George Butura

Primele cinci contracte de finanțare dedicate microîntreprinderilor au fost semnate astăzi la sediul Consiliul Județean Galați, prin Programul Tranziție Justă, în prezența reprezentanților autorităților centrale și regionale.

La eveniment au participat Andrei Chivu, director general în cadrul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, și Luminița Mihailov, director general al ADR Sud-Est.
Pe linia de finanțare destinată microîntreprinderilor din județ au fost alocate peste 22,57 milioane de euro, sub formă de granturi cuprinse între 50.000 și 300.000 de euro, care pot acoperi până la 90% din valoarea proiectelor.

Potrivit președintelui CJ Galați, Costel Fotea, interesul pentru aceste fonduri a fost ridicat, fiind depuse 166 de proiecte, în valoare totală de peste 45,6 milioane de euro, sumă dublă față de alocarea inițială. Proiectele au potențialul de a genera peste 600 de noi locuri de muncă.

În prezent, 23 de proiecte au fost selectate pentru finanțare. Primele cinci microîntreprinderi care au semnat contractele activează în domenii precum construcții, industria confecțiilor și servicii medicale – cardiologie, ginecologie și stomatologie. Valoarea totală a investițiilor se ridică la aproape 9 milioane de lei, din care peste 7,1 milioane de lei reprezintă fonduri europene nerambursabile.
Reprezentanții autorităților au anunțat că procesul de evaluare continuă, urmând ca alte contracte să fie semnate în perioada următoare. Fondurile vor contribui la dezvoltarea mediului de afaceri local și la crearea de noi locuri de muncă în județul Galați.

Partidul Social Democrat (PSD) îl acuză pe prim-ministrul Ilie Bolojan că a generat un nou blocaj în Coaliția de guvernare, în cadrul negocierilor pentru elaborarea Bugetului de stat.

Potrivit unui comunicat transmis marți, social-democrații susțin că premierul ar fi inclus în proiectul de buget prevederi care contravin solicitărilor exprimate anterior de liderii partidelor care asigură sprijinul parlamentar al Guvernului. PSD califică atitudinea șefului Executivului drept „inflexibilă” și îl consideră „direct responsabil” pentru întârzierea adoptării bugetului și pentru tensiunile din cadrul Coaliției.

Printre principalele nemulțumiri invocate de PSD se numără subfinanțarea Programului de solidaritate destinat sprijinirii categoriilor vulnerabile afectate de inflație și de măsurile de austeritate, reducerea investițiilor pentru dezvoltarea comunităților locale și diminuarea sumelor alocate autorităților locale prin transferul unei părți consistente la bugetul central.
Reprezentanții PSD au anunțat că, imediat după primirea formei scrise a proiectului de buget, conducerea partidului se va reuni pentru a decide „acțiunile politice care se impun”.

Uniunea Salvați România (USR) București a depus, luni, un proiect de hotărâre la Consiliul General al Municipiului București (CGMB) prin care propune interzicerea jocurilor de noroc pe raza Capitalei.
Inițiativa a fost anunțată într-o conferință de presă organizată în zona Piața Gorjului din Sectorul 6, unde reprezentanții formațiunii au reclamat concentrarea mai multor săli de jocuri și case de pariuri la parterul unui singur bloc.

„A venit momentul adevărului: vom vedea dacă partidele votează sau nu să protejeze bucureștenii de acest flagel. (...) Nu există altă opțiune”, a declarat Diana Stoica, lidera deputaților USR, susținând că votul din CGMB va arăta poziționarea clară a consilierilor generali față de industria jocurilor de noroc.

Potrivit USR, modificările legislative adoptate în ultimii ani permit autorităților locale să interzică sau să limiteze activitatea sălilor de jocuri de noroc prin regulamente locale. Formațiunea susține că este nevoie de adoptarea unui astfel de regulament la nivelul Capitalei.

„Bucureștiul nu poate fi orașul în care, la fiecare colț de stradă, vezi o sală de jocuri și un panou care îți promite câștiguri rapide. (...) Este datoria noastră să îi protejăm”, a declarat Dragoș Radu, consilier general USR.
Reprezentanții USR au amintit că, anul trecut, au depus un alt proiect de hotărâre care vizează interzicerea reclamelor la jocuri de noroc și produse din tutun încălzit pe bunurile publice și private din Capitală, inclusiv pe cele administrate de instituții aflate în subordinea Primăriei. Potrivit acestora, proiectul este în continuare blocat în procedură.

Proiectul privind interzicerea jocurilor de noroc urmează să intre în dezbaterea și votul Consiliului General.

România a primit o invitație oficială din partea Franței pentru a participa la discuții legate de extinderea conceptului de „umbrelă nucleară” franceză, a anunțat marți ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, potrivit Reuters.

Declarația a fost făcută în Polonia, unde șefa diplomației române a precizat că tema urmează să fie analizată la nivel instituțional, orice decizie urmând să fie luată în cadrul Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Într-un interviu acordat postului TVP World, Oana Țoiu a evitat să își exprime o poziție personală privind oportunitatea aderării României la un eventual mecanism de descurajare nucleară avansată sau partajare nucleară.

