dan, avertizează că România este vizată, de aproximativ 10 ani, de un atac hibrid al Federației Ruse. „Este părerea mea”, a răspuns Nicușor Dan unei întrebări în timpul unui interviu la B1 TV

Șeful statului nu a spus dacă are informații de la serviciile secrete despre acest lucru. Totuși, el a promis că va prezenta informații suplimentare despre atacul hibrid.

„A fost o creștere graduală, pe de o parte de atacuri cibernetice la infrastructuri, pe de altă parte de instrumente de propagandă care s-au dus încet-încet și au capturat, influențat zone din societate”, a mai spus Nicușor Dan.

De asemenea, Nicușor Dan a dezvăluit că statul român a început de puțin timp să ia măsuri împotriva atacurilor din est care nu vizează doar România ci întreaga Europa.

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a transmis un mesaj privitor la incidentul cu drone din Polonia. El a catalogat incidentul drept „o violare inacceptabilă a spațiului aerian a unui stat aliat NATO” și „o escaladare periculoasă din partea Rusiei”.

„Noaptea trecută, dronele rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei. Un incident foarte grav, o violare inacceptabilă a spațiului aerian al unui stat aliat NATO și o escaladare periculoasă din partea Rusiei”, a scris Ionuț Moșteanu pe rețeaua socială.

Ministrul Apărării a mai anunțat că partea română este în contact permanent cu ceilalți membri NATO.
„România este în contact permanent cu aliații săi. Suntem solidari cu Polonia și, împreună cu aliații NATO, vom răspunde ferm oricărei încercări a Rusiei de a pune în pericol securitatea europeană”, a precizat Moșteanu.
Armata poloneză a anunțat miercuri dimineață că a doborât drone care au încălcat spațiul său aerian în timpul unui atac rusesc asupra Ucrainei. Cel puțin zece drone au fost reperate și distruse.

Primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, s-a întâlnit, marți, cu ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, și cu secretarul de stat, Bogdan Despescu, pentru a discuta măsurile privitoare la fluidizarea traficului în București.

„Am avut o întâlnire de lucru cu Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, și cu secretarul de stat, Bogdan Despescu, pentru a discuta despre măsurile privind fluidizarea traficului în București. Am analizat împreună rezultatele acțiunilor aplicate până acum și impactul lor asupra circulației, iar în perioada următoare, împreună cu Ministerul Afacerilor Interne și Poliția Română, vom definitiva un plan cu măsuri punctuale, menite să aducă îmbunătățiri vizibile pentru bucureșteni”, a scris Stelian Bujduveanu pe Facebook.

Edilul susține că în cazul traficului bucureștean provocările sunt numeroase, dar continuarea colaborării strânse și mențiunea unui front comun sunt esențiale „pentru a răspunde uneia dintre cele mai presante probleme ale Capitalei”.

Fostul premier Marcel Ciolacu respinge acuzațiile conform cărora ar fi cheltuit discreționar și în scop electoral zeci de miliarde de lei din Fondul de Rezervă al Guvernului. Politicianul a publicat sumele alocate de Guvern în 2024.

„Demontez azi minciuna că am cheltuit discreționar și în scop electoral zeci de miliarde de lei din Fondul de Rezervă al Guvernului și public toate sumele alocate prin Hotărâri de Guvern în 2024! După cum se poate vedea, peste 95% din bani sunt exclusiv pentru cheltuieli operaționale, iar ponderea cea mai mare este pentru a susține investiții – majoritare fiind cele pe bani europeni”, a transmis Marcel Ciolacu.

Fondul de Rezervă al Guvernului a fost administrat direct de Ministerul Finanțelor, care a și avizat, de altfel, fiecare Hotărâre de Guvern, a mai arătat Ciolacu.

„Adevărul este că ministrul Finanțelor din 2024 a preferat alocarea banilor din Fondul de Rezervă în locul rectificării bugetare clasice, argumentând că, astfel, are un control mai bun al administrării fondurilor. Până la urmă, fiecare trebuie să răspundă pentru deciziile luate. Nu îmi este deloc rușine că Guvernul pe care l-am condus a alocat bani din Fondul de Rezervă pentru infrastructură, pentru a cofinanța proiecte pe fonduri europene sau pentru a echilibra situațiile din educație și sănătate. Adevărul este simplu - acești bani n-au fost luați acasă de Ciolacu sau de vreun alt ministru, ci au ajuns cu precădere la mii de firme care au executat lucrări pe șantierele țării. Iar de aceste investiții vor beneficia în perioada următoare milioane de români, de la elevi și profesori la medici și asistente, transportatori rutieri și fermieri”, a precizat Marcel Ciolacu.