„Astfel de decizii țin de competența instituțiilor de securitate de la cel mai înalt nivel și trebuie să reflecte un consens național”, a subliniat ministrul.

Potrivit acesteia, subiectul va fi discutat în perioada următoare inclusiv la nivel prezidențial, fiind programate consultări între șefii de stat ai României și Poloniei.

Anunțul vine în contextul în care președintele Franței, Emmanuel Macron, a transmis că Parisul intenționează să își consolideze capacitatea nucleară, pe fondul deteriorării climatului de securitate global.

Șeful statului francez a susținut recent un discurs lângă submarinul nuclear cu rachete balistice „Le Téméraire”, subliniind că descurajarea nucleară franceză are un rol esențial în apărarea intereselor naționale, dar și o dimensiune europeană.

Conceptul de „umbrelă nucleară” presupune extinderea protecției oferite de arsenalul nuclear al unui stat asupra altor țări aliate, ca măsură de descurajare împotriva unor amenințări majore.

O eventuală participare a României la un astfel de cadru ar reprezenta o evoluție importantă în arhitectura sa de securitate, într-un moment marcat de tensiuni regionale și conflicte în proximitatea Europei.

Deocamdată, autoritățile române subliniază că discuțiile sunt la nivel exploratoriu, iar orice angajament va fi adoptat doar după consultări interne și evaluări strategice detaliate.

Consiliul Județean Galați, în parteneriat cu Patronatul IMM-urilor Galați, a organizat marți, 3 martie, un eveniment dedicat oportunităților de finanțare disponibile prin Programul Tranziție Justă (PTJ) 2021–2027.

Potrivit organizatorilor, la întâlnire au participat peste 100 de reprezentanți ai administrației publice, ai mediului de afaceri și universitar, precum și ai instituțiilor centrale și locale implicate în implementarea programului.
Județului Galați îi sunt alocate aproximativ 376,2 milioane de euro prin PTJ, peste 60% din sumă fiind destinată dezvoltării economiei locale și sprijinirii întreprinderilor mici și mijlocii.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a declarat că impactul proiectelor finanțate prin acest program se va concretiza în investiții de peste 249 milioane de euro, din care 168 milioane de euro reprezintă granturi, iar 81 milioane de euro cofinanțare.
„Aceste fonduri vor susține dezvoltarea a peste 300 de companii gălățene și vor genera peste 2.000 de noi locuri de muncă”, a afirmat Fotea.

În cadrul evenimentului au fost prezenți reprezentanți ai autorităților centrale și ai structurilor implicate în gestionarea fondurilor europene, între care Andrei Chivu, director general în cadrul Ministerului Fondurilor Europene, Florin Jianu, președintele IMM România, Sterică Fudulea, președintele CES România, și Luminița Mihailov, director general al ADR Sud-Est.
Reprezentanții administrației județene au subliniat că valorificarea fondurilor din Programul Tranziție Justă reprezintă o oportunitate majoră pentru transformarea județului Galați într-un pol regional de dezvoltare economică.

Darryl Nirenberg, noul ambasador al Statele Unite ale Americii în România, va fi primit oficial marți, 3 martie, de președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare, a anunțat Administrația Prezidențială.
Prezentarea scrisorilor de acreditare marchează începutul oficial al mandatului său în România și debutul activității în calitate de reprezentant al Departamentul de Stat al Statelor Unite la București.

Darryl Nirenberg a depus jurământul la sfârșitul lunii februarie și urmează să își preia pe deplin atribuțiile după ceremonia de la Cotroceni. Mandatul său începe într-un context în care România și SUA își consolidează cooperarea pe plan politic, militar și economic, potrivit comunicatelor oficiale ale misiunii americane.

Numirea sa a fost confirmată de Senatul Statelor Unite în decembrie 2025.
Ceremonia de prezentare a scrisorilor de acreditare reprezintă momentul protocolar prin care ambasadorii străini își formalizează statutul de reprezentanți ai statului lor în fața autorităților române.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a semnat ordinul de începere a lucrărilor pentru modernizarea infrastructurii rutiere și pietonale din incinta Spitalului Județean Clinic de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din municipiul Galați, într‑o investiție de 8,84 milioane de lei, finanțată din bugetul administrației județene.

Proiectul vizează transformarea completă a accesului rutier și pietonal din zona spitalului, cu scopul de a crea condiții optime, sigure și confortabile atât pentru pacienți și aparținători, cât și pentru personalul medical care deservește una dintre cele mai importante instituții medicale din Estul României.

„Sunt lucrări prin care, în cursul acestui an, vom moderniza din temelii întreaga zonă rutieră de acces și aleile pietonale dinspre strada Brăilei, precum și din interiorul unității medicale”, a transmis Costel Fotea, subliniind că investiția face parte dintr‑un efort amplu de dezvoltare și modernizare a infrastructurii sanitare gălățene.

Lucrările includ refacerea carosabilului și a semnalizării rutiere pentru a îmbunătăți circulația și siguranța celor care tranzitează zona, amenajarea trotuarelor pentru un acces pietonal facil și sigur, instalarea unui sistem modern de iluminat public, colectarea apelor pluviale pentru prevenirea bălților și construirea unui pasaj subteran de acces între spital și noul corp al Prosecturii, menit să fluidizeze traficul și să asigure legături mai sigure între clădirile unității spitalicești.

Aceste intervenții sunt gândite pentru a avea un impact direct asupra mobilității tuturor celor care ajung în incinta spitalului, fie în calitate de pacienți, fie în calitate de vizitatori sau angajați.

Demararea acestui proiect vine într‑un moment în care spitalul gălățean este în plin proces de extindere și modernizare, cu investiții care variază de la extinderea parcării supraetajate până la construirea unor noi corpuri medicale moderne și dotate.

„Prin această investiție, facem încă un pas concret pentru a oferi gălățenilor un Spital Județean modern, sigur și ușor accesibil!”, a mai spus președintele CJ Galați, relevând angajamentul administrației pentru îmbunătățirea serviciilor și facilităților pentru sănătatea publică.

O ședință pe tema situației cetățenilor români aflați în zona conflictului din Orientul Mijlociu are loc luni, la Palatul Victoria.

Reuniunea a fost convocată de premierul Ilie Bolojan. Participă viceprim-miniștrii, precum și reprezentanți ai ministerelor Afacerilor Externe, Transporturilor, Economiei, Apărării și Finanțelor.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat duminică seara că toți cetățenii români aflați în Orientul Mijlociu sunt în siguranță, autoritățile fiind în contact permanent cu aceștia.

În paralel, TAROM va opera zboruri speciale pentru repatrierea românilor din zona afectată. Compania a anunțat că, după obținerea aprobărilor din partea autorităților egiptene pentru cursele speciale pe ruta Cairo – București, peste 360 de cetățeni români vor ajunge în țară în dimineața zilei de luni, pe Aeroportul Internațional Henri Coandă.

Autoritățile urmează să analizeze, în cadrul ședinței, măsuri suplimentare pentru sprijinirea și aducerea în siguranță a tuturor românilor care solicită repatrierea.

Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a declarat luni că o creștere mai mare de 3–5 bani pe litru a prețului carburanților la pompă nu este justificată în acest moment, respingând scenariile privind atingerea pragului de 10 lei pentru benzină sau motorină.

„O creștere mai mare de 3-5 bani la pompă nu este justificată în momentul de față. Iar acele speculații care au apărut în spațiul public cu motorina sau benzina 10 lei sunt niște minciuni. Nu există în momentul de față niciun argument rațional, comercial, economic, pentru care s-ar putea să ajungă prețul la pompă la aceste cote de 10 lei sau apropiat de 10 lei”, a afirmat ministrul.

El a precizat că autoritățile sunt în alertă și că încă de sâmbătă se lucrează pe această temă, pentru a preveni eventuale disfuncționalități în piață. Ivan a exclus și scenariul unei creșteri de 30% a prețurilor la carburanți, subliniind că dorește să elimine panica indusă la nivel național.

Ministrul a adăugat că România dispune de stocuri la nivel național și de rezerve de urgență care pot fi utilizate în situații excepționale pentru a menține stabilitatea prețurilor la benzină și motorină.
În paralel, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, a avertizat într-o analiză transmisă presei că depășirea pragului de 9–10 lei/litru ar putea deveni realistă dacă prețul țițeiului se stabilizează pe termen mai lung la 90–100 dolari pe baril, pe fondul escaladării militare din Orientul Mijlociu și al riscurilor privind traficul prin Strâmtoarea Ormuz.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru construirea, la Galați, a unui Centru Integrat de Îngrijiri Paliative, o investiție în valoare de aproape 25 de milioane de lei, urmând ca săptămâna viitoare să fie emis ordinul de începere a lucrărilor.

„Este un proiect de suflet, menit să asigure, la Galați, un serviciu social nou și necesar - un centru dedicat pacienților afectați de boli grave sau incurabile, precum formele avansate de cancer, care vor putea beneficia aici de sprijinul medical și uman de care au atâta nevoie”, a transmis Costel Fotea.

Investiția este considerată esențială în condițiile în care, în prezent, Spitalul Județean Galați dispune de doar 10 paturi pentru astfel de servicii, iar cererea depășește cu mult capacitatea existentă.

Viitorul Centru de Îngrijiri Paliative va avea o capacitate de 50 de paturi și va oferi servicii de spitalizare continuă, consiliere și planificare terapeutică, consiliere psihologică și recuperare medicală.

Finanțarea proiectului este asigurată atât din fonduri europene, prin Programul Sănătate, cât și din bugetul propriu al Consiliului Județean.

„Centrul va funcționa într-o clădire modernă, cu patru etaje, dotată cu peste 1.000 de echipamente de ultimă generație. Vor fi amenajate saloane cu două și trei paturi, cabinete medicale, spații pentru kinetoterapie și consiliere psihologică, precum și săli de tratament și de socializare. Este un pas important pentru a le oferi celor aflați în suferință nu doar tratament, ci și demnitate, alinare și speranță!”, a mai transmis Fotea.